Ministerul rus al apărării a dezminţit relatările de presă că un satelit militar rusesc ar fi explodat deasupra Statelor Unite. Mai multe publicaţii americane şi ruseşti au citat site-ul American Meteor Society care a publicat declaraţii ale unor martori oculari ce susțineau că pe 2 septembrie un satelit de recunoaştere rusesc de tip Kosmos 2495 ar fi explodat deasupra statelor Colorado şi Wyoming. Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării a declarat astăzi că sateliții ruseşti funcţionează normal şi sunt monitorizați de Agenţia rusească Aerospațială. În opinia sa, „adevăratul motiv” ar fi că agenţiile americane de informaţii ar dori să găsească satelitul rusesc după ce l-au pierdut din observație.

Premierul britanic David Cameron a făcut un nou apel astăzi către scoțieni să nu voteze pentru independentă în referendumul de săptămâna viitoare şi a promis să facă tot ce îi stă în putința pentru a păstra unitatea Marii Britanii. Potrivit sondajelor de opinie, numărul celor care doresc independenta Scoției este apropiat de cel care resping secesiunea. Referendumul va avea loc pe 18 septembrie. În cazul în care se va vota pentru independenţă, Marea Britanie şi Scotia vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a împărţi totul, de la petrolul din Marea Nordului şi păstrarea lirei sterline până la statutul de membru al UE şi principala bază de submarine nucleare.

Premierul malaiezian Najif Tun Razak a declarat că investigația întreprinsă în legătură cu prăbuşirea în estul Ucrainei a avionului malaiezian MH 17 sugerează că avionul a fost doborât cu o rachetă sol-aer. Raportul preliminar al investigaţiilor a fost dat publicităţii astăzi şi el vorbeşte despre „obiecte de mare energie” care au găurit fuzelajul şi că nu exista indicații că echipajul ar avea vreo vină sau că avionul ar fi avut vreo defecțiune. Toţi cei 298 de oameni de la bord au murit. Rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei au spus şi astăzi ca ei nu ar deţine armament atât de sofisticat ca să poată doborî avionul malaiezian, chiar dacă există relatări credibile că rachete de tip BUK ruseşti au fost desfăşurate în zonă şi că acestea ar fi tras în perioada în care s-a prăbuşit avionul.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate şi de Apărare al Ucrainei Andrei Lisenko a declarat că situaţia continuă să fie tensionată în regiunile Doneţk şi Luhansk şi separatiştii pro-ruşi continuă să bombardeze poziţiile forţelor guvernamentale în câteva localităţi, în timp ce trupele ucrainene respectă cu rigurozitate acordul de încetare a focului convenit săptămâna trecută: „Acordul de încetare a focului ne-a permis să activăm procesul de eliberare a prizonierilor. Potrivit informaţiilor de la statul major al armatei ucrainene, 648 de oameni au fost eliberaţi şi se fac demersuri pentru eliberarea a încă 500”.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că speră să fie declanşate cât de curând negocieri privind statutul regiunilor separatiste ale Ucrainei. Lavrov a spus şi că ar fi o „concentrare masivă” de forţe ucrainene în nord-estul Doneţkului şi a acuzat Kievul că ar pune la cale o ofensivă masivă în ciuda acordului de încetare a focului. Guvernul de la Kiev a promis autonomie largă celor doua regiuni controlate de separatiştii pro-ruşi, dar a exclus secesiunea. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene a spus sâmbăta trecută că 5 militari ucraineni au fost omorâți de când a intrat în vigoare acordul de încetare a focului.

Procuratura generală a Uzbekistanului a anunţat că o persoana cu numele „Karimova G” este suspectată într-un caz legat de crima organizată. Potrivit agenţiei ruse de ştiri Ria Novosti ar fi vorba de Gulnara Karimova, fiica cea mai mare a preşedintelui uzbek Islam Karimov. Ea se afla in arest la domiciliu după o investigaţie internaţională într-un caz de corupţie care a obligat-o să îşi închidă afacerile din străinătate. Potrivit procuraturii uzbece, în acest caz ar fi implicaţi şi doi dintre cei mai apropiaţi parteneri ai săi, dintre care unul a fost condamnat pentru infracţiuni financiare la mulţi ani de închisoare. Procuratura uzbecă acuză acum grupul implicat de şantaj, extorcare de bani, luare de mită şi deturnare de fonduri.

