La Doneţk, în Ucraina, s-au auzit explozii intense, coloane de fum negru se ridică în aer şi există temeri că armistiţiul negociat vineri s-ar putea prăbuşi după numai două zile. Exploziile au fost înregistrate în zona aeroportului din oraş, controlat de armata ucraineană dar aflată sub atacul separatiştilor pro-ruşi înainte ca vineri să fie semnat acordul de încetare a focului. Violări serioase ale armistiţiului s-au înregistrat şi la Mariupol, oraşul de la Marea Azov, apărat de voluntari ucraineni. Aceşti susţin că separatiştii i-ar fi atacat cu rachete tip Grad. În cursul dimineţii, preşedintele ucrainean Petro Peroşenko a vorbit cu omologul său rus Vladimir Putin şi ambii au căzut de acord că în linii mari, armistiţiul e respectat. Motiv pentru care au discutat măsuri pentru ca acest acord temporar să devină permanent.

Ministrul american al apărării Chuck Hagel a anunţat că aviaţia americană a început să bombardeze poziţiile pe care extremiştii organizaţiei Statului Islamic le deţin în jurul barajului Haditha, din Irak. Aflat la Tbilisi, Georgia, Hagel a precizat că este vorba de un „punct strategic de importanţă vitală pentru Irak”. E a mai spus că actualele raiduri de bombardament respectă deciziile preşedintelui Barack Obama privind limitele implicării militare a Statelor Unite în Irak. Barajul de pe Eufrat, lung de 9 kilometri, alimentează una din cele mai mari hidrocentrale din Irak, iar apa din lacul de acumulare este folosită pentru a iriga terenuri agricole întinse.

Partidul Liberal-Democrat şi-a lansat campania electorală pentru alegerile generale din 30 noiembrie cu un aşa-numit miting „de bilanţ” , legat de activitatea sa la guvernare în ultimii patru ani. După ce a anunţat lansarea campaniei electorale pentru PLDM , liderul partidului, Vlad Filat, a avertizat că lupta va fi „acerbă" şi a îndemnat electoratul să aleagă viitorul european al ţării.
Filat a făcut şi prima promisiune electorală importantă şi anume că partidul său va " … face din R. Moldova membru cu drepturi depline al UE. În 2020, R. Moldova va fi gata pentru a adera la UE” a mai declarat Filat la mitingul electoral din centrul Chişinăului.

Din estul Ucrainei se relatează că în portul Mariupol de la Marea Azov s-au auzit explozii și focuri de artilerie. Locuitori ai orașului au declarat agenției Associated Press prin telefon că luptele par să aibă loc în estul orașului unde batalionul de voluntari ucraineni Azov pare să fie sub atacul milițiilor pro-ruse. Reprezentanți ai batalionului Azov au scris pe Facebook că batalionul ar fi fost lovit de rachete de tip Grad. Nu au fost date detalii în plus. Sâmbătă, președinții Ucrainei și Rusiei, Petro Poroșenko și Vladimir Putin discutaseră la telefon armistiuțiul negociat vineri, notând că în general acesta este respectat. Motiv pentru care au negociat noi măsuri care să garanteze încetarea focului.

Amnesty International afirmă că se înmulțesc informațiile care documentează faptul că în estul Ucrainei, atât armata ucraineană cât și separatiștii pro-ruși au comis crime de război. Într/un raport dat publicității sîmbătă, AI vorbește despre ”tortura, răpiri și crime împotriva civlilor” afirmând că ambele părți au acționat fără să se gândească la soarta civililor. Una din reprezentantele AI, specializată în probleme ucrainene, Heather McGill, a declarat Europei Libere că Rusia este implicată în luptele din estul Ucrainei, pentru că a furnizat armament si sprijin logistic separatiștilor pro-ruși. AI susține că are fotografii luate din aer care demonstrează că în estul Ucrainei crește numărul blindatelor rusești, transformând conflictul într-unul „internațional”.

NATO a început sâmbătă manevre militare în Letonia pentru a demonstra hotărârea Alianței de a păra țările baltice în fața unei potențiale amenințări din partea Rusiei. La manevre au participat circa 500 de parașutiști militari și sute de vehicule blindate. Menvrele au simultat desfășurarea de trupe NATO într-o situație de criză.

