Avioane de luptă iordaniene au atacat poziții ale grupării Statul Islamic din Siria, iar apoi au survolat orașul natal al pilotului iordanian asasinat de islamiști, în timp ce regele Abdullah consola familia acestuia. Martori oculari au declarat că l-au auzit pe monarh spunîndu-i tatălui pilotului că avioanele tocmai s-au întors după ce au atacat orașul Raqqa, controlat de jihadiști. A fost prima oară când Iordania a anunțat atacuri împotriva grupării Statul Islamic în afara operațiunilor internaționale coordonate de Statele Unite.

Oficialități americane din domeniul securității au confirmat că Emiratele Arabe Unite - UAE au sistat misiunile aeriene de luptă deasupra Siriei la sfîrșitul anului trecut, după capturarea pilotului iranian Muath al-Kasaesbeh. Știrea despre oprirea misiunilor UAE a fost publicată pentru prima oară de cotidianul american „The New York Times”. Asasinarea pilotului iordanian de către gruparea Statul Islamic a declanșat un val de critici în lumea arabă, iar armata iordaniană a promis să răzbune uciderea acestuia.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut Rusiei să arate că e decisă să oprească vărsarea de sânge în Ucraina. Vorbind joi 5 februarie la Kiev, Kerry a afirmat că Moscova trebuie să renunțe să-i sprijine pe separatiști, să-și retragă trupele și armamentul de pe teritoriul ucrainean și să le ceară separatiștilor să-și onoreze angajamentele din acordurile de încetare a focului. Șeful diplomației americane a mai sus că Washingtonul dorește o soluționare pașnică a crizei din Ucraina, dar nu poate închide ochii la cum trec tancurile rusești granița. „Continuarea agresiunii rusești în est e astăzi cea mai mare amenințare la adresa Ucrainei”, a mai spus Kerry după convorbirile cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.

Președintele Franței, François Hollande, și cancelarul german Angela Merkel fac un turneu la Kiev și la Moscova, pentru a încerca să găsească o soluție pașnică a conflictului din Ucraina. Avertizînd că nu prea mai e timp, Hollande a anunțat că el și Merkel au o nouă propunere de rezolvare a conflictului pe care o vor înainta președintelui ucrainean Petro Poroșenko și președintelui Vladimir Putin.

Plănuitul centru comun de instrucție NATO din Georgia nu e îndreptat împotriva Rusiei, a declarat James Appathurai, reprezentantul special al secretarului general NATO pentru Caucaz și Asia Centrală. Într-un interviu pentru Europa Liberă/Libertatea, Appathurai a spus că centrul nu are nimic de-a face cu situația de securitate regională și se va concentra exclusiv pe instrucție.

Banca Naţională a Moldovei a revizuit în creştere prognoza inflaţiei pentru 2015. Rata medie a inflaţiei în acest an e prognozată la 5,8%, cu 1,2 procente mai mult faţă de estimările din octombrie în 2014. Pentru 2016 se prognozează o inflaţie de 6,1%. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a afirmat că această creștere se explică prin sporirea contribuţiei inflaţiei de bază şi menţinerea preţurilor la produsele alimentare. Este probabilă şi o majorare, cu începere din trimestrul doi al anului curent, a preţurilor reglementate, cum ar fi tarifele la energie. Riscurile ce planează asupra a noii prognoze sunt legate de presiunile dezinflaţioniste, legate de deprecierea rublei ruse şi a hrivnei ucrainene, care ar putea duce la ieftinirea produselor importate din aceste ţări, cu impact negativ asupra producătorilor autohtoni. Un alt risc, nu doar prognozat ci și în parte real, ţine de înăsprirea condiţiilor migraţionale din Rusia, reducerea volumului remitenţelor şi, implicit, a cererii pe piaţa internă, puterea de cumpărare a populaţie putînd scădea şi mai mult.

ONG-urile de media din R.Moldova cer partidelor din Alianţa pentru Moldova Europeană şi celorlalte partide parlamentare să asigure includă în programul de guvernare accelerarea reformelor în mass-media, absolut necesare pentru democratizarea acestei țări. IPN citează o declarație în aceste sens în care se cere politicienilor moldoveni să-şi și asume realizarea de reforme reale în domeniul mass-media, nu doar să mimeze aceste reforme. Declaraţia a fost semnat, între alțtii, de Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociaţia Presei Electronice.

