Fostul premier kosovar Ramush Haradinaj, un comandant de gherilă în războiul din Kosovo din anii 1998-1999, a fost arestat de poliția slovenă în baza unei mandat de arest sârbesc din 2006. Partidul lui Haradinaj, Alianța pentru Viitorul Kosovo, a spus că el a fost „oprit” de poliție pe aeroportul capitalei slovene Liubliana la întoarcerea de la Berlin. Partidul a îndemnat Slovenia să-i permite să-și reia de îndată drumul. Poliția slovenă a spus că un cetățean din Kosovo a fost arestat la aeroport, adăugând că un judecător sloven va decide asupra măsurilor următoare. Serbia îl consideră pe Haradinaj criminal de război. Tot astăzi sute de luptători pentru independență au demonstrat în capitala kosovară Priștina împotriva creării unui tribunal special pentru judecarea crimelor comise de membrii gherilelor kosovare. Înființarea unui asemenea tribunal sub presiunea Consiliului Europei urma să fie votată de legislativul de la Priștina astăzi, dar votul a fost amânat.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin a spus că PCRM mai degrabă nu va mai sprijini un viitor guvern alcătuit de partidele considerate pro-europene, întrucât experiența de până acum nu a fost prea bună. La o conferință de presă, Voronin a spus printre altele că liberal-democrații și democrații nu și-au ținut cuvântul de a demite unii miniștri din guvernul Chiril Gaburici în schimbul sprijinului parlamentar tacit comunist. „Noi am avut o înțelegere ca între gentlemeni, că acești miniștri vor activa cel mult două luni, iar apoi vor fi schimbați. Dar pe urmă s-a făcut tot ca la moldoveni, s-au prefăcut morți în păpușoi”, a spus Voronin. În declarații consemnate de Jurnal.md, liderii partidelor guvernării demisionare au negat că ar fi încheiat un asemenea târg cu comuniștii.

Aflat în vizită în Republica Moldova ministrul de Externe al României și-a exprimat speranța că la Chișinău se va forma curând un nou guvern și vor continua reformele. La întâlnirea de miercuri cu președintele Nicolae Timofti, șeful diplomației române, Bodgan Aurescu a mai spus că România și UE așteaptă ca Moldova să continue aplicarea Acordului de Asociere semnat anul trecut, să reformeze justiția, să combată corupția și să rezolve problemele din sectorul bancar. Tot astăzi Bodgan Aurescu a participat la Comrat la deschiderea unui „centru de informare” românesc. Finanțat de guvernul României, el va avea printre altele misiunea de a ajuta la învățarea limbii române în autonomia găgăuză, unde limba preferată de comunicare rămâne limba rusă.

Mai multe organizații neguvernamentale au deplâns faptul că guvernul demisionar nu a aprobat un pachet de legi anti-corupție. Asociațiile, printre care se numără și Transparency International Moldova sau Asociația pentru Democrație Participativă Adept, au spus într-un comunicat că regretă neaprobarea la ședința de marți a guvernului a legilor care ar fi făcut mai eficiente Comisia Națională de Integritate și mecanismul declarării averilor demnitarilor. Semnatarii comunicatului spun că împotriva discutării legilor ar fi fost miniștrii din partea Partidului Democrat. Comunicatul pare să fi fost redactat înainte ca Curtea Constituțională să pună sub semnul întrebării astăzi din punct de vedere legal unele din deciziile luate ieri de guvernul demisionar.

La Bruxelles ambasadorii din UE au căzut de acord să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei cu încă șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2016 și să prelungească cu încă un an interdicția de investiții în Crimeea. Miniștrii de Externe din țările UE urmează să aprobe la Luxemburg luni, 22 iunie, prelungirea sancțiunilor care afectează sectoarele energetic, militar și financiar ale economiei ruse. Măsurile referitoare la Crimeea, care interzic companiilor europene să facă afaceri în peninsula anexată de ruși, ar putea fi aprobate deja mâine, 19 iunie. În martie anul acesta șefii de guverne din UE au decis să condiționeze relaxarea sau ridicarea sancțiunilor de punerea în practică a acordului de armistițiu de la Minsk. Tot astăzi s-a anunțat că miniștrii de externe din Franța, Germania, Ucraina și Rusia se vor întâlni la 23 iunie pentru a discuta situația din estul Ucrainei și, în special, felul cum se respectă armistițiul de la Minsk.

