Toate obiectivele României au fost atinse, a declarat președintele român Traian Băsescu la încheierea summitului NATO din Țara Galilor. Băsescu a spus presei că România va găzdui un comandament NATO, că Statele Unite au propus crearea unui centru de antrenament și exerciții navale la Marea Neagră, și că România va fi națiune-cadru pentru siguranța cibernetică a Ucrainei.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a afirmat că NATO sprijină suveranitatea Ucrainei, și că acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina vor avea consecințe. La o conferință de presă după summitul NATO din Țara Galilor, Obama a spus că țara sa și Europa vor impune un spectru larg de sancțiuni Rusiei și vor oferi sprijin Ucrainei în domeniul securității.

Președintele Statelor Unite Barack Obama s-a declarat încrezător în crearea unei coaliții internaționale care să contracareze gruparea Statul Islamic. Vorbind la summitul NATO care s-a încheiat în Țara Galilor, șeful administrației americane a spus că țara sa își va atinge obiectivul de a distruge această organizație, și că liderii grupării vor fi urmăriți și anihilați exact așa cum au fost și membrii rețelei teroriste Al-Qaida. Obama a mai spus că America și aliații săi vor forma o coaliție care să lupte împotriva militanților din gruparea Statul Islamic. Statele Unite au efectuat deja aproape 200 de raiduri aeriene împotriva pozițiilor acestor militanți din nordul Irakului. Gruparea controlează porțiuni mari din Siria și Irak.

Serviciul rus de securitate FSB a admis că a reținut un ofițer de securitate estonian, dar a spus că incidentul a avut loc pe teritoriul rusesc unde persoana respectivă era implicată într-o operațiune sub acoperire. Ceva mai devreme ambasasdorul rus în Estonia Iuri Merslakov a fost chemat la ministerul estonian de externe pentru a da explicații după ce un ofițer de securitate estonian a fost răpit sub amenințarea armei și dus cu forța în Rusia. Serviciul de securitate internă din Estonia a anunțat că incidentul a avut loc în jurul orei 9 dimineața la punctul de graniță Luhama, și a început cu bruierea comunicațiior și cu detonarea unei grenade fumigene. Arnold Sinsalu, directorul Serviciului de securitate internă a făcut cunoscut că la locul incidentului sînt urme ale unei confruntări violente, dar că nu a avut loc un schimb de focuri. Autoritățile estoniene au deschis o anchetă penală. Incidentul a avut loc la două zile după ce președintele Statelor Unite Barack Obama a spus la Tallinn că aliații din NATO vor sări întotdeauna în ajutorul Estoniei în temeiul articolului 5 din Charta Alianței Nord-Atlantice.

Armata Republicii Moldova va beneficia de instruire în cadrul exerciţiilor militare desfăşurate de NATO în baza Platformei de Interoperabilitate, lansată la summitul din Ţara Galilor, se spune într-un comunicat de presă al ministerului apărării de la Chișinău, citat de IPN. Aceeași agenție îl citează pe ministrul apărării Valeriu Troenco cu declarația că țara sa s-a numărat printre puţinele ţări acceptate la Iniţiativa Consolidării Capacităţilor de Apărare. Prezent la summitul NATO dinȚara Galilor Troenco a avut întrevederi cu omologii săi din mi multe țări, cu care a discutat despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul militar.

Premierul Iurie Leancă l-a felicitat pe omologul său polonez Donald Tusk cu ocazia numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului European. Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, cei doi au avut o discuție telefonică în care Leancă i-a urat lui Tusk succes în această funcție, și l-a invitat în vizită în Republica Moldova. Comunicatul guvernului mai spune că premierul moldovean îl consideră pe noul preşedinte al Consiliului European un mare prieten al Moldovei, afirmînd despre el că are toate calităţile necesare pentru a rezolva criza profundă din regiune

Moldova şi Lituania își vor intensifica relaţiile de cooperare în domeniul justiţiei - este concluzia unei întrevederi la Chișinău între noul ambasador al Lituaniei în Republica Moldova Rimantas Latakas, și ministrul justiției Oleg Efrim. Potrivit IPN, în cadrul discuției Efrim a lăudat colaborarea dintre ministerul pe care îl conduce și instituţiile de resort din Lituania în procesul de aplicare a strategiei de reformare a sectorului justiţiei din Republica Moldova.

