Judecătoria Buiucani a decis arestarea preventivă pe 30 de zile a fostului premier liberal-democrat Vlad Filat. În așteptarea prelungită a deciziei în fața tribunalului două mulțimi de zeci de oameni au demonstrat pentru și împotriva fostului lider liberal-democrat, pe care procurorii vor să-l cerceteze pentru luare de mită și trafic de influență în urma unui auto-denunț semnat de primarul din Orhei, omul de afaceri Ilan Șor. Filat și suporterii săi spun că el ar fi victima justiției selective și că dosarul său ar fi fost fabricat la comanda oligarhului Vlad Plahotniuc. Filat a fost reținut joi pentru 72 de ore. Termenul expira duminică după ora 17. Judecătoria Buiucani își propusese să ia decizia privind arestarea sau eliberarea lui Filat ieri, dar avocatul fostului premier a cerut amânarea cu o zi pentru că n-ar fi avut timp să parcurgă documentele acuzării. Filat n-a mers la tribunal, invocând probleme de sănătate.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a spus că țara sa este gata să ajute Turcia să avanseze în procesul aderării la Uniunea Europeană. Aflată în vizită la Istanbul, Merkel a cerut în schimb liderilor turci să ajute mai mult UE la gestionarea crizei imigranților din Siria, Irak și alte țări. Merkel a spus că Berlinul este gata să accepte deschiderea unui nou capitol al negocierilor de aderare a Turciei, și să pregătească deschiderea altor două. Turcia a început negocierile de aderare la UE în urmă cu zece ani, dar progresul a fost lent. Merkel s-a aflat la Istanbul ca să propună Turciei ajutoare financiare europene pentru găzduirea refugiaților în Turcia și accelerarea apropierii țării de UE, inclusiv prin liberalizarea vizelor, în schimbul unor măsuri turcești care să-i convingă pe refugiați să nu plece spre Europa.

Poliția ucraineană l-a arestat pe căpitanul ambarcațiunii ucrainene de agrement care s-a scufundat sâmbătă în Marea Neagră, în timp ce bilanțul tragediei a ajuns la 14 morți. Oficialități locale au spus că ambarcațiunea scufundată pe vremea rea în apropierea Odessei nu avea veste de salvare și era supraîncărcată. Poliția a mai spus că doi oameni dați dispăruți au fost găsiți morți astăzi. Ambarcațiunea „Ivolga” avea la bord 36 de oameni, din care trei marinari. 22 de oameni au fost salvați, iar 14 s-au înecat. Ivolga avea o capacitate maximă permisă de numai 12 pasageri și trei marinari. Procuratura din Odessa a lansat o anchetă. Căpitanul arestat riscă o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru încălcarea normelor de siguranță.

Secretarul de stat american John Kerry se va întâlni săptămâna viitoare cu liderii israelian și palestinian într-o încercare de a ajuta la oprirea valului de violențe din ultimele două săptămâni, când au avut frecvente atacuri cu cuțite și arme de foc la Ierusalim și în Cis-Iordania ocupată. Kerry ar urma să se întâlnească cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Germania, iar cu liderul palestinian Mahmoud Abbas într-un loc încă neprecizat din Orientul Mijlociu. În ciocnirile din atentatori palestinieni și forțele de securitate israeliene au murit în ultima vreme 40 de palestinieni și șapte israelieni. Unii politicieni israelieni au avertizat că am putea asista la începutul unei noi revolte generale palestiniene sau „a treia intifada”.

Paza de coastă a Greciei a spus informat duminică despre încă cinci imigranți, inclusiv un bebeluș și doi băieți, înecați în timp ce încercau să ajungă în Grecia prin Marea Egee din Turcia învecinată. Potrivit AFP majoritatea deceselor au avut loc lângă insula Kastellorizo, unde o ambarcațiune de agrement sub pavilion american a salvat câțiva oameni având cu ei un bebeluș mort. Paza de coastă a descoperit apoi cadavrele unui băiat și a două femei, și continuă să caute un bărbat dispărut. Într-un incident separat, un băiat de opt ani, probabil de proveniență irakiană, a fost declarat mort la sosirea pe insula greacă Farmakonissi. Părinții au spus oficialilor că băiatul a căzut dintr-o ambarcațiune cu 110 pasageri. Anul acesta s-au înecat în Marea Egee, încercând să ajungă în Grecia, aproximativ 300 de oameni.