Organizația numită „Rada Populară din Basarabia” spune că unul din liderii ei, activista Vera Șevcenko, a fost atacată și bătută la Odesa, informează agenția rusă de știri TASS. Rudele lui Șevcenko spun că atacatorii, patru la număr, au așteptat-o în preajma locuinței ei, au pus-o la pământ și au lovit-o cu picioarele. Nu se spune când ar fi avut loc atacul, nici cine l-ar fi efectuat. „Rada Populară din Basarabia” spune însă că Șevcenko ar fi primit amenințări din partea radicalilor ucraineni din mișcarea „Sectorul drept”. „Rada Populară din Basarabia” s-a constituit în aprilie cu scopul declarat de a facilita comunicarea între minoritățile etnice predominante ale regiunii Odesa, inclusiv „moldoveană” și „română”. Organizația s-au aflat de la bun început în vizorul organelor de securitate din Ucraina, care se tem de o extindere a tendințelor separatiste din regiunea de est a țării spre zona Odesei și regiunea transnistreană.

Un centru de limbă și cultură română a fost inaugurat astăzi la Comrat în prezența ministrului de externe al României, Bodgan Aurescu. Potrivit declarațiilor făcute de oficialii prezenți la lansare, centrul urmează să ajute la însușirea limbii române de către locuitorii autonomiei găgăuze, unde limba preferată de comunicare rămâne rusa. Tot astăzi, ministrul român de Externe s-a întâlnit la Chișinău cu ministrul de Externe din guvernul demisionar al Moldovei, Natalia Gherman. Potrivit Moldpres, Aurescu a repetat „angajamentul României de a susține parcursul european al Republicii Moldova” și de a asigura „securitatea energetică” și „modernizarea infrastructurii transportului” în Moldova.

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus că va „analiza profund” proiectul de lege prin care deputații și-au acordat pensii suplimentare, atrâgându-și critici. Marți, Parlamentul de la București a votat legea cu 303 de voturi pentru și 124 împotrivă, legând mărimea pensiei de timpul muncit ca parlamentar. Proiectul prevede că parlamentarii beneficiază de pensii speciale, care ar putea ajunge la peste 4.000 de lei (peste 18.000 de lei moldovenești) pentru un deputat cu trei mandate. Iohannis a spus astăzi că va trebui să examineze atent legea înainte de a decide dacă să o promulge. Deputații opoziției spun că mărirea pensiilor este o măsură prin care partidul de guvernământ social-democrat încearcă să-i asigure premierului Victor Ponta loialitatea parlamentarilor. Marțea trecută deputații au refuzat să-i ridice imunitatea lui Ponta pentru a fi anchetat sub acuzații de corupție, iar vineri premierul a scăpat de o moțiune de cenzură.

La Tbilisi poliția a împușcat un tigru albinos care omorâse un om. Animalul scăpat săptămâna trecută din grădina zoologică distrusă de inundație în capitala georgiană la 14 iunie ucisese un bărbat într-un depozit al unui bazin de înot. Incidentul a survenit la o zi după ce oficialii grădinii zoologice declarau că toate cele 18 feline mari au fost ucise sau capturate, cu excepția unui jaguar. Inundațiile provocate de ploile torențiale care au umflat un râu ce traversează orașul Tbilisi au ucis cel puțin 19 oameni, distrugând zeci de locuințe. Dintre cele aproximativ 300 de animale de la grădina zoologică, peste jumătate s-au înecat sau au fost ucise de polițiști și pompieri.

Guvernul Ungariei a anunțat că va pune în practică planul de a închide granița cu Serbia pentru a opri valul de migranți. Ministrul de externe de la Budapesta Péter Szijjarto, a spus miercuri 17 iunie că guvernul a cerut ministerului de interne să înceapă „lucrările pregătitoare pentru ridicarea unui gard de patru metri înălțime pe toată lungimea” de 175 de kilometri a graniței ungaro-sârbe. Oficialul ungur a mai spus că Budapesta nu își mai permite să aștepte până ce UE va lua o decizie privind repartizarea migranților ajunși cu miile în Europa după ce au traversat Marea Mediterană. Oficialii de la Budapesta spun că Ungaria a primit în prima jumătate a anului 54.000 de cereri de azil, față de 43.000 tot anul trecut și numai 2000 în 2012.