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat marţi că social-democraţii nu au luat încă o decizie cu privire la susţinerea demersului iniţiat de Calin Popescu Tăriceanu pentru suspendarea preşedintelui României Traian Băsescu, arătând că suspendarea presupune o procedura constituţional-juridică şi politică şi, totodată, „nişte implicații interne şi internaţionale”. Ponta a mai spus că îşi asumă responsabilitatea „evaluării tuturor rezultatelor şi efectelor implicațiilor unei asemenea acţiuni”.

Ministerul rus de finanţe i-a avertizat pe cetăţenii ruşi că vor fi amendați dacă nu îşi declară la autoritatea fiscală activităţile lor financiare şi conturile pe care le au în străinătate. Toţi cetăţenii ruşi trebuie să-şi anunţe până la 1 ianuarie 2015 conturile şi proprietățile din afara Rusiei. Propunerea legislativă pare să fie menită să îi descurajeze pe ruşi să deţină proprietăţi şi conturi în afara ţării. Anul trecut preşedintele Vladimir Putin a dat o lege prin care le interzice miniştrilor şi oficialităţilor ruse, ca şi soțiilor şi copiilor lor minori să deţină active în băncile străine.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a felicitat Irakul pentru noul guvern care a fost aprobat de parlament. Parlamentul de la Bagdad a aprobat ieri cabinetul condus de premierul Haidar al Abadi. Preşedintele american a vorbit despre nevoia unei colaborări strânse între Statele Unite şi Irak împotriva „amenințării reprezentate de organizaţia Statul Islamic”, care controlează părţi întinse din Irak şi Siria.

Zeci de oameni au adus flori şi au aprins lumânări astăzi la Moscova, pe locul unde a fost blocul dărâmat în urma atacului de acum 15 ani, care s-a soldat cu moartea a 92 de oameni. Guvernul de la Moscova a dat vina pe separatiştii ceceni, dar critici ai politicii oficiale au acuzat autorităţile că ar fi organizat acest atac pentru a obţine sprijin popular pentru al doilea război ruso-cecen. Popularitatea lui Vladimir Putin a crescut atunci şi a câştigat alegerile din martie 2000.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a demis pe guvernatorul regiunii Breansk, Nikolai Denin, spunând ca a „pierdut încrederea preşedintelui”. Nu au fost date mai multe informaţii, dar săptămâna trecută, veteranii din războiul din Afganistan din regiune au organizat o manifestaţie împotriva implicării Rusiei în conflictul din Ucraina. Moscova susţine că nu este implicată şi că nu a trimis nici trupe şi nici armament rebelilor pro-ruşi. Veteranii din Afganistan au anunţat o nouă manifestaţie pentru sâmbătă, 13 septembrie. Amândouă acţiunile sunt aprobate de autorităţile locale.

Moldova va lupta pentru piaţa rusă dar şi pentru a proteja drepturile moldovenilor, aflaţi la muncă în Federaţia Rusă, a afirmat premierul Iurie Leancă într-un interviu acordat luni agenţiei Itar-Tass. Leancă a mai spus că toate problemele care au apărut în relaţiile comerciale bilaterale după ce Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană trebuie soluţionate. Moldova nu va renunţa la statutul de neutraliate, stipulat în Constituţie, pentru a se alătura Alianţei Nord Atlantice, a mai spus Iurie Leancă pentru Itar-Tass. Neutralitatea, a explicat premierul moldovean, oferă cele mai bune premize pentru rezolvarea problemei transnistrene, dar şi pentru a liniştii temerile Rusiei, provocate de decizia Moldovei de a semna Acordul de Asociere cu UE.

Liderul PCRM Vladimir Voronin a afirmat într-un interviu la ProTV, că R. Moldova nu este pregătită să adere la Uniunea Europeană, și că va fi pregătită pentru asta poate peste 100 de ani. Duminică, la primul miting electoral al PLDM, liderul partidului Vlad Filat a spus că în cazul unei victorii, una din priorităţi va fi integrarea în Uniunea Europeană până în anul 2020.