Sute de migranți au ajuns duminică în Slovenia din Croația după ce Ungaria și-a închis granița cu ambele țări ca să-i împiedice pe străini să-i traverseze teritoriul în drum spre vestul Europei. Un tren special cu o mie de oameni a trecut duminică dimineața frontiera croato-slovenă. Între timp o mie de migranți care intraseră ieri în Slovenia au trecut deja în cursul nopții în Austria. Spre deosebire de Ungaria, care a ridicat garduri de oțel la granițele sudice, Croația și Slovenia au spus că ele nu vor căuta să stăvilească valul de migranți atâta timp cât alte țări mai din vest, ca Austria și Germania, vor continua să-i primească. Ungaria a anunțat că după sigilarea graniței cu Croația numărul de migranți care au intrat pe teritoriul sâmbătă a scăzut la 870, față de 6500 în ajunul închiderii frontierei.

Egiptenii votează duminică la alegeri mult-așteptate despre care Reuter scrie că sunt ultimul pas către revenirea țării pe un curs democratic, dar despre care criticii spun că au fost subminate de represiunea de stat. Egiptul nu mai are parlament din iunie 2012, când un tribunal a dizolvat principala cameră aleasă democratic, dominată la acea vreme de Frăția Musulmană, anulând astfel una din realizările principale ale revoltei din 2011 care l-a răsturnat de la putere pe Hosni Mubarak. Criticii puterii de la Cairo spun că noul parlament nu va fi reprezentativ devreme ce mulți potențiali candidați, de exemplu cei din Frăția Musulmană sau activiștii de tineret, au fost condamnați la ani lungi de închisoare.

Judecătoria Buiucani urmează să decidă asupra cererii procuraturii ca fostul premier Vlad Filat, reținut joi pentru corupție, să fie arestat pentru 30 de zile. În fața tribunalului două mulțimi de zeci de oameni demonstrează pentru și împotriva fostului lider liberal-democrat, pe care procurorii vor să-l cerceteze pentru luare de mită și trafic de influență în urma unui auto-denunț semnat de primarul din Orhei, omul de afaceri Ilan Șor. Poliția ține despărțite cele două grupuri. Filat și suporterii săi spun că el ar fi victima justiției selective și că dosarul său ar fi fost fabricat la comanda oligarhului Vlad Plahotniuc. Filat a fost reținut joi pentru 72 de ore. Termenul expiră astăzi spre seară. Judecătoria Buiucani își propusese să ia decizia privind arestarea lui Filat ieri, dar avocatul fostului premier a cerut amânarea deciziei pentru că n-ar fi avut timp să parcurgă documentele acuzării. Filat n-a mers la tribunal, invocând probleme de sănătate.

Oficialii ucraineni spun că 12 oameni au murit sâmbătă, iar unul a fost dat dispărut după ce o navă de pasageri s-a răsturnat în apropierea Odesei. Ministerul ucrainean al infrastructurii a spus că incidentul s-a petrecut sâmbătă în jurul orei 16 lângă orășelul Bilhorod-Dnistrovkyi, la 40 km sud-vest de Odessa. Ministerul a mai spus că ancheta preliminară arată că nava era supraîncărcată, transportând de două ori mai mulți oameni decât era permis. Volodimir Jmak, guvernatorul adjunct al regiunii Odessa, a spus că nava Ivolga s-a răsturnat din cauza furtunii. El a mai spus că la bordul navei nu se aflau suficiente veste de salvare pentru cei 36 de pasageri. 23 de pasageri au fost salvați, iar cadavrele a 12 oameni au fost recuperate. Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili, actualmente guvernatorul regiunii Odessa, a numit incidentul „o tragedie”. Poliția a declanșat o anchetă pentru omor din neglijență.

Cancelarul german Angela Merkel merge la Istanbul pentru a discuta despre criza refugiaților cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Merkel dorește să-l convingă să accepte un plan al UE care ar da Turciei ajutoare financiare de 3 miliarde de euro pentru găzduirea migranților din Siria și alte țări, în schimbul unor măsuri care să-i descurajeze să plece spre Europa. Acasă Merkel se confruntă cu presiuni crescânde, inclusiv din partea aliaților ei conservatori, să controleze mai strict granițele Germaniei și să trimită înapoi migranți. Germania se așteaptă anul aceasta la sosirea a 800.000 până la un milion de solicitanți de azil. Planul UE propus Turciei a fost criticat de organizația pentru drepturile omului Amnesty International, spunând că el nu ține seama de condițiile proaste în care trăiesc fugarii în Turcia, nici de datoria UE de a-i proteja.

