Ministerul rus de externe a avertizat că Rusia va reacţiona cu „contra măsuri” dacă luni, Uniunea Europeană decidă să impună noi sancţiuni pentru rolul activ jucat de Moscova în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei. Ministerul rus de externe crede că noile sancţiuni sunt un semnal de susţinere „pentru partida războinică” de la Kiev.

Pachetul de noi sancţiuni a fost anunţat vineri, în ziua când la Minsk s-a semnat acordul de încetare a focului în estul Ucrainei. O decizie finală privind impunerea de noi sancţiuni va fi luată luni dar s-a putea renunţa la aceste măsuri dacă armistiţiul este respectat şi dacă Rusia nu mai intervine direct în conflictul din estul Ucrainei. Un amestec pe care Rusiei l-a negat în repetate rânduri.

Noile sancţiuni constau în extinderea listei cu persoanele care au au dreptul de a călători în UE. De asemenea sunt prevăzute sancţiuni economice care vor atinge direct Banca Gazprom şi concernul Gazprom Neft, informează publicaţie germană Der Spiegel. Este vorba de limitarea accesului la pieţele financiare europene şi la tehnologia cu aşa-numită dublă utilizare (civilă şi militară).

Din estul Ucrainei se relatează că acordul de încetare a focului, semnat vineri la Minsk, este în general respectat.

Ambele părţi au relatat însă despre violări la Doneţk, unde avuseseră loc lupte în apropierea aeroportului şi la Mariupol.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că acum este important să se găsească o soluție de lungă durată. Liderii separatiștilor pro-ruși au spus pe de altă parte că revendicările lor politice nu s-au schimbat și că cer în continuare autonomia regiunilor din estul țării.

Occidentul privește în continuare cu scepticism rolul Rusiei ca unul din mediatorii acestui acord de încetare a luptelor, acuzând Moscova că-i sprijină pe separatiști cu arme și oameni. Motiv pentru care tot vineri, când a intrat în vigoare armistițiul, Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunțat posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru implicarea directă în destabilizarea estului Ucrainei.

Guvernul malaezian a anunţat că va trimit din nou experţi în estul Ucrainei, acum că au încetat luptele, pentru a cerceta rămăşiţele avionului de pasageri, doborând pe 17 iulie. Avionul s-a prăbuşit într-o zonă controlată de separatiştii pro-ruşi şi se bănuieşte că a fost lovit de o rachetă. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Circumstanţele exacte şi mai ales responsabilităţile nu au fost încă stabilite din cauză că luptele din estul Ucrainei au făcut imposibilă o anchetă internaţională serioasă.

Fostul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi a fost acuzat oficial de periclitarea securităţii naţionale, prin faptul că ar fi furnizat Quatarului informaţii secrete.

Mediile din Egipt relatează că este vorba de informaţii pe care Morsi, fostul preşedinte al Frăţiei Musulmane, le-ar fi dat postului de televiziunea Al-Jazeera.

Morsi, primul preşedinte ales democratic, a fost înlăturat de la putere de armată în iulie 2013, după un val de proteste violente.

Morsi este deja în închisoare şi judecat în încă trei dosare. Dacă este găsit vinovat ar putea fi condamnat la moarte. Frăţia Musulmană a fost între timp interzisă de noua conducere militară a ţării , fiind decretată organizaţie teroristă.

Ministrul moldovean al apărării , Valeriu Troenco, a spus, la reintoarcerea de la summit-ul NATO, ca Moldova a obţinut o şansă extraordinară de a-şi moderniza armata. „Nu neg ca avem probleme, că avem multă tehnica invechită, dar am inţeles că nu suntem singuri,” a spus ministrul.

La summitul NATO din Ţara Galilor, Republica Moldova, care este un stat neutru, a fost inlcusă în două programe noi ale Alianţei, unul care ţine de interoperabilitate, iar altil “ Defence Capacity Building” care sprijină modernizarea armatelor din ţările partenere.

Republica Moldova participă la misiunea de pacificare KFOR din Kosovo, sub mandate ONU şi a a participat ca invitată la summitul NATO alături de Georgia şi Ucraina.

Președintele desemnat la Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a definitivat lista candidaților pentru un post de comisar european, iar reprezentanta României va fi europarlamentara social-democrată Corina Crețu. Nu au fost insa precizate portofoliile candidatilor, acest lucru se va face saptamâna viitoare, relatează publicatia EuActiv.