Reprezentanții guvernului ucrainean și cei ai rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei au semnat un acord de încetare a focului care va începe la ora 18 ora locală, vineri 5 seprembre.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a confirmat semnarea acordului în cadrul convorbirilor de pace de la Minsk, la care au participat reprezentanți ai Rusiei și OSCE.

Premierul britanic David Cameron a afirmat că liderii NATO condamnă actele „barbare și josnice” ale militanților din gruparea Statul Islamic. Cameron a adăugat că amenințările acestei grupări extremiste nu fac decît să întărească hotărîrea statelor membre în Alianță de a-și apăra propriile valor. Secretarul de stat american John Kerry a spus că unplan de contracarare a acesei organizații militante trebuie pregătit pînă la Adunarea Generală ONU care avea avea loc în această lună. Kerru a cerut de asemenea unui număr de 10 aliați să contribuie contracararea militanților islamiști. Cameron și Kerry au făcut aceste declarații la summitul NATO din Țara Galilor. O oficialitate occidentală a spus că NATO ar putea coordona asistența în chestiuni de securitate acordată Irakului. Militanții din gruparea Statul Islamic au controlează porțiun largi din teritoriul Irakului și Siriei, unde au executat sute de militari irakieni și au făcut abuzuri masive împotriva minorităților etnice și religioase. Ei au asasinat de asemenea doi jurnaliști americani și amenință să ucidă un ostatec britanic.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a anunțat că liderii Alianței au aprobat crearea unei forțe de reacție rapidă pentru a face față amenințării rusești și au avertizat Moscova că nici o țară terță nu are drept de veto în privința extinderii NATO, ceea ce vrea să însemne că Ucraina nu va putea fi oprită dacă dorește să intre în Alianță. Rasmussen a făcut acest anunț la summitul NATO care se încheie vineri în Țara Galilor, și care a fost dominat de conflictul din estul Ucrainei, unde Kievul și NATO spun că Rusia a trimis trupe și blindate pentru a-i sprijini pe separatiștii pro-ruși contra forțelor guvernamentale ucrainene. Rassmusen a precizat că forța de reacție rapidă va permite Alianței Nord-Atlantice să aibă o prezență permanentă prin rotație în statele membre din estul Europei. Secretarul general al NATO a spus că Alianța a stabilit de asemnea să acorde un sprijin consistent Moldovei și Georgiei în chestiuni legate de securitate și apărare.

În portul ucrainean Mariuopol s-au înregistrat tiruri de artilerie, cu cîteva ore înainte de o nouă rundă de convorbiri la Minsk privind un posibil armistițiu în Ucraina. Forțele pro-guvernamentale au spus că au fost bombardate de cîteva ori în timpul nopții trecute. Observatorii OSCE au vorbit despre lupte grele în două sate din estul orașului în 4 septembrie. Mariuopol, care e port strategic la Marea Azov la vest de granița cu Rusia, e noul punct fierbinte în conflictul din estul Ucrainei. Recent, rebelii pro-ruși au cucerit un oraș ucrainean situat între granița cu Rusia și Mariuopol, în ofensiva în care au ocupat teren mai la nord, în apropiere de Lugansk și Donețk. Agențiile ruse de știri au relatat despre tiruri de artilerie în timpul nopții la Donețk.

Secretarul de stat american John Kerry s-a declarat profund îngrijorat de recentele violențe din Nagorno-Karabah, regiune disputată de Azerbaigian și Armenia. Kerry s-a întîlnit cu președintele armean Serj Srakisian și cu omologul acestuia azer Ilham Aliev în marginea summitului NATO din Țara Galilor. Cei trei au discutat despre eforturilor de rezolvare a problemei Nagorno-Karabah, „după cea mai sângeroasă perioadă a conflictului de la intrarea în vigoare a armistițiului din 1994”, cum se spune într-o declarație a Departamentului de stat. Mai mult de 20 de persoane au fost ucise în schimburi de focuri luna trecută. Azerbaigian pretinde că Nagorno-Karabah este parte a teritoriului său, dar provincia e ocupată și adminsitrată de forțe pro-armene de aproximativ 20 de ani. Kerry a cerut ambelor părți să respecte armistițiul și să conlucreze cu mediatorii internaționali pentru rezolvarea crizei pe cale pașnică.