Un nou studiu arată că prețul conflictelor din lume s-a ridicat la peste 14 bilioane de dolari în 2014, adică peste 13 procente din Produsul Intern Brut al economiei globale. Studiul Indexul Păcii Globale, publicat miercuri 17 iunie de un institut australian, arată că „nota de plată” a războaielor lumii are valoarea economiilor Braziliei, Canadei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Spaniei – puse laolaltă. Studiul cuprinde și o clasificare a țărilor lumii, cea mai pașnică rămânând și în noua ediție Islanda, iar cea mai puțin pașnică – Siria. Zona Orientului Mijlociu și Africii de nord este considerată în raport cea mai violentă din lume, depășind în această privință Asia de sud. În studiu se mai arată că în 2014 au fost uciși în conflicte 180.000 de oameni, față de 49.000 în 2010.

Procurorii elvețieni au depistat 53 de posibile cazuri de spălare de bani murdari în cadrul anchetelor legate de modul cum FIFA a ales țările gazdă pentru campionatele mondiale de fotbal din 2018 (Rusia) și 2022 (Qatar). În acest context, s-a precizat că președintele demisionar al FIFA, Sepp Blatter, ar putea fi interogat.
Autoritățile americane pe de altă parte au acuzat 14 actuali și foști funcționari FIFA de „corupție sistematică, organizată și necontrolata”. Pe 17 mai, șapte oficiali FIFA au fost reținuți ca urmare a anchetei americane.

Rusia nu vrea să înceapă o nouă cursă a înarmării cu Occidentul, pentru că nu vrea să-și pericliteze economia. Declarația a fost făcută de Yuri Ușakov, consilier prezidențial, într-o întâlnire cu presa. „Orice cursă a înarmării ne va afecta economia”, a precizat Ușakov, în cursul conferinței de presă despre reuniunea economică de la Sankt Petersburg, care începe la sfârșitul săptămânii.

La Moscova a început cea de-a XV-a ediția prestigiosului Concurs Internațional Ceaikovski. Printre cei 25 de tineri concurenți acceptați după audițiile preliminare la secția de vioară se află Alexandra Conunova-Dumortier, care reprezintă Moldova, iar la secția de violoncel, tînărul Andrei Ioniță reprezintă România.

Un tribunal egiptean l-a condamnat la închisoare pe viață pe fostul președinte islamist Mohamed Morsi pentru că ar fi spionat în favoarea milițiilor islamiste palestiniene Hamas, grupării libaneză Hizbollah și Iranului, informează AFP.Tribunalul a confirmat de asemenea pedepse cu moartea pentru 16 alți acuzați care ar fi înstrăinat documente secrete între 2005 și 2013.

Instanța a confirmat și pedeaspa cu moartea pentru Morsi și alți 100 de acuzați în alt proces, referitor la evadarea lor din închisoare în 2011, în timpul revoltei soldate cu înlăturarea de la putere a președintelui Hosni Mubarak.

Statele Unite s-au declarant profund îngrijorate de aceste „sentințe motivate politic”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat marți, că planul Rusiei de a adăuga 40 de rachete intercontinentale nucleare în arsenalul armatei se înscrie într-un model periculos de comportament al Moscovei. Vorbind după o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Bruxelles, Stoltenberg a spus: „acest zăngănit de arme nucleare al Rusiei este nejustificat, destabilizator și periculos”. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a adăugat că retorica Moscovei explică de ce forțele NATO se pregătesc ca să-i apere pe membrii alianței. La Washington, secretarul de stat american John Kerry s-a declarat și el îngrijorat de anunțul Moscovei.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat marți că, anul acesta, Rusia își va dota armata cu cel puțin 40 de rachete balistice intercontinentale noi, capabile să transporte focoase nucleare. Vorbind la Tîrgul de armament al armatei, Putin a mai declarat că de dotarea cu noi rachete intercontinentale se înscrie într-un plan mult mai larg de modernizare a armatei. Anunțul liderul de la Kremlin vine la o zi după ce oficialități ruse au criticat un plan american de a staționa tancuri și armament greu în țările membre NATO de la granița cu Rusia.

