În perioada 22-24 iunie, în Moldova se va afla o delegaţie a Serviciului federal de protecţia a consumatorului din Rusia (Rosspotrebnadzor). Experţii ruşi vor analiza situaţia la companiile producătoare de conserve din fructe şi legume. Ion Sula, ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, a declarat pentru IPN că luni 22 iunie va avea o întrevedere cu experţii ruşi la care va participa şi conducerea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. După aceasta experţii vor merge la mai multe companii producătoare de conserve şi vor avea o vizită în UTA Găgăuzia. Ministrul agriculturii este optimist că producătorii de conserve vor putea să reia exportul pe piaţa rusească. Federaţia Rusă a introdus embargo la importul de conserve din Republica Moldova în vara anului trecut.

Premierul Ungariei Viktor Orban spune că planul guvernului său de a construi un gard de patru metri înălțime la granița cu Serbia ca să oprească fluxul de migranți va proteja și Europa de intrări ilegale. Orban a spus vineri că „dacă o chestiune este complicată, trebuie aleasă cea mai simplă soluție”, așa încît în cazul migranților „statul își va apăra granițele externe”. Anul acesta, Ungaria a primit peste 53.000 de cereri de azil, cu 10.000 mai mult decît în 2014, și substanțial mai multe decît în 2012, când numărul acestor cereri a fost de 2.150. Vorbind în capitala Slovaciei Bratislava, unde s-a întîlnit cu alți lideri central- europeni și cu președintele Franței Francois Hollande, Orban a spus că Ungaria crede ce că e obligația statului săși apere granițele și nu va cere ajutor pentru această sarcină. Hollande a spus că în opinia sa angajamentele individuale ale statelor membre în Uniunea Euoropeană oferă o casle mai bună de acomodare a migranților din Africa și Orientul Mijlociu, decît impunerea de cote de la Bruxelles. Poziția președintelui Franței a fost sprijinită de premierul slovac Robert Fico, care a spus că țara sa, Ungaria, Cehia și Polonia se opun și ele ideii de a impune țărilor din Uniunea Europeană cotelor individuale pentru acomodarea de imigranți ilegali din Africa și Orientul Mijlociu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că țările occidentale nu trebuie să se amestece în afacerile interne ale Moscovei și că nimeni nu trebuie să dea Rusiei ultimatumuri. Vorbind la un forum economic la Sankt Peterburg, Putin a spus, cităm: „De fapt ni se spune că Statele Unite știu mai bine de ce anume avem noi nevoie. Trebuie să fim lăsați să ne definim noi înșine interesele și nevoile”. Liderul de la Kremlin a avertizat de asemenea că Rusia va respinge încercările de a rezolva conflictul ucrainean prin forță: „Nu vom accepta niciodată ca cineva să-i vorbească altcuiva, oriunde s-ar întîmpla asta, de pe poziții de forță.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a criticat blocajele din sistemul politic al țării sale care nu e capabil să lupte împotriva violenței dezlănțuite cauzată de posesia de arme, inegalitățile crescînde și alte probleme serioase. La o zi după ce America a fost martora unei odioase crime bazată pe ură - uciderea a nouă credincioși negri într-o biserică istorică din Charleston, Carolina de sud, Obama și-a exprimat frustrarea că nu a reușit să pună în practică shimbările promise în campania sa de acum șapte ani. Deși el s-a luptat „cu putere”, sistemul e în continuare „stricat”, le-a spus liderul de la Casa Albă donatorilor la o campanie democrată de adunare de fonduri organizată de cineasul Tyler Perry la Beverly Hills, California. „Congresul nu lucrează cum ar trebui să o facă”, a spus Obama. Președintele a încercat să promoveze o legislație care să reglementeze posesia de arme, care se cumpără liber în majoritatea statelor americane, dar liderii congresului n-au reușit nici măcar să supună votului inițiativa din cauza opoziției stridente a celor care promovează posesia liberă a armelor de foc. „Va trebui la un moment dat să recunoaștem, noi ca țară, că acest tip de violență în masă nu are loc în alte țări avansate”, a spus șeful administrației americane.