Rusia nesocotește regulile elementare prin anexarea Crimeii și trimiterea de trupe în estul Ucrainei, a declarat premierul Marii Britanii David Cameron. Vorbind în ultima zi a summitului NATO de la Newport, care a fot dominat de conflictul din Ucraina, Cameron a spus că Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și reafirme hotărăîrea de a-.și proteja aliații, inclusiv statele membre din estul Europei. Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a spus că ușa Alianței rămâne deschisă celor care vor și pot să i se alăture, dînd astfel de înțeles că Ucraina ar putea cândva să aspire la asta. Rusia se opune ferm abandonării statutului de țară nealiniată al Ucrainei, cum au cerut recent oficialitățile de la Kiev, și neagă că are trupe sau armament în Ucraina.

Noua Comisie Europeană, condusă de Jean-Claude Juncker, va fi anunţată săptămâna viitoare, s-a anunțat joi la Bruxelles. Potrivit publicaţiei Euractiv.com, din noua Comisie va dispăreapostul de comisar pentru extindere, dar va fi creat cel al vecinătăţii. În acest moment, se pare că europarlamentarul social-democrat Corina Creţu este candidatul oficială al României. Se pare că România va primi portofoliul ajutorului umanitar, nu cel dorit al dezvoltării regionale. Aceste subiect a devenit deja subiectul unei doi dispute între premierul român Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, acuzat de şeful guvernului să ar fi „manevrat” pentru ca România să nu primească dezvoltarea regională (un portofoliu deosebit de important, mai ales pentru noile ţări membre în UE).

Tiraspolul nu va participa la noua rundă de neocieri 5+2 programată pentru 11-12 septembrie la Viena. În cadrul întâlnirii de joi cu vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov , reprezentanta Tiraspolului Nina Ştanski a acuzat din nou Chişinăul că nu a renunţat să deschidă dosare penale pe numele unor membri ai administraţiei din stânga Nistrului, transmite IPN. După întrevedere, tot Nina Ştanski a acuzat autorităţile de la Chişinău că ar bloca activitatea economică a oamenilor de afaceri din stânga Nistrului.

La Minsk sînt programate negocieri de pace între guvernul de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, negocieri la care vor participa şi reprezentanţii Rusiei şi OSCE. Iar preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că există şansa unui acord, în cursul zilei. Liderii separatiştilor cred şi ei în şansele acestor negocieri, daca se găseşte o soluţie politică pentru regiunile Doneţk şi Lugansk. Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a declarat şi el să Moscova este dispusă să ia orice măsură care ar putea duce la reducerea tensiunilor din estul Ucrainei. Şi a îndemnat Kievul şi pe reprezentanţii separatiştilor să urmeze planul de pace în şapte puncte, schiţat cu două zile în urmă de preşedintele Vladimir Putin. Mult mai sceptic s-a arătat secretatul general NATO Anders Fogh Rasmussen, care a reamintit că Rusia a mai lansat şi în trecut aşa-numite iniţiative de pace, care însă nu s-au materializat pe teren.

Conducerea concernului rus Gazprom dă asigurări că nu va sista livrarea de gaze naturale către Republica Moldova, dar nu s-a negociat un nou preţ pentru gaze. Asigurarea privind livrarea de gaze a fost dată de vicepreşedintele Gazprom Valeri Golubev, în cadrul unei întâlniri cu ministrul economiei, Andrian Candu, relatează Radio Moldova Actualităţi. Deocamdată, rămâne în vigoare contractul vechi. Preţul de achiziţie este, în prezent, de 374 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Uniunea Europeană ar putea decide astăzi noi sancţiuni împotriva Rusiei, indiferent de rezultatul negocierilor de pace de la Minsk privind rezolvarea crizei din estul Ucrainei. Totul depinde de evoluţia tratativelor de pace, a declarat la Newport , preşedintele Franţei, Francois Hollande. Din cercuri diplomatice europene se precizează însă că noile sancţiuni vor fi impuse, indiferent dacă se ajunge astăzi la o înţelerege.

În estul Ucrainei, armata se pregăteşte de un atac al separatiştilor împotriva oraşului Mariupol, de la Marea Azov. Potrivit relatărilor de la faţa locului, miliţiile separatiste ar fi la mai puţin de 20 de kilometri de oraşul situat pe o arteră vitală de legătură dintre Rusia şi Crimeea, anexată abuziv în martie.

Președintele Franței Francois Hollande a afirmat că încetarea focului și soluționarea pașnică a crizei din Ucraina sunt condițiile ca țara sa să livreze totuşi Rusiei primele două vase de război din clasa Mistral. Vorbind în marginea summitului NATO din Țara Galilor, Hollande a spus că contractul de livrare a vaselor nu a fost nici suspendat, nici anulat. El a precizat însă că nu există condițiile necesare pentru ca prima navă să poată fi livrată, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în octombrie. Franța a anunțat în 3 septembrie că acțiunile agresive ale Moscovei în estul Ucrainei au fost motivul care a dus la decizia de a nu mai livra prima navă, numită Vladivostok. Statele Unite și Uniunea Europeană au făcut presiuni asupra Franței ca aceasta să renunțe la contractul de 1 miliard 200 de mii de euro cu Rusia semnat sub fostul președinte francez Nicolas Sarkozy.