Oficialități ruse au avertizat că Moscova va riposta dacă Statele Unite își pun în aplicare planul de a staționa armament greu în estul Europei și în țările baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică. „Senzația este că colegii noștri din țările NATO ne împing într-o nouă cursă a înarmărilor”, a afirmat, la același tîrg de armament, adjunctul ministrului rus al apărării AnatoliAntonov, potrivit agenției RIA.

Citînd oficialități americane și aliate, cotidianul „The New York Times” a relatat la 13 iunie că Washingtonul plănuiește să trimită armament greu în mai multe țări est-europene și în țările baltice, care sînt îngrijorate de acțiunile Rusiei în Ucraina și pentru a descuraja orice agresiune.

Banca Mondială nu va mai oferi Republicii Moldova cele 45 de milioane de dolari prevăzute pentru anul acesta, relatează Jurnal.md. Anunţul a fost făcut miercuri de directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer. Motivele invocate sunt fraudele din sistemul bancar şi nivelul ridicat al corupţiei. Totodată, oficialul a recomandat autorităţilor să lichideze Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank şi spune că o eventuală naţionalizare a acestora ar însemna continuarea fraudelor din sistem. Republica Moldova nu va primi, pentru moment, sprijin nici din partea Fondului Monetar Internațional. Experţii FMI și-au amânat vizita la Chiținău, unde urmau să negocieze un nou acord de susținere financiară, după ce premierul Chiril Gaburici a demisionat.

Înainte de a demisiona, guvernul Gaburici a respins pachetul de reforme privind funcționarea Comisiei Naționale de Integritate, la inițiativa miniștrilor democrați. Vice-premierul Victor Osipov a explicat Europei Libere că proiectul nu era „copt” și a continuat „nu trebuie doar sa bifam pentru guvern ca am trecut un proiect de lege.. mai bine să-l intoarcem autorilor..”

Potrivit lui Osipov, reformele riscau să facă din CNI o structură care ar fi putut fi monopolizată, dând astfel și decizii arbitrare. „Aceasta reforma a fost inclusă (în acordul cu UE)... la propunerea guvernului Republicii Moldova. Singuri ne-am asumat acest angajament si trebuie sa-l facem la un nivel calitativ care sa dea si rezultatele scontate”, a mai declarat vice premierul democrat Victor Osipov.

Ministrul justiției Vladimir Grosu a declarat Europei Libere că regretă respingerea reformei CNI care ar fi dat un semnal partenerilor europeni „că mergem înainte, că nu stăm pe loc”.

Șeful misiunii UE la Chișinău, Pirkka Tapiola s-a declarat, de asemeni, dezamăgit de respingerea pachetului de legi privind reforma Comisiei Naţionale de Integritate. Într-un interviu cu Jurnal TV, Tapiola a declarat: „Sunt foarte dezamăgit de faptul că procesul de vot nu a avut loc. Reforma Comisiei Naţionale de Integritate este o prioritate fundamentală pentru Uniunea Europeană şi pentru asistenţa noastră. Regret foarte mult că nu s-a votat. Este important ca această lege să să ajungă cât mai curând în Parlament”.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avertizat că planul de a adăuga 40 de rachete balisstice nucleare anunțat ce președintele rus Vladimir Putin face parte dintr-un model periculos de comportament al Moscovei.

Vorbind după o întrevedere cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker la Bruxelles, Stoltenberg a spus: „acest zăngănit de arme nucleare al Rusiei este nejustificat, destabilizator și periculos”.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a adăugat că retorica Moscovei explică de ce forțele NATO se pregătesc ca să-i apere pe membrii alianței.

„Răspundem prin a face sigur că NATO va fi și în viitor o alianță care îi apără pe toți aliații împotriva dușmanului”, a mai spus Jens Stoltenberg.

La Washington, secretarul de stat american John Kerry s-a declarat și el îngrijorat de anunțul lui Putin.