Fostul ministru al afacerilor interne Gheorghe Papuc, condamnat în dosarul 7 aprilie, nu a traversat frontiera, cel puţin oficial. Anunţul a fost făcut de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei, Ion Bodrug, î care afirmă, potrivit IPN, că e posibil ca Papuc să se afle încă în R.Moldova

Fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău Gheorghe Creţu a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată şi amendă de 6.000 de lei. Crețu a fost găsit vinovat de vînătoare ilegal şi omor prin imprudență în timpul vânătorii din Pădurea Domnească, în decembrie 2012. Alte trei persoane care figurau în dosar, fostul director Moldsilva Ion Lupu, şeful Rezervaţiei Naturale Pădurea Domnească Denis Irimciuc şi fostul inginer de pază Valeriu Svistun, au fost achitate.

O echipă de experţi ai Comisiei de la Veneţia se află pentru două zile la Chişinău, la invitaţia Ministerului Justiţiei. Experţii au avut o întrevedere cu ministrul în exercițiu al justiţiei Oleg Efrim, cu care au discutat proiectul de lege a reformei Procuraturii. Experţii Comisiei de la Veneţia se vor întîlni și cu reprezentanţi ai Procuraturii Generale, ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai fracţiunilor parlamentare.

În România a fost redeschis dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, după ce procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente. Instanţa supremă urmează să hotărască dacă va confirma decizia.

Președintele Franței Francois Hollande a spus că el și cancelarul german Angela Merkel vor prezenta „o nouă propunere pentru o rezolvare cuprinzătoare” a conflictului din Ucraina cu ocazia vizitelor pe care le fac împreună începând de astăzi la Kiev și Moscova. Biroul de presă al lui Merkel a spus că ea și Hollande se vor întâlni joi la Kiev cu președintele Petro Poroșenko la Kiev, iar vineri cu președintele Putin la Moscova. Întâlnirea cu Putin a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al liderului rus. Încă nu au fost publicate detalii legate de noua propunere de pace. Vorbind la Paris la conferința lui de presă semestrială, președintele Hollande a spus că soluția ține cont de integritatea teritorială a Ucrainei. Potrivit Reuters, el a adăugat că Franța „nu este favorabilă intrării Ucrainei în NATO”.

Guvernele din UE s-au pus de acord asupra unei liste de entități noi și de cetățeni ruși sau ucraineni pro-ruși care vor fi sancționați, au anunțat joi diplomați citați de agențiile internaționale de presă. Între cei 19 indivizi (inclusiv cinci ruși) și entități (nici una rusă) nu există nume sonore, au mai spus diplomații. Numele încă nu erau gata să fie publicate. Miniștrii de externe din UE se vor întâlni luni la Bruxelles să aprobe lista, care se adaugă măsurilor de anul trecut. Diplomații au mai spus că rezervele exprimate de guvernul Greciei față de sancțiuni au fost înlăturate în timpul negocierilor cu reprezentanții celorlalte 27 de țări din UE.

Secretarul de stat american, John Kerry a sosit joi la Kiev pentru a confirma sprijinul țării sale pentru Ucraina pe fondul unei escaladări alarmante a confruntărilor din regiunile estice, controlate de separatiști pro-ruși. Potrivit Agence France Presse, șeful diplomației americane va încerca să exploreze căi de oprire a conflictului soldat cu peste 5100 de morți, în vreme de Washingtonul analizează posibilitatea de a trimite arme Kievului. Kerry urmează să anunțe la Kiev un ajutor umanitar suplimentar american de 16,5 milioane de dolari, destinat mai ales celor nevoiți să se refugieze din cauza conflictului. Kerry are pe agendă întâlniri cu președintele Petro Poroșenko, ca și cu premierul Arseni Iațeniuc și ministrul de externe Pavlo Klimkin.