Statul moldovean va compensa pierderile agricultorilor cu 1,5 lei pentru fiecare kilogram de mere şi 1,2 lei pentru fiecare kilogram de prune, alocînd pentru asta 146 milioane de lei, relatează IPN. Pot beneficia de acest prijin producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care activează legal. Se vor oferi compensaţii pentru prunele comercializate până la 15 septembrie şi merele vândute până la 30 septembrie. Sprijinul financiar va fi acordat prin intermediul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, în baza dosarelor prezentate de către comisiile care vor fi create în teritorii până la 20 septembrie, cu includerea în acestea a primarilor localităţilor şi altor autorităţi publice locale, precum şi a reprezentanţilor producătorilor. Cererile de sprijin financiar vor fi primite de comisii până la 10 octombrie.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a spus la summitul NATO din Țara Galilor că singurul lucru de care e nevoie acum pentru pace și stabilitate e ca Rusia să-și retragă trupele: „Dacă asta se întîmplă, vă asigur că Ucraina va găsi o soluție politică în cîteva zile.”

La rîndul lui, secretarul de stat american John Kerry a spus la summitul NATO că președintele Statelor Unite Barac Obama este foarte decis privind trecerea la următoarea tranșă de sancțiuni cu speranța că o ar putea urma o încetare a focului și un proces real de dezangajare, cu trupele rusești părăsind Ucraina și cu închidera graniței

În deschiderea summitului NATO din Țara Galilor, secretarul geneal al Alianței Anders Fogh Rasmussen a spus că statele membre cer Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, să oprească aprovizonarea cu arme și luptători a separatiștilor, să renunțe la confruntare și să aleagă calea păcii.

„Reuniunea noastră trimie un mesaj clar, acela că NATO e de partea Ucrainei. Sprijinim reformele democratice ale Ucrainei și vom conlucra și mai îndeaproape pentru a ajuta la reformarea sistemului de apărare al Ucrainei și la construirea unei armate puternice, moderne, pentru a ajuta la îmbunătățirea capacității forțelor ucrainene și ale NATO de a opera împreună. Parteneriarul dintre NATO și Ucraina este unul puternic, și sîntem hotăriți să-l facem și mai puternic”, a spus Anders Fogh Rasmussen în deschiderea summitului NATO.

Președintele Franței Francois Hollande a afirmat că încetarea focului și soluționarea pașnică a crizei din Ucraina sînt condițile ca țara sa să livreze Rusiei primele două vase de război din clasa Mistral. Vorbind în marginea summitului NATO din Țara Galilor, Hollande a spus că contractul de livrare a vaselor nu a fost nici suspendat, nici anulat. El a precizat însă că nu există condițiile neceare pentru ca prima navă să poată fi livrată, ceea ce ar fi trebuit să se întîmple în octombrie. Franța a anunțat în 3 septembrie că acțiunile agresive ale Moscovei în estul Ucrainei au fost motivul care a dus la decizia de a nu mai livra prima navă, numită Vladivostok. Statele Unite și Uniunea Europeană au făcut presiuni asupra Franței ca aceasta să renunțe la contractul de 1 miliard 200 de mii de euro cu Rusia semnat sub fostul președinte francez Nicolas Sarkozy.

O proeminentă activstă gay din Sankt Petersburg a părăsit Rusia, după ce a primit amenințări cu moartea în urma participării la o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. Natalia Țimbalova, fondatoarea grupului Alianța Dreaptă pentru Egalitate LGBT, a anunțat joi pe Facebook că se află la Madrid, unde a cerut oficial azil politic în Spania. Țimbalova a spus că a început să primească apeluri telefonice și mesaje pe mobil amenințătoare după ce a luat parte la o adunare pro-Ucraina la Sankt Petersburg în 24 august. E a mai spus că speranțele de a transforma Rusia într-o țară normală s-au spulberat după ce Moscova a anexat Crimeea în martie, adăugînd că Kremlinul a „zombificat” total populația rusă. Natalia Țimbalova a mai spus că va continua să lupte pentru Rusia de peste hotare.