Militarul rus, acuzat că a ucis în Armenia, unde era staționat, 7 membri ai unei familii locale, va fi judecat în Armenia, dar de un tribunal militar rusesc, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei de anchetă. Crima a provocat un val de proteste la Gyumri, unde s-a cerut ca militarul să fie judecat nu numai în Armenia dar şi potrivit legislaţiei locale.

Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a anunţat că miercuri, 21 ianuarie, va găzdui o nouă întâlnire a omologilor săi din Franţa, Rusia şi Ucraina. „Scopul este de a reduce nivelul confruntărilor armate în estul Ucrainei”, a precizat Steinmeier.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov, cel francez Laurent Fabius, cel ucrainean Pavlo Klimkin au fost ultima dată la Berlin pe 12 ianuarie, dar de atunci luptele s-au intensificat în estul Ucrainei.

Moscova a respins astăzi categoric acuzaţia Kievului că ar fi trimis 700 de militari peste graniţă în Ucraina. Pe de altă parte, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să-şi întărească armata ca sa-şi protejeze suveranitatea de ameninţarea „altor ţări”.

Guvernul japonez a respins drept „inacceptabilă” pretenția miliţiilor organizaţiei extremiste a Statului Islamic, care au ameninţat cu execuția a doi ostateci japonezi dacă nu se plăteşte o răscumpărare. IS cere 200 de milioane de dolari în decurs de trei zile.

Miercuri va avea loc o şedinţă extraordinară a Parlamentului. Parlamentul Republicii Moldova se convoacă mâine în sesiune extraordinară. Potrivit portalului Timpul.md, şedinţa a fost cerută de deputații fracțiunilor Partidului Democrat și a Partidului Liberal Democrat. Secretarul general al Parlamentului, Ala Popescu, a confirmat că cererea a fost semnată de 42 de deputați.

O explozie lângă un tribunal din orașul estic ucrainean Harkov a rănit luni 14 oameni, dintre care patru grav. Markian Lubkivsky, un consilier al serviciului de securitate, a spus pe FB că incidentul este tratat ca „act de terorist”. Harkov este un oraș mare din estul Ucrainei, dar îndepărtat de zona de conflict de la Donețk și Luhansk, aflat și mai la est. Totuși, în ultimele săptămâni au fost zeci de explozii mai mici pe tot cuprinsul țării, mai ales la Harkov, Odesa, Mariupol și Kiev.
Unii analiști spun că toate aceste orașe sunt apropiate geografic de zona de conflict și au substanțiale minorități rusofone. Autoritățile și mulți ucraineni sunt convinși că atacurile au legătură directă cu Rusia.

Curtea Constituţională a declarat constituţională hotărârea Parlamentului din iulie 2014, prin care a fost demis directorul Consiliului de administrare al ANRE, Victor Parlicov. Decizia fusese contestată la Curtea Constituţională de fostul deputat Veaceslav Ioniţă.

După ce luni 19 ianuarie s-a anunţat că preşedintele României Klaus Iohannis îşi amână vizita la Chişinău (22-23 ianuarie) în aşteptarea alegerii noi conduceri a R.Moldova, liderii partidelor pro-europene se întîlnesc astăzi, tot la Chişinău cu o impozantă delegaţie europeană: preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Graham Watson, cu preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, Elmar Brok, şi cu vicepreşedintele Grupului Socialiştilor din PE, Knut Fleckenstein. Şi aceste negocieri sunt legate de formarea unei coaliţii de guvernare, respectiv a unei majorităţi parlamentare, informează IPN.
Se aşteaptă ca miercuri să aibă loc o nou şedinţă în plen a noului Parlament, ales pe 30 noiembrie, dar nu este clar dacă va fi aleasă şi conducerea forului legislativ.