Poliția rusă a percheziționat casa șefului unei filiale regionale a grupării independente Golos, specializată în apărarea drepturilor omului și demascarea corupției. Casa Liudmilei Kuzmina din orașul rusesc Samara, pe Volga, a fost ținta unui raid joi, 5 februarie, a spus avocatul ei, Viaceslav Tolstov. El a declarat reporterilor că autoritățile au spus că raidul a fost legat de suspiciunile de evaziune fiscală referitoare la Golos. Golos a iritat regimul președintelui rus Vladimir Putin mai ales prin rapoartele de fraude electorale, inclusiv la alegerile parlamentare din 2011, care au provocat mari proteste de stradă. Organizația neguvernamentală este în prezent ținta hărțuielilor pe care ea le pune pe seama Kremlinului.

În Taiwan au continuat operațiunile de salvare după ce un avion de pasageri s-a prăbușit într-un râu lângă capitala Taipei la 4 februarie. Bilanțul deceselor prăbușirii aeronavei TransAsia Airway a ajuns la 31. Autoritățile spun că au supraviețuit 15 persoane, inclusiv un copil mic. 12 oameni sunt încă dați dispăruți. Avionul transporta 58 de persoane când a căzut în apă puțin adâncă la scurt timp după decolarea de pe un aeroport din centrul orașului. Fotografii și video-uri făcute de șoferi arată avionul înclinându-se peste un pod rutier și una din aripi lovind șoseaua la numai câțiva metri de mașinile în trafic. A fost al doilea incident de acest fel al aceleiași companii aeriene, cu aeronavă de tip ATR 72, din ultimul an.

Principalul suspect în uciderea unui om de afaceri la vânătoarea din Pădurea Domnească, fostul magistrat Gheorghe Crețu, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit deciziei Judecătoriei Fălești, Crețu, găsit vinovat de ucidere prin imprudență, urmează să achite familiei victimei, Sorin Paciu, un milion de lei. Toți ceilalți figuranți ai dosarului Pădurea Domnească au fost achitați de toate capetele de acuzare. Atât apărarea, cât și procurorii s-au declarat nemulțumiți de sentință și au spus că o vor ataca în instanță. Uciderea lui Paciu la 23 decembrie 2012 la vânătoarea unde erau prezenți judecători, oameni de afaceri și funcționari publici, a declanșat o serie de evenimente politice soldate cu demisia premierului de atunci, Vlad Filat.

Premierul Iurie Leancă s-a întâlnit ieri seară la Chișinău cu reprezentanții Partidului Liberal, de ale căror voturi ar putea depinde învestirea unui nou guvern sub conducerea sa. După discuții Leancă nu a anunțat vreo ieșire din impas. El a spus că în continuare s-ar putea lua în calcul cooptarea la guvernare a liberalilor, ca și sprijinirea de către partidul lui Mihai Ghimpu a unui eventual guvern minoritar. Premierul desemnat Iurie Leancă a spus că va discuta și cu comuniștii, iar votul asupra noului său guvern ar putea avea loc în parlament săptămâna viitoare. Dar fruntașii liberali au spus aseară că termenul s-ar putea amâna din nou, fiindcă ei vor să continue discuțiile și speră să fie cooptați până la urmă la guvernare.

Se relatează că apropiatele alegeri pentru postul de bașcan al Găgăuziei au provocat o dispută între liderii centrali și regionali ai socialiștilor. Liderul PSRM Igor Dodon a anunțat marți că partidul o va susține în alegerile de la 22 martie pe Irina Vlah, deputată care a părăsit fracțiunea comuniștilor. Dar miercuri, potrivit Unimedia, socialiștii găgăuzi au spus că vor susține candidatura lui Valeriu Ianioglu. „Decizia luată de conducerea PSRM nu coincide cu părerea noastră”, a declarat deputatul găgăuz Victor Petrioglu. În cursa pentru postul de bașcan s-au înscris nouă candidați, care au în general în comun preferința pentru integrarea Moldovei în structurile economice și politice dominate de Rusia, nu în UE.

Primăria din Chișinău spune că a primit aproape 30.000 de cereri pentru plata compensațiilor la încălzire în sezonul de termoficare 2014-2015. De aceste compensații pot beneficia cetățenii ale căror venituri lunare nu depășesc 2500 de lei pe membru de familie. Acestora li se achită 40 la sută din costul facturii în cazul încălzirii centralizate, sau câte 450 lei pentru achitarea facturii pentru gaze şi pentru procurarea de lemne şi cărbune. Anul trecut primăria capitalei a avut în buget 55 de milioane de lei pentru plata compensațiilor, dar pentru sezonul în curs suma a crescut la aproape 70 de milioane de lei. Într-un comunicat de presă al primăriei se spune că solicitanții de compensații încă mai pot depune cereri, până la încheierea sezonului de încălzire.