Forțele guvernamentale siriene au făcut avansuri modeste împotriva rebelilor în provincia nordică Alep cu ajutorul bombardamentelor aviatice rusești. Trupele regimului au cucerit cel puțin cinci sate și alte teritorii strategice sâmbătă, ajungând aproape de periferia sudică a celui mai mare oraș sirian, Alep, a informat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul în Marea Britanie. Directorul lui, Rami Abdel Rahman, a spus că forțele siriene sunt aproape de a cuceri o rută strategică de aprovizionare între Alep și provincia centrală Hama. Forțele guvernamentale controlează cam jumătate din provincia Alep. Rahman a mai spus că în ciuda ofensivei guvernamentale și a susținerii aeriene rusești, insurgenții opun rezistență serioasă. Trupele siriene au coordonat cu rușii avansurile din provinciile Alep, Hama, Homs și Latakia. În toate acele regiuni sunt în general activi alți rebeli decât cei din Statul Islamic, organizație desemnată de Kremlin drept principala țintă a intervenției sale în Siria.

Se relatează că atentatul împotriva candidatei la postul de primar al orașului Koeln ar fi fost opera unui individ care se opune primirii imigranților în Germania. Candidata Henriette Reker (58 de ani) se află în spital după ce a fost rănită la gât cu un cuțit lung, sâmbătă dimineață într-o piață, la standul electoral al partidului de guvernământ, CDU, condus de cancelarul Angela Merkel. Atentatorul de 44 de ani, reținut la locul faptei, a apucat să rănească încă patru persoane. Medicii spun că starea candidatei Reker, o social-democrată locală sprijinită la alegeri și de CDU, este „stabilă”, dar nu se poate spune că a trecut de pericol. Ceilalți candidați la postul de primar și-au suspendat campaniile și au lansat o acțiune comună de solidaritate. Se mai relatează că Reker vrea ca alegerile să aibă loc mâine, conform programului.

Primarul din Orhei Ilan Șor a anunțat pe pagina sa de Facebook că se află în Republica Moldova și cooperează cu ancheta. „Ilan Șor se află în Moldova și nu are niciun motiv sau intenție de a părăsi țara”, stă scris pe pagina omului de afaceri și politician, care nu a fost văzut în public de când fostul premier Vlad Filat a fost reținut în urma unui auto-denunț de dare de mită al lui Șor. Pe Facebook nu se precizează în ce localitate anume se află Șor. Răspunzând în capitală întrebării de ce este Șor în libertate, de vreme ce figurează acum într-un nou dosar de corupție, după cel privind devalizarea Băncii de Economii, procurorul anticorupție Adrian Bețișor a spus că în calitate de autor al auto-denunțului el se bucură de anumite „protecții” legale, dar nu a dat detalii.

Autoritățile turce au spus că 12 migranți s-au înecat, iar 25 au fost salvați când ambarcațiunea lor s-a scufundat după plecarea de pe litoralul turcesc. Barca mergea de la Ayvalik în Turcia spre insula greacă Lesbos. Naționalitatea migranților nu a fost precizată. În alt incident, paza de coastă greacă a spus că patru copii dintr-o ambarcațiune care se îndrepta spre insula Kalolimnos au murit înecați după scufundarea bărcii. Victimele erau trei fete cu vârste de 5, 9 și 16 ani și un băiețel de doi ani. O femeie, un bărbat și un băiat de 9 ani sunt dați dispăruți. În același incident au fost salvați 11 bărbați și două femei. Naționalitatea celor implicați nu a fost făcută publică de îndată.