Manevrele NATO , la care participă în total 2 mii de militari, au început pe 2 septemebrie, durează până pe 10 septembrie și se desfășoară în Germania, țările baltice și Polonia.

Din cauza manifestațiilor antiguvernamentale de la Islamabad, președintele Chinei și-a anulat vizita în Pakistan. Nu s-a negociat o nouă dată, a anunțat ministerul de externe pakistanez. Opoziția pakistaneză, condusă de clericul Tahir ul-Qadri și de fostul star al cricketului Imran Kahn, a lansat un protest non-stop, cerând demisa premierului Nawaz Sharif pe care îl acuză de corupție. Totodată contestă alegerile din 2013 în urma cărora Sharif a venit la putere.

Milițiile organizației extremiste a Statului Islamic au decapitat un soldat libanez luat prizonier. Imaginile execuției au fost distribuite pe rețelele sociale. Recent, extremiștii au decapitat doi jurnaliști americani. Pe de altă parte se relatează că aviația siriană a lovit mai multe baze ale milițiilor Statului Islamic, organizație care controlează regiuni importante din Irak și Siria

Ministrul american al apărării Chuck Hagel este așteptat în Georgia, unde va discuta cu omologul său georgian despre stategia în lupta cu extremiștii organizației Statului Islamic, care controlează între timp mari părți din Irak și Siria. Într-un interviu pentru agenția Reuter, ministrul georgian al apărării Iraki Alasania și-a exprimat speranța că se va discuta și o adâncire a cooperarării militare între Georgia și Statatele Unite, Georgia sperând să primească mai mult sprjin pentru modernizarea forțelor sale armate. Gerogia participa cu 30 de militari la operațiunile NATO din Afganistan.

Ministerul rus de externe a avertizat că Rusia va reacţiona cu „contra măsuri” dacă luni, Uniunea Europeană decidă să impună noi sancţiuni pentru rolul activ jucat de Moscova în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei. Ministerul rus de externe crede că noile sancţiuni sunt un semnal de susţinere „pentru partida războinică” de la Kiev.

Pachetul de noi sancţiuni a fost anunţat vineri, în ziua când la Minsk s-a semnat acordul de încetare a focului în estul Ucrainei. O decizie finală privind impunerea de noi sancţiuni va fi luată luni dar s-a putea renunţa la aceste măsuri dacă armistiţiul este respectat şi dacă Rusia nu mai intervine direct în conflictul din estul Ucrainei. Un amestec pe care Rusiei l-a negat în repetate rânduri.

Noile sancţiuni constau în extinderea listei cu persoanele care au au dreptul de a călători în UE. De asemenea sunt prevăzute sancţiuni economice care vor atinge direct Banca Gazprom şi concernul Gazprom Neft, informează publicaţie germană Der Spiegel. Este vorba de limitarea accesului la pieţele financiare europene şi la tehnologia cu aşa-numită dublă utilizare (civilă şi militară).

Din estul Ucrainei se relatează că acordul de încetare a focului, semnat vineri la Minsk, este în general respectat.

Ambele părţi au relatat însă despre violări la Doneţk, unde avuseseră loc lupte în apropierea aeroportului şi la Mariupol.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că acum este important să se găsească o soluție de lungă durată. Liderii separatiștilor pro-ruși au spus pe de altă parte că revendicările lor politice nu s-au schimbat și că cer în continuare autonomia regiunilor din estul țării.

Occidentul privește în continuare cu scepticism rolul Rusiei ca unul din mediatorii acestui acord de încetare a luptelor, acuzând Moscova că-i sprijină pe separatiști cu arme și oameni. Motiv pentru care tot vineri, când a intrat în vigoare armistițiul, Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunțat posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru implicarea directă în destabilizarea estului Ucrainei.

Guvernul malaezian a anunţat că va trimit din nou experţi în estul Ucrainei, acum că au încetat luptele, pentru a cerceta rămăşiţele avionului de pasageri, doborând pe 17 iulie. Avionul s-a prăbuşit într-o zonă controlată de separatiştii pro-ruşi şi se bănuieşte că a fost lovit de o rachetă. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Circumstanţele exacte şi mai ales responsabilităţile nu au fost încă stabilite din cauză că luptele din estul Ucrainei au făcut imposibilă o anchetă internaţională serioasă.