Eric Rubin, asistentul adjunct al secretarului de stat american, a avut convorbiri în curusul dimineții cu premierul moldovean Iurie Leancă. Ambasada Statelor Unite la Chișinău a anunțat pe Facebook că a fost prima dintr-o serie de întîlniri din cadrul dialogului strategic Statele Unite - R. Moldova. Rubin a spus la întîlnirea cu premierul moldovean că Statele Unite vor sprijini R. Moldova în consolidarea statului de drept, promovarea reformelor şi dezvoltarea economică, și în asigurarea stabilităţii şi securităţii Moldovei. Iurie Leancă a afirmat la rîndul său că autoritățile de la Chișinău doresc intensificarea dialogului cu Wahsingtonul, și a mulțumit pentru sprijinul primit pînă acum din partea Statelor Unite. În timpul vizitei sale de două zile în R. Moldova, Eric Rubin va avea convorbiri și cu alte oficalități cu care va avea atît consultări bilaterale, cît și întîlniri în capacitatea sa de reprezentant al Statelor Unite în negocierile 5+2 cu privire la rezolvarea conflictului transnistrean

Autoritatea aviatică olandeză, care a coordonat ancheta în cauzele prăbuşirii avionului malaezian de pasageri în estul Ucrainei, a dat publicităţii un raport preliminar care confirmă că avionul a fost doborât „de obiecte care au lovit din afară cu mare viteză”, adică de rachete. Potrivit BBC, raportul preliminar spune că avionul era tehnic în ordine când a decolat şi că accidentul de pe 17 iulie nu a fost provocat de probleme tehnice, sau de o greşeală de pilotaj. Experţii internaţionali care au participat la întocmirea raportului nu au cercetat resturile avionului la faţa locului din cauza luptelor din regiunea accidentului. Raportul nu aduce nici o informaţie noua dar este prima confirmare oficială, dintr-o sursă independentă, că avionul a fost doborât, după toate aparenţele, de rachete. Actuala anchetă nu avea ca scop să stabilească şi cine a doborât avionul. Acest lucru va fi făcut de ancheta penală.

Într-o situaţie regională „complicată” cum o califică directorul SIS, într-un interviu pentru Europa Liberă, Serviciul de Informații și Securitate „a elaborat o hartă a riscurilor și amenințărilor securității statului”. Mihai Bălan a precizat că „peste 100 de ONG-uri, servicii și organizații, partide, mass-media sunt gata să sfâșie acest pământ, să rupă în bucăți țara”. Şi a precizat că toate sunt monitorizate „în limitele legislației aceste structuri”. Referitor la campania electorală, pe care el a calificat-o deja drept „agresivă”, Bălan a declarat: „Deținem informații că sunt provocatori care au intenția de a destabiliza situația din Republica Moldova, mai ales în campania electorală. Atrag atenția cetățenilor să fie vigilenți și să nu reacționeze la acțiunile provocatorilor, îndeosebi în timpul manifestațiilor în mase.” În interviul pentru Europa Liberă, Bălan a cerut şi mai multe prerogative pentru SIS care în acest moment nu poate folosi „metode speciale de investigaţie” decât dacă există un dosar penal. În opinia directorului SIS, ar trebui să se instituie „mandatulul de securitate, care ar permite efectuarea măsurilor speciale de investigaţie în afara dosarului penal” – o iniţiativă controversată în Parlament.

Astăzi este marcată Ziua lucrătorilor din organele de securiate, sărbătoare creată ăn 1997. Astfel de zile festive există numai în Rusia (20 decembrie) şi Azerbaidjan (28 martie)

Uniunea Europeană a impus noi sancţiuni împotriva Rusiei chiar dacă în estul Ucrainei se respectă „în linii mari” armistiţiul, negociat de Kiev şi separatiştii pro-ruşi. Rusia este sancţionată pentru rolul destabilizator jucat în estul Ucrainei prin sprijinul acordat separatiştilor pro-ruşi. Decizia finală a fost luată luni seară la Bruxelles după consultări prelungite între reprezentanţii ţărilor membre. Sancţiunile vor intra în vigoare peste câteva zile, nu astăzi cum era prevăzut iniţial. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a declarat că înainte de impunerea noilor sancţiuni se va analiza încă odată evoluţia situaţiei din estul Ucrainei şi măsura în care este respectat armistiţiul negociat vinerea trecută de Kiev şi reprezentanţii separatiştilor pro-ruşi. Noile sancţiuni ating companiile Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft, care nu se vor mai putea împrumuta pe pieţele financiare internaţionale. Gazprom însă nu este afectat, relatează agenţia Reuter, citând cercuri diplomatice. Rămâne de văzut cum va reacţiona Rusia: luni, premierul Dimitri Medvedev a avertizat că ar putea fi închis spaţiul aerian rusesc pentru companiile aeriene occidentale.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a discutat din nou cu omologul său rus Vladimir Putin despre situaţia din estul Ucrainei şi măsurile care trebuie luate pentru a garanta respectarea armistiţiului, negociat vineri. După aceea, la Mariupol, oraşul de la Marea Azov atacat de separatiştii pro-ruşi, preşedintele Poroşenko a declarat că a ordonat întărirea apărării oraşului cu tancuri, lansatoare de rachete şi sisteme antiaeriene. Poroşenko a mai declarat că nu va ceda nimănui nici o bucată de pământ. Potrivit agenţiilor internaţionale de ştiri, armistiţiul este în general respectat în măsura în care nici una din părţi nu a mai recurs la artilerie grea. Incident violente izolate au fost însă semnalate în mai multe locuri, în special la Mariupol şi Doneţk.