Judecătoria Buiucani a amânat până duminică luarea unei decizii asupra cererii Procuraturii de arestare pe 30 de zile a fostului premier Vlad Filat, căruia Parlamentul i-a ridicat imunitatea joi ca să fie cercetat pentru corupție. Pronunțarea de sâmbătă s-a făcut în absența lui Filat, care a invocat probleme de sănătate. Amânarea deciziei a fost luată după ce avocatul lui Filat a spus că nu a reușit să parcurgă toate documentele. La rândul său, procurorul CNA Adriana Bețișor a spus că mai are nevoie de consultări cu reprezentantul structurii anti-corupție din România, DNA. Deținerea pentru 72 de ore a lui Filat expiră duminică la ora 17.

Demonstranții pro-europeni din centrul capitalei Republicii Moldova Chișinău spun că sprijină cererea de demitere a directorul Centrului Național Anticorupție Viorel Chetraru formulată de premierul Valeriu Streinformează agenția IPN. La o conferință de presă ținută sâmbătă în Piața Marii Adunări Naționale, liderul demonstranților Platformei DA, Andrei Năstase, a mai spus că astăzi expiră termenul la care autoritățile urmau să îndeplinească cererile protestatarilor, iar pentru că termenul n-a fost respectat protestele se vor extinde și se vor înteți. Năstase a mai spus că duminică liderii așa-numitului „Consiliu al Marii Adunări Naționale” vor merge la întâlniri cu cetățenii în provincie, la Hâncești și Orhei.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că Rusia nu luptă în Siria pentru președintele Bașar al-Assad, ci pentru interesele naționale rusești. Liderul rus a mai spus că dacă Moscova nu face nimic pentru a-i lichida pe „teroriștii” din Siria, ei vor ajunge să comită acte de teroare pe teritoriul Federației Ruse. Într-un interviu difuzat sâmbătă de televiziunea rusă de stat, Medvedev a mai spus că Moscovei îi este indiferent cine va conduce Siria, dacă acea forță nu va fi gruparea extremistă Statul Islamic. „Nu vrem ca Statul Islamic să conducă Siria… Trebuie să fie autorități legitime, civilizate”, a spus Medvedev, adăugând că deocamdată Moscova pornește de la premisa că liderul de drept al Siriei este președintele Assad.

Judecătoria Buiucani analizează sîmbătă cererea procuraturii ca fostul premier Vlad Filat să fie arestat preventiv pe 30 de zile, pentru a fi anchetat sub acuzații de corupție. Presa de la Chișinău relatează că Filat urma să fie dus la tribunal din izolatorul CNA pentru audierea programată la ora 14. Filat a fost reținut joi în parlament pentru 72 de ore în urma unui autodenunț în care omul de afaceri Ilan Shor spune că l-a mituit pe când era premier cu zeci de milioane de dolari și-l acuză de implicare directă în devalizarea băncilor aflate în prezent în curs de lichidare.

O candidată a fost înjunghiată în ajunul alegerilor pentru postul de primar al orașului german Koeln. Henriette Reker a fost rănită sâmbătă dimineață împreună cu un membru al echipei sale de campanie la un stand electoral într-o piață a orașului din vestul Germaniei. Alți trei oameni aflați la locul faptei au fost răniți ușor. Atacatorul, un bărbat de 44 de ani, a fost arestat. Autoritățile locale au spus că Reker a fost rănită la gât, dar viața ei și a asistentului ei nu sunt în pericol. Reker, de 58 de ani, candida la alegerile de mâine ca independentă, susținută de Uniunea Creștin-Democrată a cancelarului Angela Merkel și alte două partide. Principalul contracandidat al lui Reker, social-democratul Jochen Ott, a anunțat că-și suspendă campania. Primarul în exercițiu al Koelnului, Juergen Roters, s-a declarat „șocat” de atac.

Trei palestinieni au fost uciși sâmbătă după ce încercaseră să înjunghie israelieni în atacuri separate în Cis-Iordania ocupată și în Ierusalimul de est. În primul atac dintr-o așezare evreiască lângă Hebron, un palestinian a atacat cu cuțitul un civil israelian. Israelianul, care purta armă, l-a împușcat mortal. Tot la Hebron, o femeie-soldat israeliană a ucis o palestiniană care încercase s-o înjunghie. La scurt timp în Ierusalimul de est, predominant arab, un bărbat a scos cuțitul la o patrulă de poliție israeliană, care l-a ucis cu foc de armă. Nici un israelian nu a fost rănit în incidente. Atacurile palestiniene pe străzile din Israel s-au întețit în ultima vreme, făcându-i pe unii să se teamă de o nouă revoltă generală palestiniană, numită „intifada”. În incidentele din ultimele săptămâni au murit 40 de palestinieni și șapte israelieni.