Din estul Ucrainei se relatează că acordul de încetare a focului, semnat vineri la Minsk, este respectat. Președintele ucraineian Petro Poroșenko a declarat că acum este important să se găsească o soluție de lungă durată. Liderii separatiștilor pro-ruși au spus pe de altă parte că revendicările lor poltice nu s-au schimbat și că cer în continuare autonomia regiunilor din estul țării. Occidentul privește în continuare cu scepticism rolul Rusiei ca unul din mediatorii acestui acord de încetare a luptelor, acuzând Moscova că-i sprijină pe separatiști cu arme și oameni. Motiv pentru care tot vineri, când a intrat în vigoare armistițiul, Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei. Sancțiuni care vor fi definitivate luni, 8 septembrie, dar e posibil să se renunțe totuși la ele , dacă acordul de încetare a focului în estul Ucrainei este respectat și Rusia își retrage trupele din Ucraina. Moscova a respins în repetate rânduri acuzația că ar fi implicată militar în conflictul din estul Ucrainei.

La summitul NATO din Țara Galilor, încheiat vineri, s-a decis crearea unei forțe de reacție rapidă care să facă față oricărei amenințări din partea Rusiei. Potrivit secretarului general NATO, Andres Fogh Rasmussen, în numai câteva zile, Alinața va fi capabilă să trmită mii de militari în țările din extremitatea sa estică. Tot Fogh Rasmussen a ținut să reamintească principiul ușilor deschise, afirmând că orice țară pregătită să adere la NATO poate face aceste lucru și că nici o terță parte nu are dreptul de a interveni.

Ministrul american al apărării Chuck Hagel este așteptat în Georgia, unde va discuta despre stategia în lupta cu extremiștii organizației Statului Islamic, care controlează între timp mari părți din Irak și Siria. Într-un interviu pentru agenția Reuter, ministrul georgian al apărării Iraki Alasania și-a exprimat speranța că se va discuta și o adâncire a cooperarării militare între Georgia și Statatele Unite, Georgia sperând să primească mai mult sprjin pentru modernizarea forțelor sale armate. Gerogia participa cu 30 de militari la operațiunile NATO din Afganistan.

La summitul NATO din Țara Galilor s-a anunțat crearea unei coaliții internaționale, condusăde Statele Unite, împotriva extremistilor din organizația Statul Islamic, o coaliție despre președintele Barack Obama a spus va reusi sa distrugă această grupare terorista. Aviatia americana a lansat peste 200 de atacuri impotriva pozitiilor militatilor islamici din Irak si Siria.

În Afganistan s-a încheiat renumărarea celor 8 milioane de voturi exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, contestat de ambii candidați. Operațiunea s-a desfășurat sub controlul ONU, iar rezultatul va fi anunțat în câteva zile. Rezultatul turului de balotaj din 14 iunie a fost contestat initial doar de unul din cei doi candidați, fostul ministru de externe Abdullah Abdullah, iar procesul de renumărare a voturilor, de ambii candidați. Inițiala fost declarat cîștigătorfostul ministru de finanțe Ashraf Ghani. Ghani și Abdullah au promis ca vor accepta rezultatul renumărării și vor crea un guvern de coaliție.

La Chișinău a avut loc o ceremonie cu ocazia plecării celui de-al doilea contingent al Armatei Naţionale în Kosovo. Este vorba de un contingent de 41 de militari care va participa la misiuni de deminare, patrulare si paza a obiectivelor militare. Republica Moldova participă la misiuni de pacificate din anul 2003, iar de atunci peste 90 de militari au făcut parte din misiunile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Investiţia în echipamentul şi pregătirea soldaţilor pentru aplicaţii este apreciată de militari drept o contribuţie unică la dezvoltarea forţelor armate ale Republicii Moldova. Militarii moldoveni au participat şi la operaţiunile post-conflict din Irak, în perioada 2003-2008, precum şi în Coasta de Fildeş, Liberia, Georgia şi Sudan.

Toate obiectivele României au fost atinse, a declarat președintele român Traian Băsescu la încheierea summitului NATO din Țara Galilor. Băsescu a spus presei că România va găzdui un comandament NATO, că Statele Unite au propus crearea unui centru de antrenament și exerciții navale la Marea Neagră, și că România va fi națiune-cadru pentru siguranța cibernetică a Ucrainei.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a afirmat că NATO sprijină suveranitatea Ucrainei, și că acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina vor avea consecințe. La o conferință de presă după summitul NATO din Țara Galilor, Obama a spus că țara sa și Europa vor impune un spectru larg de sancțiuni Rusiei și vor oferi sprijin Ucrainei în domeniul securității.