Fostul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi a fost acuzat oficial de periclitarea securităţii naţionale, prin faptul că ar fi furnizat Quatarului informaţii secrete.

Mediile din Egipt relatează că este vorba de informaţii pe care Morsi, fostul preşedinte al Frăţiei Musulmane, le-ar fi dat postului de televiziunea Al-Jazeera.

Morsi, primul preşedinte ales democratic, a fost înlăturat de la putere de armată în iulie 2013, după un val de proteste violente.

Morsi este deja în închisoare şi judecat în încă trei dosare. Dacă este găsit vinovat ar putea fi condamnat la moarte. Frăţia Musulmană a fost între timp interzisă de noua conducere militară a ţării , fiind decretată organizaţie teroristă.

Ministrul moldovean al apărării , Valeriu Troenco, a spus, la reintoarcerea de la summit-ul NATO, ca Moldova a obţinut o şansă extraordinară de a-şi moderniza armata. „Nu neg ca avem probleme, că avem multă tehnica invechită, dar am inţeles că nu suntem singuri,” a spus ministrul.

La summitul NATO din Ţara Galilor, Republica Moldova, care este un stat neutru, a fost inlcusă în două programe noi ale Alianţei, unul care ţine de interoperabilitate, iar altil “ Defence Capacity Building” care sprijină modernizarea armatelor din ţările partenere.

Republica Moldova participă la misiunea de pacificare KFOR din Kosovo, sub mandate ONU şi a a participat ca invitată la summitul NATO alături de Georgia şi Ucraina.

Președintele desemnat la Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a definitivat lista candidaților pentru un post de comisar european, iar reprezentanta României va fi europarlamentara social-democrată Corina Crețu. Nu au fost insa precizate portofoliile candidatilor, acest lucru se va face saptamâna viitoare, relatează publicatia EuActiv.

Din estul Ucrainei se relatează că acordul de încetare a focului, semnat vineri la Minsk, este respectat. Președintele ucraineian Petro Poroșenko a declarat că acum este important să se găsească o soluție de lungă durată. Liderii separatiștilor pro-ruși au spus pe de altă parte că revendicările lor poltice nu s-au schimbat și că cer în continuare autonomia regiunilor din estul țării. Occidentul privește în continuare cu scepticism rolul Rusiei ca unul din mediatorii acestui acord de încetare a luptelor, acuzând Moscova că-i sprijină pe separatiști cu arme și oameni. Motiv pentru care tot vineri, când a intrat în vigoare armistițiul, Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei. Sancțiuni care vor fi definitivate luni, 8 septembrie, dar e posibil să se renunțe totuși la ele , dacă acordul de încetare a focului în estul Ucrainei este respectat și Rusia își retrage trupele din Ucraina. Moscova a respins în repetate rânduri acuzația că ar fi implicată militar în conflictul din estul Ucrainei.

La summitul NATO din Țara Galilor, încheiat vineri, s-a decis crearea unei forțe de reacție rapidă care să facă față oricărei amenințări din partea Rusiei. Potrivit secretarului general NATO, Andres Fogh Rasmussen, în numai câteva zile, Alinața va fi capabilă să trmită mii de militari în țările din extremitatea sa estică. Tot Fogh Rasmussen a ținut să reamintească principiul ușilor deschise, afirmând că orice țară pregătită să adere la NATO poate face aceste lucru și că nici o terță parte nu are dreptul de a interveni.

Ministrul american al apărării Chuck Hagel este așteptat în Georgia, unde va discuta despre stategia în lupta cu extremiștii organizației Statului Islamic, care controlează între timp mari părți din Irak și Siria. Într-un interviu pentru agenția Reuter, ministrul georgian al apărării Iraki Alasania și-a exprimat speranța că se va discuta și o adâncire a cooperarării militare între Georgia și Statatele Unite, Georgia sperând să primească mai mult sprjin pentru modernizarea forțelor sale armate. Gerogia participa cu 30 de militari la operațiunile NATO din Afganistan.

La summitul NATO din Țara Galilor s-a anunțat crearea unei coaliții internaționale, condusăde Statele Unite, împotriva extremistilor din organizația Statul Islamic, o coaliție despre președintele Barack Obama a spus va reusi sa distrugă această grupare terorista. Aviatia americana a lansat peste 200 de atacuri impotriva pozitiilor militatilor islamici din Irak si Siria.