Statele Unite au cerut din nou celor doi candidaţi la funcţia de preşedinte al Afganistanului să accepte rezultatul renumărării voturilor exprimate in iunie, în turul de balotaj. Câştigat oficial de Ashraf Ghani. Contracandidatul acestuia, Abdullah Abdullah, a anunţat luni că nu acceptă rezultatul renumărării voturilor. Abdullah, fost ministru de externe, a declarat de asemenea că negocierile cu rivalul său Ashraf Ghani privind crearea unui guvern de unitate naţională au intrat în impas. Renumărarea voturilor fusese mediată de Statele Unite care vor cu orice preţ să evite izbucnirea unui nou conflict intern în Afganistan.

În Irak, parlamentul a aprobat noul guvern condus de premierul desemnat Haider al-Abadi. Fostul premier al-Maliki a preluat funcţia de vice-preşedinte. Funcţiile de vice-premieri au fost împărţite între reprezentanţii comunităţilor şiită, sunnită şi kurdă. Rămâne de negociat două portofolii în noul guvern: apărarea şi internele.

Într-o situaţie regională „complicată” cum o califică directorul SIS într-un interviu cu Europa Liberă, Serviciul de Informații și Securitate „a elaborat o hartă a riscurilor și amenințărilor securității statului”.

Mihai Bălan a precizat că „peste 100 de ONG-uri, servicii și organizații, partide, mass-media sunt gata să sfâșie acest pământ, să rupă în bucăți țara”. Şi a precizat că toate sunt monitorizate „în limitele legislației aceste structuri”.

„Ce pericol poate fi mai mare decât atunci când 10% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de formațiuni separatiste, staționează ilegal trupe străine, sunt organizate anumite grupări care se ocupă cu contrabanda, crime organizate etc.”, a mai declarat directorul SIS în interviul pentru Europa Liberă.

Secretarul general al organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International (AI) a cerut guvernului ucrainean să pună capăt exceselor comise de voluntarii care luptă alături de militarii armatei în estul Ucraiei. Salil Shetty s-a întîlnit ieri la Kiev cu premierul Arseni Iaţeniuk cu care a discutat despre ultimul raport AI, raport în care se arată că atât armata cât şi separatişti pro-ruşi au comis „atrocități împotriva populaţiei civile”. Shetty a vorbit mai ales despre violenţa batalionului de voluntari „Aidar”. Între timp, şeful Amnesty International a plecat la Moscova pentru o vizită de două zile.

Unul din candidaţii la preşedinţia Afganistanului, Abdullah Abdullah a anunţat că nu acceptă rezultatul renumărării voturilor exprimate în turul de balotaj, din 14 iunie. Abdullah, care este fost ministru de externe, a declarat de asemeni că negocierile cu rivalul său Ashraf Ghani privind crearea unui guvern de unitate naţională au intrat în impas. Renumărarea voturilor fusese mediată de Statele Unite care vor cu orice preţ să evite izbucnirea unui nou conflict intern în Afganistan.

Miercuri, preşedintele american Barack Obama va prezenta strategia Statelor Unite împotriva miliţiilor extremiste ale Statului Islamic, care controlează acum mari părţi din Irak şi Siria. Aviaţia americană a intensificat deja raidurile de bombardament împotriva poziţiilor deţinute de extremişti. Pentru moment, atacurile se concentrează în zona barajului Haditha de pe Eufrat, baraj de o importanţă strategică pentru Irak şi care se află sub ameninţarea miliţiilor extremiste.

Pe 11 septembrie, Rusia şi Statele Unite se întâlnesc pentru a discuta despre acordul pentru eliminarea rachetelor cu rază medie de acţiune, dotate cu focoase convenționale şi nucleare. Este un acord semnat în 1987 de Statele Unite şi Uniunea Sovietică, salutat la vremea respectivă drept un act „istoric”. Între timp, ambele ţări se acuză reciproc de încălcarea acestui acord, Rusia afirmând că dronele, avioanele teleghidate americane violează acordul.