Premierul danez de stînga Helle Thorning-Schmidt și-a dat demisia după ce opoziția de centru dreapta din Danemarca a cîștigat alegerile din 18 iunie. Blocul de opoziție condus de Lars Loekke Rasmussen împreună cu formațiunea de dreapta Partidul Danez al Poporului au cîștigat cele 90 de locuri necesare pentru a obține majoritatea din cele 179 de mandate ale legislativului danez. Campania electorală a fost axată pe cheltuielile pentru asigurări sociale, economie și imigrație, atît Thorning-Schmidt cît și Rasmussen promițînd înăsprirea controlului imigrației. Rasmussen, care a mai fost premier, a părut că susține reintroducerea controalelor la granițe - o măsură controversată într-o Uniune Europeană despre care se presupune că nu are frontiere.

Președintele R. Moldova Nicolae Timofti va anunța cel mai probabil luni decizia de numire a unui premier intermar, a anunțat purtătorul de cuvânt al președintelui Vlad Țurcanu, citat de presa de la Chișinău. După convorbirile avute joi cu șeful statului moldovean, premierul demisionar Chiril Gaburici anunțat pe pagina sa de Facebook că refuză să rămână prim-ministru interimar pînă la instalarea unui nou cabinet. Curtea Constituțională a spus miercuri că, în cazul unui asemenea refuz, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Potrivit legislației moldovenești, noul cabinet trebuie să fie învestit în termen de trei luni de la data anunțării demisiei, în cazul de față cel tîrziu pînă în 12 septembrie.

Leul moldovenesc își continuă tendința de depreciere față de euro și dolar. Banca Națională de la Chișinău a anunțat pentru vineri un curs de schimb de 21 de lei și 31 de bani pentru un euro și de 18 lei și 70 de bani pentru un dolar. Un viceguvernator al Băncii Naționale, Marin Moloşag, declara joi că, în plan economic, nu sunt premise pentru fluctuaţii pe piaţa valutară pe termen scurt, și că deprecierea leului se produce pe un fundal negativ creat de demisia guvernului şi de scandalul din sectorul bancar.

Curtea Constituţională de la Chișinău a decis vineri că moldovenii fără loc de muncă care se află în R.Moldova cel puţin 183 de zile într-un an sînt obligaţi să cumpere poliţa de asigurare medicală, aşa cum prevede legislaţia. Poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală costă în acest an 4.860 de lei. Pentru persoanele neasigurate, aceasta costă, până în data de 28 iulie, 4.056 de lei, adică, preţul de anul trecut.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut o evaluare optimistă a economiei țării sale, care a avut de suferit de pe urma sancțiunilor occidentale datorate implicării Moscovei în conflictul din Ucraina și scăderea prețuilor la petrol pe plan mondial. Vorbind la un forum economic în Sankt Petersburg, Putin a spus că Rusia face față dificulților, și a evitat o criză majoră. Liderul de la Kremlin a mai spus că sistemul financiar-bancar rusesc s-a adaptat la noile condiții și că inflația este sub control. Președintele rus le-a mulțumit investitorilor care au rămas în Rusia, în ciuda sancțiunilor occidentale, spunînd că țara sa răspunde la aceste sancțini prin a fi mai „deschisă” la afaceri.