Președintele Statelor Unite Barack Obama s-a declarat încrezător în crearea unei coaliții internaționale care să contracareze gruparea Statul Islamic. Vorbind la summitul NATO care s-a încheiat în Țara Galilor, șeful administrației americane a spus că țara sa își va atinge obiectivul de a distruge această organizație, și că liderii grupării vor fi urmăriți și anihilați exact așa cum au fost și membrii rețelei teroriste Al-Qaida. Obama a mai spus că America și aliații săi vor forma o coaliție care să lupte împotriva militanților din gruparea Statul Islamic. Statele Unite au efectuat deja aproape 200 de raiduri aeriene împotriva pozițiilor acestor militanți din nordul Irakului. Gruparea controlează porțiuni mari din Siria și Irak.

Serviciul rus de securitate FSB a admis că a reținut un ofițer de securitate estonian, dar a spus că incidentul a avut loc pe teritoriul rusesc unde persoana respectivă era implicată într-o operațiune sub acoperire. Ceva mai devreme ambasasdorul rus în Estonia Iuri Merslakov a fost chemat la ministerul estonian de externe pentru a da explicații după ce un ofițer de securitate estonian a fost răpit sub amenințarea armei și dus cu forța în Rusia. Serviciul de securitate internă din Estonia a anunțat că incidentul a avut loc în jurul orei 9 dimineața la punctul de graniță Luhama, și a început cu bruierea comunicațiior și cu detonarea unei grenade fumigene. Arnold Sinsalu, directorul Serviciului de securitate internă a făcut cunoscut că la locul incidentului sînt urme ale unei confruntări violente, dar că nu a avut loc un schimb de focuri. Autoritățile estoniene au deschis o anchetă penală. Incidentul a avut loc la două zile după ce președintele Statelor Unite Barack Obama a spus la Tallinn că aliații din NATO vor sări întotdeauna în ajutorul Estoniei în temeiul articolului 5 din Charta Alianței Nord-Atlantice.

Armata Republicii Moldova va beneficia de instruire în cadrul exerciţiilor militare desfăşurate de NATO în baza Platformei de Interoperabilitate, lansată la summitul din Ţara Galilor, se spune într-un comunicat de presă al ministerului apărării de la Chișinău, citat de IPN. Aceeași agenție îl citează pe ministrul apărării Valeriu Troenco cu declarația că țara sa s-a numărat printre puţinele ţări acceptate la Iniţiativa Consolidării Capacităţilor de Apărare. Prezent la summitul NATO dinȚara Galilor Troenco a avut întrevederi cu omologii săi din mi multe țări, cu care a discutat despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul militar.

Premierul Iurie Leancă l-a felicitat pe omologul său polonez Donald Tusk cu ocazia numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului European. Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, cei doi au avut o discuție telefonică în care Leancă i-a urat lui Tusk succes în această funcție, și l-a invitat în vizită în Republica Moldova. Comunicatul guvernului mai spune că premierul moldovean îl consideră pe noul preşedinte al Consiliului European un mare prieten al Moldovei, afirmînd despre el că are toate calităţile necesare pentru a rezolva criza profundă din regiune

Moldova şi Lituania își vor intensifica relaţiile de cooperare în domeniul justiţiei - este concluzia unei întrevederi la Chișinău între noul ambasador al Lituaniei în Republica Moldova Rimantas Latakas, și ministrul justiției Oleg Efrim. Potrivit IPN, în cadrul discuției Efrim a lăudat colaborarea dintre ministerul pe care îl conduce și instituţiile de resort din Lituania în procesul de aplicare a strategiei de reformare a sectorului justiţiei din Republica Moldova.

Reprezentanții guvernului ucrainean și cei ai rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei au semnat un acord de încetare a focului care va începe la ora 18 ora locală, vineri 5 seprembre.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a confirmat semnarea acordului în cadrul convorbirilor de pace de la Minsk, la care au participat reprezentanți ai Rusiei și OSCE.