În Afganistan s-a încheiat renumărarea celor 8 milioane de voturi exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, contestat de ambii candidați. Operațiunea s-a desfășurat sub controlul ONU, iar rezultatul va fi anunțat în câteva zile. Rezultatul turului de balotaj din 14 iunie a fost contestat initial doar de unul din cei doi candidați, fostul ministru de externe Abdullah Abdullah, iar procesul de renumărare a voturilor, de ambii candidați. Inițiala fost declarat cîștigătorfostul ministru de finanțe Ashraf Ghani. Ghani și Abdullah au promis ca vor accepta rezultatul renumărării și vor crea un guvern de coaliție.

La Chișinău a avut loc o ceremonie cu ocazia plecării celui de-al doilea contingent al Armatei Naţionale în Kosovo. Este vorba de un contingent de 41 de militari care va participa la misiuni de deminare, patrulare si paza a obiectivelor militare. Republica Moldova participă la misiuni de pacificate din anul 2003, iar de atunci peste 90 de militari au făcut parte din misiunile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Investiţia în echipamentul şi pregătirea soldaţilor pentru aplicaţii este apreciată de militari drept o contribuţie unică la dezvoltarea forţelor armate ale Republicii Moldova. Militarii moldoveni au participat şi la operaţiunile post-conflict din Irak, în perioada 2003-2008, precum şi în Coasta de Fildeş, Liberia, Georgia şi Sudan.

Toate obiectivele României au fost atinse, a declarat președintele român Traian Băsescu la încheierea summitului NATO din Țara Galilor. Băsescu a spus presei că România va găzdui un comandament NATO, că Statele Unite au propus crearea unui centru de antrenament și exerciții navale la Marea Neagră, și că România va fi națiune-cadru pentru siguranța cibernetică a Ucrainei.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a afirmat că NATO sprijină suveranitatea Ucrainei, și că acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina vor avea consecințe. La o conferință de presă după summitul NATO din Țara Galilor, Obama a spus că țara sa și Europa vor impune un spectru larg de sancțiuni Rusiei și vor oferi sprijin Ucrainei în domeniul securității.

Președintele Statelor Unite Barack Obama s-a declarat încrezător în crearea unei coaliții internaționale care să contracareze gruparea Statul Islamic. Vorbind la summitul NATO care s-a încheiat în Țara Galilor, șeful administrației americane a spus că țara sa își va atinge obiectivul de a distruge această organizație, și că liderii grupării vor fi urmăriți și anihilați exact așa cum au fost și membrii rețelei teroriste Al-Qaida. Obama a mai spus că America și aliații săi vor forma o coaliție care să lupte împotriva militanților din gruparea Statul Islamic. Statele Unite au efectuat deja aproape 200 de raiduri aeriene împotriva pozițiilor acestor militanți din nordul Irakului. Gruparea controlează porțiuni mari din Siria și Irak.

Serviciul rus de securitate FSB a admis că a reținut un ofițer de securitate estonian, dar a spus că incidentul a avut loc pe teritoriul rusesc unde persoana respectivă era implicată într-o operațiune sub acoperire. Ceva mai devreme ambasasdorul rus în Estonia Iuri Merslakov a fost chemat la ministerul estonian de externe pentru a da explicații după ce un ofițer de securitate estonian a fost răpit sub amenințarea armei și dus cu forța în Rusia. Serviciul de securitate internă din Estonia a anunțat că incidentul a avut loc în jurul orei 9 dimineața la punctul de graniță Luhama, și a început cu bruierea comunicațiior și cu detonarea unei grenade fumigene. Arnold Sinsalu, directorul Serviciului de securitate internă a făcut cunoscut că la locul incidentului sînt urme ale unei confruntări violente, dar că nu a avut loc un schimb de focuri. Autoritățile estoniene au deschis o anchetă penală. Incidentul a avut loc la două zile după ce președintele Statelor Unite Barack Obama a spus la Tallinn că aliații din NATO vor sări întotdeauna în ajutorul Estoniei în temeiul articolului 5 din Charta Alianței Nord-Atlantice.