Premierul grec Alexis Tsipras afirmă că se va găsi o soluție la criza datoriilor Greciei care îi va permite țării să se reîntoarcă la creșterea economică rămânînd în zona euro. Într-o declarație dată publicității vineri 19 iunie, Tsipras a salutat de asemenea summitul de urgență al zonei euro anunțat pentru 22 iunie, cu numai 12 zile înainte de data la care Atena trebuie să plătească o datorie crucială de un miliard 800 de milioane de dolari Fondului Monetar internațional. Directoarea executiva a FMI Christine Lagarde a afirmat că e nevoie de mai multe discuții la care să participe persoane responsabile. Tsipras, ales pe promisiunea de a pune capăt austerității, cere o negociere la nivel politic, în care creditorii europeni să promită ușurarea datoriilor grecești înainte ca el să mai facă vreo concesie. Tsipras se află în 19 iunie în Rusia, pe fondul speculațiilor că Moscova i-ar putea oferi ajutor Atenei. Purtătorul de cuvînt al președintelui Putin a precizat însă că e prea devreme să comenteze în legătură cu posibile împrumuturi.

Zece angajați diplomatici tunisieni răpiți în capitala libiană Tripoli în urmă cu o săptămână au revenit în țară și se află în siguranță, a informat vineri guvernul tunisian citat de Reuters. Nici o grupare nu și-a asumat răspunderea pentru răpiri. Reuters notează că Tunisia, vecina Libiei, este una din puținele țări care are prezență diplomatică la Tripoli, după ce „Zorii libieni”, o coaliție de foști rebeli și grupări cu convingeri islamiste au cucerit capitala, forțând structurile guvernamentale recunoscute internațional să se mute în estul țării. Cele două conduceri rivale ale Libiei se confruntă pe mai multe fronturi într-o luptă începută după răsturnarea de la putere a lui Muammar Gaddafi în 2011.

Grecia și Rusia au semnat un memorandum privind construirea gazoductului Turkish Stream spre Europa pe teritoriul elen. Ministrul rus al energiei Aleksandr Novak și omologul său elen Panagiotis Lafazanis au semnat documentul pe marginea Forumului economic de la St. Petersburg. Lafazanis a spus că finanțarea va fi asigurată de banca pentru dezvoltare a statului rus, VEB. El a adăugat că Grecia are nevoie de sprijin, nu de presiune în criza datoriilor și că cooperarea cu Rusia nu este îndreptată împotriva altor țări și a Europei. Președintele rus Vladimir Putin a spus că viitoarea conductă va transforma Grecia într-o intersecție a marilor trasee energetice, aducându-i sute de milioane de dolari la buget.

Un oficial al Băncii Naționale a spus că instituția financiară centrală are rezerve față de naționalizarea Băncii de Economii, cerută de partidele guvernării demisionare. La un briefing de presă joi la Chișinău, prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloșag, a spus că „naționalizarea Băncii de Economii are atât avantaje, cât și dezavantaje” și că „din punct de vedere economic, lichidarea ar fi mai ieftină decât naționalizarea.” Moloșag a adăugat că trebuie să se țină seama și de aspecte care nu țin de economie, dar nu a intrat în detalii. Liderii liberal-democraților și democraților s-au pronunțat în urmă cu o săptămână pentru naționalizarea băncii cu probleme. Ideea a fost criticată de creditorii internaționali și de partenerii europeni ai Moldovei, care au recomandat lichidarea băncilor devalizate, cu protejarea depozitelor clienților.

Judecătoria sectorului Râșcani de la Chișinău l-a condamnat la șase ani de închisoare cu executare pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol și l-a anunțat în căutare. Acuzat de procurori de abuz de putere, interceptare ilegală a convorbirilor telefonice și încălcarea dreptului la viață privată, Vicol nu s-a prezentat la ședința de judecată, presa speculând că ar fi fugit miercuri cu familia în România. La penultima ședință, din 1 iunie, Vicol s-a declarat nevinovat. Condamnarea poate fi contestată la Curtea de Apel. Un alt inculpat în același dosar, fostul secretar general adjunct al guvernului, Eduard Banaruc, a primit o amendă de 10 mii de lei. Vicol a intrat în atenția procurorilor și opiniei publice datorită unor înregistrări audio scurse în presă în care se lăuda cu o mașină nouă, își presa subalternii și promitea la presupusa cerere a fostului premier Vlad Filat să relaxeze inspecțiile împotriva unui investitor.