În jur de 1000 de oameni au demonstrat în capitala Kirghistanului, Bișkek, împotriva caricaturilor profetului Mahomed, spunând că desenele de felul celor publicate de revista franceză „Charlie Hebdo” „insultă sentimentele credincioșilor religioși”. Mitingul de la Bișkek a fost intitulat oficial „Eu nu sunt Charlie, îmi iubesc Profetul”. Printre demonstranți s-au numărat legislatori și membri ai opoziției kirghize, ca și reprezentanți ai minorităților cecenă, kazahă, tadjikă și altele. Demonstranții au purtat pancarte cu inscripții ca: „Îl iubesc pe Profetul Mahomed, Pace Lui!”. Mitingul a avut loc la o zi după ce sute de mii de oameni au protestat împotriva caricaturilor Profetului în capitala republicii rusești Cecenia, predominant musulmană. La 19 ianuarie a avut loc o demonstrație cu participarea a sute de persoane în Valea Pankisi, o regiune georgiană populată de etnici ceceni.

Liderul democrat Marian Lupu a spus că Parlamentul se va întruni miercuri indiferent de rezultatul discuțiilor care vor mai avea loc până atunci pe tema viitoarei guvernări. „Nu mai avem timp de pierdut. Noi trebuie să stabilim guvernarea și trebuie să venim cu un șir important de legi. Avem o agendă încărcată. Indiferent de rezultat, ședința va fi convocată”, a declarat Lupu, citat de Unimedia.md, după cea mai recentă rundă de negocieri cu liberal-democrații și liberalii, ținută luni.

Premierul român Victor Ponta urma să facă o vizită-fulger în Moldova ca să discute cu partidele angajate în consultări privind viitoare guvernare, informează site-uri de știri de la București și Chișinău. Ponta ar urma să se întâlnească cu liderii politici moldoveni la ora 12, la aeroport, și va fi însoțit de oficiali europeni. Anunțul deocamdată neconfirmat oficial vine după ce noul președinte român Klaus Iohannis și-a amânat vizita în Moldova programată pentru 22-23 ianuarie, invocând într-o discuție telefonică cu omologul său moldovean, Nicolae Timofti, că „nu au fost îndeplinite condițiile necesare”.

Kremlinul a spus marți că activitatea militară sporită a forțelor guvernamentale ucrainene în estul Ucrainei au subminat speranțele organizării unui summit în patru pe tema rezolvării conflictului, a relatat agenția RIA. Liderii occidentali au dat de înțeles în ultimele zile că efortul de a aduce laolaltă conducătorii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței este obstrucționat de eșecul Moscovei de a implementa fie și parțial prevederile acordului de armistițiu de la Minsk, din septembrie anul trecut. Șefa politicii externe europene Frederica Mogherini a spus luni că situația din estul Ucrainei „este mult mai rea decât în urmă cu o săptămână”.

Japonia a spus că nu va ceda în fața teroriștilor după ce militanții islamici au amenințat într-un video că vor ucide doi ostatici japonezi dacă nu primesc o răscumpărare de 200 de milioane de dolari. „Poziția noastră de a contribui la lupta împotriva terorismului fără a ceda – rămâne neschimbată”, a spus purtătorul de cuvânt Yoshihide Suga la o conferință de presă la Tokyo. Video-ul postat pe net marți de Statul Islamic spune că-i înfățișează pe japonezii Kenji Goto Jogo și Haruna Yukawa, pe care un militant, mascat cu un cuțit lung, amenință că-i va omorî, dacă Japonia nu plătește răscumpărarea în 72 de ore. AP scrie că după vorbă militantul pare să fie britanicul înfățișat în video-uri în care decapitează ostatici occidentali. Incidentul are loc când premierul japonez Shinzo Abe vizitează Orientul Mijlociu în fruntea unei mari delegații de politicieni și oameni de afaceri.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a spus că numărul oamenilor care mor prematur din cauza modului de viață nesănătos este în creștere continuă. Într-un nou raport publicat la 19 ianuarie, OMS a spus că obiceiurile rele ca fumatul, consumul excesiv de alcool, consumul exagerat de zahăr, sare și grăsimi duc la îmbolnăviri care omoară anual cam 16 milioane de oameni, față de 14,6 milioane în anul 2000. Alt factor negativ major, spune OMS, este absența activității fizice. Raportul spune că asemenea năravuri provoacă maladii cardiovasculare, diabet, boli pulmonare și diferite feluri de cancer. Asemenea boli, spune raportul, au ucis în 2012 în lume 38 de milioane de oameni, dintre care 16 milioane nu împliniseră 70 de ani, vârsta sub care OMS clasifică decesele drept „premature”.

Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat luni pe fostul ministru de interne Gheorghe Papuc la patru ani de închisoare cu executare pentru neglijență în serviciu în timpul tulburărilor din aprilie 2009 din capitală, soldate cu moartea unui tânăr, răniri și distrugeri materiale. Fostul comisar al poliției Chișinăului, Vladimir Botnari, a fost condamnat și el la doi ani de închisoare în același caz, dar cu suspendare. Ambii generali fuseseră achitați în 2011 de Judecătoria Centru din capitală, dar procurorii au făcut apel. Ieri avocatul lui Papuc, Mihail Murzac, a declarat presei că decizia Curții de Apel este „absolut ilegală”.

Mai multe organizații neguvernamentale au cerut partidelor care negociază formarea unei noi guvernări să pună profesionalismul și integritatea în fruntea criteriilor după care se aleg conducătorii țării, iar nu apartenența politică. Avertismentul „Alianței Anticorupție”, citat de IPN, vine pe fondul acuzațiilor liberal-democraților și democraților că liberalii ar bloca negocierile insistând ca lor să le revină șefia statului după expirarea mandatului actualului președinte în 2016. „Alianța Anticorupție” avertizează de asemenea liderii partidelor să nu propună în funcții-cheie în stat, ca aceea de premier, spicher parlamentar sau președinte, persoane corupte sau lipsite de profesionalism.

Președinții Republicii Moldova și României au convenit că nu sunt întrunite condițiile necesare pentru o vizită de stat a președintelui României la Chișinău, care urma să aibă loc în perioada 22-23 ianuarie a.c., se spune într-un comunicat al președinției moldovene după convorbirea telefonică avută luni de Nicolae Timofti și Klaus Iohannis. În comunicat nu se spune limpede ce anume condiții nu s-au îndeplinit, dar este pomenită speranța liderului de la București că „Parlamentul de la Chișinău va vota în cel mai scurt timp un guvern reprezentativ cu o agendă europeană fermă.” Presa de la Chișinău a speculat că amânarea vizitei lui Iohannis, politician de centru-dreapta, ar fi legată de posibilitatea colaborării partidelor numite „pro-europene” cu comuniștii.

Tergiversarea formării noului guvern provoacă amânarea unor contacte și procese externe importante pentru Republica Moldova, au declarat Europei Libere oficiali ai guvernului în demisie. Vice-ministrul de externe în exercițiu, Iulian Groza, ne-a spus luni că prima reuniune a Consiliul de Asociere Republica Moldova-UE a fost amânată din cauză că la Chișinău nu există un nou guvern. Iar ministrul în exercițiu al agriculturii, Vasile Bumacov, a spus într-un alt interviu cu Europa Liberă că negocierile cu Moscova pentru ridicarea diferitelor embargouri aplicate produselor moldovenești vor putea începe cu adevărat abia după învestirea unui nou guvern.

Leul moldovenesc își continuă deprecierea față de valutele internaționale, depășind față de dolarul american pragul psihologic de 17 lei pentru un dolar. Banca Națională a Moldovei a anunțat pentru astăzi, 20 ianuarie, cursul oficial de 17 lei şi 7 bani pentru un dolar, cu 21 de bani mai mult decât luni. Un euro costă 19 lei şi 79 de bani, cu 28 de bani mai mult decât ieri. Săptămâna trecută, Banca Națională a spus că nu are în plan să intervină de îndată pentru sprijinirea monedei naționale, explicând deprecierea ei prin întărirea globală a dolarului, unii factori locali sezonieri și contextul regional, în care și monedele unor țări ca Ucraina și Rusia și-au pierdut mult din valoare.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că este gata să-și mărească participarea la Viktoria Bank, pe care a ajutat-o să ia ființă în anii 1990, dar care ar fi prost condusă în ultima vreme. Potrivit unui comunicat de presă semnalat de IPN, BERD deține în prezent 15% din acțiunile băncii, dar și-ar putea mări pachetul până la 50%. BERD a spus că ajutându-i pe fondatorii băncii moldovenești în primii ani ai tranziției a vrut să contribuie la crearea unei bănci „disciplinate”, cu standarde înalte de „integritate”, dar situația s-a înrăutățit după 2006, când controlul băncii a fost preluat de „un grup de acționari netransparenți, inacceptabili pentru BERD și alți acționari”.