Directorul Autorităţii Aeronautice Civile de la Chișinău Iurie Armaşu a fost suspendat din funcţie din cauza unui dosar penal în care este suspectat de depășirea atribuțiilor de serviciu, relatează IPN. Fapta penală de care e bănuit Armașu a prejudiciat statul moldovean cu aproximativ 1 milion de lei. Potrivit Consiliului Național Anticorupție, în luna februarie persoane cu funcții de conducere la AAC ar fi convertit 3 milioane de lei din contul instituției în euro, într-un moment cînd un euro era cotat la 28 de lei. Dar legea Aviației civile și regulamentul de funcționare AAC interzic astfel de tranzacții. Astfel de infracţiuni se pedepsec în R.Moldova cu închisoare de 6 pînă la 10 ani, și interzicerea ocupării de funcţii publice de la 10 la 15 ani.

Organizația Amnesty International a cerut liderilor lumii să refacă politicile legate de refugiați și să creeze o strategie globală completă pentru a face față acestei crize. Raportul Amnesty dat publicității luni, cu ocazia Zilei internaționale a refugiatului, sugerează că liderii mondiali au abandaonat milioane de refugiați în condiții de existentă de nesuportat și au lăsat alte mii de refugiați să moară din cauză că nu le-au acordat protecție umană de bază. Raportul Amnesty estimează că 4 milioane de oameni au fugit din Siria, cei mai mulți dintre ei trăind în condiții inumane în Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt. Secretarul general al Amnesty International Sally Shetty spune că deși criza refugiaților e drept una din provocările definitorii ale secolului 20, răspunsul comunității internaționale la această criză a fost un eșec rușinos.

Cel puțin 500 de persoane au participat la o rară demonstrație pacifistă în orașul Donețk, controlat de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei. Participanții la mitingul anti-război din fața birourilor auto-proclamatei Republici Populare Donețk, le-acu cerut separatiștilor să îndepărteze lansatoarele de rachete instalate în cartierele de locuințe ale oraușui de unde provoacă atacuri ale amatei ucrainene. Demonstrația de luni pare un semn al nemulțuirii față de autoritățile separatiste și oboseala legată de conflictul izbucnit în aprilie 2014. Unii dintre demonstranți i-au acuzat pe separatiști că-i folosesc pe civili drept scuturi umane. Se estimează că peste 6.400 de persoane au fost ucise în războiul dintre separatiștii care controlează părți ale regiunilor Donețk și Luhansk din estul Ucrainei și forțele guvernamnetale ucraiene. Luptele în regiune continuă, în ciuda acordului Minsk II din luna februarie.

Națiunile Unite estimează că 23.000 de refugiați din nordul Siriei au trecut granița în Turcia în ultimele zile. William Spindler, purtătorul de cuvînt al Înaltului comisar ONU pentru refugiați, a spus marți la Geneva că potriviti autoritățilo turce cei mai mulți dintre refugiați provind din localitatea de graniță Tel Abyad, pe care forțele kurde l-au recucerit de la gruparea Sttaul Islamic, cu ajutorul loviturilor aeriene internaționale coordonate de Statele Unite.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia va adăuga mai mult 40 de rachete balistice intercontinentale la arsenalul său nuclear anul acesta. Anunțul liderul de la Kremlin vine la o zi după ce oficialități ruse au criticat un plan american de a staționa tancuri și armament greu în țările membre NATO de la granița cu Rusia. „Mai mult de 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să facă față celor mai avansate sisteme de apărare antirachetă for fi adăugate amnul acesta arsenalului nuclear”, a spus Putin, flancat de ofițeri ai armatei ruse, într-un discurs rostit la un tîrg de armament. Tensiunile dintre Rusia și Statele Unite au crescut din cauza crizei din Ucraina, iar Washingtonul și Moscova ai poziții divergente în legătură cu mai multe subiecte. Oficialități ruse au avertizat că Moscova va riposta dacă Statele Unite își pun în aplicare planul de a staționa armament greu în estul Europei și în țările baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică. „Senzația este că colegii noștri din țările NATO ne împing într-o nouă cursă a înarmărilor”, a afirmat la acelați tîrg de armament adjunctul ministrului rus al apărării AnatoliAntonov, potrivit agenției RIA