Sesiunea de bacalaureat se încheie astăzi, când peste 400 de candidați vor susține examenele la limbile materne ucraineană, găgăuză și bulgară. Testele de bacalaureat vor fi verificate până pe data de 26 iunie, iar rezultatele vor fi afișate în centrele de BAC la 27 iunie. Candidații își vor putea vedea lucrările verificate și pe net, cu o parolă pe care o vor primi de la școala unde au învățat. În perioada 16-23 iulie va avea loc sesiunea suplimentară de bacalaureat. În anul curent, s-au înscris pentru a susține examenul de bacalaureat 26.818 candidați, dintre care 7.533 sunt restanțieri din sesiunile precedente.

Președintele rus Vladimir Putin urmează să țină azi un discurs la principalul forum economic găzduit de Rusia, la St. Petersburg. Republica Moldova este reprezentată la reuniune de vice-ministrul economiei din guvernul demisionar, Octavian Calmâc. Separat și-a anunțat participarea liderul socialiștilor, Igor Dodon. AFP scrie că lucrările forumului desfășurat în perioada 16-20 iunie sunt dominate de tensiunile dintre Rusia și occident pe tema crizei ucrainene și de criza economică din Rusia, provocată de sancțiunile internaționale și de prețul scăzut al petrolului. Putin are programată astăzi pe marginea forumului și o întâlnire cu premierul Greciei amenințate de faliment, Alexis Tsipras.

Liderul grupului de miniștrii de finanțe din țările zonei euro a spus că discuțiile de vineri cu Grecia pentru evitarea falimentului țării îndatorate au dat puține rezultate și că deocamdată nu se întrezărește vreun acord. Șeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a spus la o conferință de presă după discuțiile de la Luxemburg că ministrul grec de finanțe Ianis Varoufakis a prezentat prea puține măsuri credibile și serioase. Dijsselbloem a mai spus că este la latitudinea grecilor să prezinte noi propuneri în zilele următoare. Guvernul stângist de la Atena refuză mai ales să reducă pensiile și Taxa pe Valoarea Adăugată, cum îi cer creditorii în schimbul prelungiri programului de salvare de la faliment de către UE și Fondul Monetar Internațional. După eșecul reuniunii de la Luxemburg președintele Consiliului European a anunțat că discuțiile vor fi reluate la un summit extraordinar luni, la Bruxelles.

Opoziția de centru-dreapta din Danemarca a câștigat alegerile parlamentare din 18 iunie în dauna guvernării de centru-stânga promițând noi restricții în privința imigrației. După numărarea a peste 90% din voturi, rezultatele arătau că blocul liderului de opoziție Lars Loekke Rasmussen, cu partidul anti-imigrație Partidul Poporului Danez, urma să câștige cele 90 de locuri necesare asigurării unei majorități în Parlamentul cu 179 de locuri. Premierul danez Helle Thorning-Schmidt și-a recunoscut înfrângerea, iar Rasmussen a anunțat că va trece la formarea guvernului. În campania electorală nu doar forțele de dreapta, dar și cele de stânga au promis înăsprirea politicii daneze a azilului și imigrației.

În Statele Unite, poliția l-a capturat pe bărbatul alb de 21 de ani bănuit de împușcarea mortală a nouă oameni la o biserică istorică afro-americană din statul Carolina de Sud. Masacrul considerat crimă din ură rasială l-a făcut pe președintele Barack Obama să ceară din nou revizuirea folosirii armelor de foc în Statele Unite. Poliția spune că tânărul identificat drept Dylann Roof a stat alături de enoriași în biserica din orașul Charleston înainte să deschidă focul, ucigând șase femei și trei bărbați, la 17 iunie. El a fost capturat în statul vecin, Carolina de Nord. Printre victimele atacului care este unul dintre cele mai grave la un locaș de cult în Statele Unite în ultimii ani se numără reverendul Clementa Pinckney, pastorul bisericii și membru democrat al Senatului Carolinei de Sud.