Premierul britanic David Cameron a afirmat că liderii NATO condamnă actele „barbare și josnice” ale militanților din gruparea Statul Islamic. Cameron a adăugat că amenințările acestei grupări extremiste nu fac decît să întărească hotărîrea statelor membre în Alianță de a-și apăra propriile valor. Secretarul de stat american John Kerry a spus că unplan de contracarare a acesei organizații militante trebuie pregătit pînă la Adunarea Generală ONU care avea avea loc în această lună. Kerru a cerut de asemenea unui număr de 10 aliați să contribuie contracararea militanților islamiști. Cameron și Kerry au făcut aceste declarații la summitul NATO din Țara Galilor. O oficialitate occidentală a spus că NATO ar putea coordona asistența în chestiuni de securitate acordată Irakului. Militanții din gruparea Statul Islamic au controlează porțiun largi din teritoriul Irakului și Siriei, unde au executat sute de militari irakieni și au făcut abuzuri masive împotriva minorităților etnice și religioase. Ei au asasinat de asemenea doi jurnaliști americani și amenință să ucidă un ostatec britanic.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a anunțat că liderii Alianței au aprobat crearea unei forțe de reacție rapidă pentru a face față amenințării rusești și au avertizat Moscova că nici o țară terță nu are drept de veto în privința extinderii NATO, ceea ce vrea să însemne că Ucraina nu va putea fi oprită dacă dorește să intre în Alianță. Rasmussen a făcut acest anunț la summitul NATO care se încheie vineri în Țara Galilor, și care a fost dominat de conflictul din estul Ucrainei, unde Kievul și NATO spun că Rusia a trimis trupe și blindate pentru a-i sprijini pe separatiștii pro-ruși contra forțelor guvernamentale ucrainene. Rassmusen a precizat că forța de reacție rapidă va permite Alianței Nord-Atlantice să aibă o prezență permanentă prin rotație în statele membre din estul Europei. Secretarul general al NATO a spus că Alianța a stabilit de asemnea să acorde un sprijin consistent Moldovei și Georgiei în chestiuni legate de securitate și apărare.

În portul ucrainean Mariuopol s-au înregistrat tiruri de artilerie, cu cîteva ore înainte de o nouă rundă de convorbiri la Minsk privind un posibil armistițiu în Ucraina. Forțele pro-guvernamentale au spus că au fost bombardate de cîteva ori în timpul nopții trecute. Observatorii OSCE au vorbit despre lupte grele în două sate din estul orașului în 4 septembrie. Mariuopol, care e port strategic la Marea Azov la vest de granița cu Rusia, e noul punct fierbinte în conflictul din estul Ucrainei. Recent, rebelii pro-ruși au cucerit un oraș ucrainean situat între granița cu Rusia și Mariuopol, în ofensiva în care au ocupat teren mai la nord, în apropiere de Lugansk și Donețk. Agențiile ruse de știri au relatat despre tiruri de artilerie în timpul nopții la Donețk.

Secretarul de stat american John Kerry s-a declarat profund îngrijorat de recentele violențe din Nagorno-Karabah, regiune disputată de Azerbaigian și Armenia. Kerry s-a întîlnit cu președintele armean Serj Srakisian și cu omologul acestuia azer Ilham Aliev în marginea summitului NATO din Țara Galilor. Cei trei au discutat despre eforturilor de rezolvare a problemei Nagorno-Karabah, „după cea mai sângeroasă perioadă a conflictului de la intrarea în vigoare a armistițiului din 1994”, cum se spune într-o declarație a Departamentului de stat. Mai mult de 20 de persoane au fost ucise în schimburi de focuri luna trecută. Azerbaigian pretinde că Nagorno-Karabah este parte a teritoriului său, dar provincia e ocupată și adminsitrată de forțe pro-armene de aproximativ 20 de ani. Kerry a cerut ambelor părți să respecte armistițiul și să conlucreze cu mediatorii internaționali pentru rezolvarea crizei pe cale pașnică.

Rusia nesocotește regulile elementare prin anexarea Crimeii și trimiterea de trupe în estul Ucrainei, a declarat premierul Marii Britanii David Cameron. Vorbind în ultima zi a summitului NATO de la Newport, care a fot dominat de conflictul din Ucraina, Cameron a spus că Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și reafirme hotărăîrea de a-.și proteja aliații, inclusiv statele membre din estul Europei. Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a spus că ușa Alianței rămâne deschisă celor care vor și pot să i se alăture, dînd astfel de înțeles că Ucraina ar putea cândva să aspire la asta. Rusia se opune ferm abandonării statutului de țară nealiniată al Ucrainei, cum au cerut recent oficialitățile de la Kiev, și neagă că are trupe sau armament în Ucraina.