Liberal-democrații au continuat să critice sistemul de justiție și anti-corupție din R.Moldova, pe care-l consideră controlat de rivalul lor politic Vlad Plahotniuc. Vorbind după ce fostul lider PLDM Vlad Filat a fost reținut joi sub acuzații de corupție, deputatul Vadim Pistrinciuc este citat de Radio France Internationale cu afirmația că partidul lui va rămâne în Alianță numai dacă se acceptă „resetarea totală a Procuraturii”. Pistrinciuc nu a spus ce anume înțelege prin aceasta, dar alți colegi de-ai lui, inclusiv Filat, au vorbit despre nevoia demiterii procurorului-general Corneliu Gurin. Declarațiile fruntașului liberal-democrat vin la o zi după ce colegul lui de partid, premierul Valeriu Streleț, a cerut vineri președintelui țării să-l demită pe șeful Centrului Național Anticorupție, instituție participantă alături de Procuratură la reținerea lui Filat.

România și-a exprimat sprijinul pentru alianța de guvernare de la Chișinău, după ce unul din fondatorii ei, liberal-democratul Vlad Filat, a fost reținut joi sub bănuiala de corupție. Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a spus vineri că Bucureștiul dorește ca „guvernul Republicii Moldova să rămână în continuare stabil, coaliția majoritară să se mențină și să continue pe această cale proeuropeană”. Potrivit Agerpres, șeful diplomației române s-a declarat bucuros de faptul că liderii alianței de guvernare moldovene s-au exprimat tustrei în favoarea continuării actualei guvernări. În declarație Aurescu mai spune că nu dorește să se pronunțe în privința acuzațiilor aduse lui Vlad Filat.

O înaltă oficialitate NATO a spus că Rusia preferă să „șocheze” și să „intimideze” alianța nord-atlantică, în loc să aibă cu ea o relația previzibilă. Vorbind vineri la București, adjunctul secretarului general NATO, diplomatul american Alexander Vershbow a mai spus, potrivit Agerpres, că alianța trebuie să se asigure că vecinătatea ei este stabilă, iar pentru aceasta trebuie să investească în relația cu țările-partenere. În context, oficialul NATO a vorbit despre sprijinul oferit de Alianță Republicii Moldova, menționând reformele în domeniul apărării și necesitatea identificării acelor capacități de care are nevoie Chișinăul pentru a-și asigura un sistem de apărare eficient.

Un prim autobuz cu migranți a sosit sâmbătă la un punct de trecere a frontierei croato-slovene, după ce Ungaria și-a închis la miezul nopții granița cu Croația. Un purtător de cuvânt al poliției slovene a spus că primii-sosiți vor fi duși la un centru de înregistrare. Slovenia, care este în spațiul Schengen, și-a anulat legăturile feroviare cu Croația ca să-i împiedice pe migranți să vină cu trenul. Atât Croația, cât și Slovenia au spus că ele nu vor căuta să stăvilească valul de migranți câtă vreme țări mai de la vest, ca Austria și Germania, vor continua să-i primească. Pe de altă parte, președinta Croației, Kolinda Grabar Kitarovic, a cerut controale mai stricte la granița cu Serbia, insistând că vrea migranții care traversează țara ei să treacă pe câteva rute oficiale, nu pe căi ilegale, prin păduri și pe câmpuri.

Banca Naţională a Moldovei a retras vineri 16 octombrie licenţele Băncii de Economii, a Băncii Sociale şi de la Unibank, lansând procesul de lichidare a celor trei bănci falimentare. Se pare că au fost devalizate de sume în valoare de aproape „un milliard de dolari”, cele mai multe pierderi fiind suferite de BEM. Poșta MOldovei, cu ajutorul Voctoriabank, a preluat conturile sociale de la Banca de Economii, începând cu pensile. Au fost între timp transferate și celelalte depozite de la cele trei bănci falimentare la alte bănci iar de luni, 19 octombrie, clienții au din nou acces la depozitele lor. Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au intrat în insolvenţă după ce au acordat credite neperformante de peste 13 miliarde de lei, potrivit unei investigații preliminare a firmei internaționale de audit Kroll.