Reuniți luni la Bruxelles, miniștrii de externe din Uniunea Europeană au spus că nu sunt motive să fie ridicate sancțiunile economice împotriva Rusiei, în ciuda unor propuneri conciliante ale șefei politicii externe europene. Frederica Mogherini propusese într-un document confidențial ajuns la presă ca UE să reia discutarea unor probleme globale și comerciale dacă Rusia aplică acordul de la Minsk referitor la Ucraina. Dar, la ședința de ieri, miniștrii de externe europeni au respins asemenea idei, cum a declarat apoi comisarul pentru politici regionale Johannes Hahn: „Nu a fost nici o dezbatere despre ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, dimpotrivă, toți vorbitorii au spus că trebuie îndeplinite înțelegerile de la Minsk ca precondiție înaintea oricăror asemenea pași”, a spus Hahn.

O explozie lângă un tribunal din orașul estic ucrainean Harkov a rănit luni 12 oameni, dintre care patru grav. Markian Lubkivsky, un consilier al serviciului de securitate, a spus pe FB că incidentul este tratat ca „act de terorist”. Harkov este un oraș mare din estul Ucrainei, dar îndepărtat de zona de conflict de la Donețk și Luhansk, aflat și mai la est. Totuși, în ultimele săptămâni au fost zeci de explozii mai mici pe tot cuprinsul țării, mai ales la Harkov, Odesa, Mariupol și Kiev. Unii analiști spun că toate aceste orașe sunt apropiate geografic de zona de conflict și au substanțiale minorități rusofone. Autoritățile și mulți ucraineni sunt convinși că atacurile au legătură directă cu Rusia.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, va ține în Congresul de la Washington discursul anual despre „Starea Uniunii”. Observatorii politici se așteaptă ca el să atingă subiectul controversat politic al creșterii impozitelor pentru cei mai bogați americani – o idee respinsă vehement de republicanii care controlează acum ambele camere ale legislativului. Unul din invitații speciali la discurs de anul acesta, care se vor afla în compania primei doamne, Michelle Obama, va fi omul de afaceri american Alan Gross, eliberat din închisoare din Cuba luna trecută pe fondul deciziei surprinzătoare a președintelui american de a începe normalizarea relațiilor cu Havana după o izolare de peste jumătate de secol.

Amnesty International afirmă că escaladarea ostilităților din estul Ucrainei în ultimele 48 de ore a avut ca rezultat uciedrea a numeroși civili, între care și copii. Într-o declarație dată publicității luni 19 ianuarie, organizația de la Londra afirmă că separatiștii pro-ruși au folosit zone dens populate pentru a lansa operațiuni militare, iar forțele ucrainene au ripostat cu tiruri grele în acele zone. Luptele s-au intensificat, după ce militarii ucraineni au încercat să recucerească aeroportul din Donețk și zonele înconjurătoare. Amnesty International spune că rebelii au lansat rachete din zone rezidențiale de la Donețk și Horlivka, iar trupele ucrainene au ripostat cu tituri de artilerie, ucigînd cel puțin doi civili la Horlivka în 18 ianuarie. Între timp la Bruxelles, coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini a afirmat că situația pe teren în Ucraina este mult mai rea decît săptămâna trecută și a exclus orice relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei pînă ce Moscova nu respectă termenii armistițiului încheiat la Minsk în 5 septembrie

Curtea de Apel Chișinău l­a condamnat pe fostul ministru de interne Gheorghe Papuc la patru ani de închisoare cu executare pentru neglijență în serviciu în tulburările din aprilie 2009 de la Chișinău, soldate cu moartea unui tânăr. Fostul comisar al poliției Chișinăului, Vladimir Botnari, a fost condamnat și el la doi ani de închisoare, dar cu suspendare.

Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini a cerut crearea unei largi alianțe antiteroriste din care să facă parte și țări musulmane. Mogherini a făcut această propunere luni 19 ianuarie înainte de convorbirile cu miniștrii de externe comunitari la care a fost invitat și secretarul Ligii Arabe. Relațiile deteriorate cu Rusia figurează și ele pe agenda reuniunii miniștrilor de externe, care e parte a pregîtirilor pentru summitul UE din februarie.