Secretarul de stat americanJohn Kerry va vizita astăzi Kievul pe fondul discuțiilor tot mai intense privind eventuala furnizare de arme letale pentru armata ucraineană care luptă cu separatiștii pro-ruși. În ajunul vizitei lui Kerry, ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, a repetat la o conferință de presă că Kievul are nevoie de armament modern pentru a contracara sprijinul tehnic și strategic pe care l-ar oferi separatiștilor Moscova. Federația Rusă neagă că ar sprijini rebelii din regiunile Luhansk sau Donețk. La sfârșitul săptămânii presa din Statele Unite a scris că președintele Barack Obama analizează posibilitatea livrării de arme letale Kievului, dar nu a ajuns încă la o concluzie.

Miniștrii apărării din țările Alianței Nord-Atlantice urmează să aprobe la Bruxelles măsuri menite să faciliteze descurajarea sau respingerea unor eventuale amenințări militare din partea Rusiei. Potrivit agenției de știri Associated Press, printre deciziile ce vor fi aprobate de miniștrii din cele 28 de țări NATO se numără trimiterea de unități de legătură de dimensiuni reduse în țările baltice, Polonia, România și Bulgaria, care ar avea ca misiune coordonarea și planificarea desfășurării Forței de Reacție NATO. În cadrul reuniunii de la Bruxelles va avea loc și o întâlnire a miniștrilor din alianță cu colegul lor din Georgia, țară candidată la intrarea în NATO.

Ministrul de finanțe din noul guvern al Greciei, Ianis Varoufakis, urmează să se întâlnească la Berlin cu omologul său german, Wolfgang Schaeuble, în cadrul unui turneu european privind achitarea marii datorii externe a Greciei. Miercuri Varoufakis s-a întâlnit cu oficialii Băncii Centrale Europene la Frankfurt pe Main și cu cei ai Comisiei Europene la Bruxelles. Noul guvern stângist grec a promis electoratului să pună capăt măsurilor de austeritate și să renegocieze termenii achitării datoriei de 270 de miliarde de euro acumulată de Grecia în ultimii ani pentru salvarea de la faliment. Germania, care fiind cea mai mare economie din zona euro a contribuit cel mai mult la asistența pentru Grecia, a semnalat că nu va accepta nici o iertare de datorii.

Premierul desemnat Iurie Leancă s-a întâlnit cu puţin timp în urmă cu membrii fracţiunii Partidului Liberal pentru a le cere votul de sprijin în Parlament. După întâlnire, unul din fruntaşii liberali Valeriu Munteanu a declarat Europei Libere că discuţiile vor continua atât cu premierul desemnat, cât şi cu cele două partide care l-au înaintat din coaliţia minoritară PLDM-PD. Valeriu Munteanu a spus că liberalii mai speră totuşi să fie cooptaţi şi ei la guvernare, aşa încât aceasta să se poată bizui pe o majoritate în Parlament. Premierul Leancă trebuie să ceară votul de încredere al deputaţilor pentru programul de guvernare şi componenţa Guvernului până la mijlocul săptămânii viitoare. El are deocamdată susţinerea a doar 42 de deputaţi liberal-democraţi şi democraţi, din cei 51 necesari. Leancă nu poate conta pe comuniști, care nu sînt de acord cu desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern.

În România, procurorul-șef al Direcției Nationale Anticorupție, Laura Codruta Kovesi, a transmis procurorului general o cerere de încuviințare a arestării preventive a Elenei Udrea, membră a Parlamentului de la București, fost ministru al turismului și candidată la alegerile prezidențiale care au avut loc în noiembrie 2014. DNA afirmă într-un comunicat că faptele de care e acuzată Elena Udrea au legatură cu atribuirea și folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Turismului în perioada 2010 - 2012. DNA anunță că extins cercetările în cazul Elenei Udrea pentru luare de mită.