Judecătoria sectorului Râșcani de la Chișinău l-a condamnat la șase ani de închisoare cu executare pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol și l-a anunțat în căutare. Acuzat de procurori de abuz de putere, interceptare ilegală a convorbirilor telefonice și încălcarea dreptului la viață privată, Vicol nu s-a prezentat la ședința de judecată, presa speculând că ar fi fugit miercuri cu familia în România. La penultima ședință, din 1 iunie, Vicol s-a declarat nevinovat. Condamnarea poate fi contestată la Curtea de Apel. Un alt inculpat în același dosar, fostul secretar general adjunct al guvernului, Eduard Banaruc, a primit o amendă de 10 mii de lei. Vicol a intrat în atenția procurorilor și opiniei publice datorită unor înregistrări audio scurse în presă în care se lăuda cu o mașină nouă, își presa subalternii și promitea la presupusa cerere a fostului premier Vlad Filat să relaxeze inspecțiile împotriva unui investitor.

O diplomată americană de rang înalt a minimalizat anunțul Rusiei că își va spori arsenalul nuclear cu 40 de rachete intercontinentale noi. Vorbindu-le jurnaliștilor în timpul unei vizite la Praga, Victoria Nuland, asistenta Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice a spus că anunțuri asemenea celui făcut marți de liderul rus Vladimir Putin au scopul să producă zgomot. „Dar când ne uităm la ce se întâmplă în realitate în Rusia, nu este atât de dramatic”, a spus Nuland, în linie cu o declarația anterioară a Secretarului de Stat american John Kerry. Anunțul președintelui rus despre sporirea arsenalului de rachete a fost urmat de declarația unui consilier prezidențial, Iurie Ușakov, care a spus că Rusia nu-și dorește să o cursă costisitoare a înarmărilor cu Occidentul.

În Statele Unite, poliția din statul Carolina de Sud se află în căutarea unui bărbat alb suspectat de uciderea a nouă oameni la o biserică istorică afro-americană într-un atac considerat crimă din ură rasială. Ministerul american al justiției a deschis o anchetă penală în cazul atacului de miercuri din orașul Charleston. Poliția spune că tânărul de 21 de ani, Dylann Roof, a stat alături de enoriași în biserică înainte să deschidă focul ucigând șase femei și trei bărbați. Printre victime se numără reverendul Clementa Pinckney, pastorul bisericii și membru democrat al senatului Carolinei de Sud. Atacul amintește de cel din 1963 la o biserică din Birmingham, statul Alabama, în care au fost ucise patru fete și care a amplificat mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960.

Leul își continuă tendința de depreciere față de euro și dolar. Banca Națională a anunțat pentru vineri un curs de schimb de 21 de lei și 31 de bani pentru un euro și de 18 lei și 70 de bani pentru un dolar. Un viceguvernator al Băncii Naționale, Marin Moloşag, a declarat astăzi că, în plan economic, nu sunt premise pentru fluctuaţii pe piaţa valutară pe termen scurt. Dar deprecierea leului se produce pe un fundal negativ creat, potrivit lui Moloșag, de demisia guvernului şi de scandalul din sectorul bancar.

Îngrijitorii Grădinii zoologice de la Tbilisi spun că unele animale s-ar mai afla în libertate după inundațiile de la sfârșitul săptămânii trecute, care au afectat capitala georgiană. Purtătoarea de cuvânt Mzia Sharashidze a spus că inventarul animalelor dispărute sau ucise nu s-a încheiat pentru a se putea spune cu siguranță. Apele au ucis 19 oameni, inclusiv trei angajați ai grădinii zoologice. Se estimează că peste jumătate din cele 600 de animale au murit înecate sau împușcate de poliție. Miercuri, un tigru care a fugit a ucis un om și a trebuit împușcat.

Un raport al Națiunilor Unite estimează la 59,5 milioane numărul refugiaților care existau la sfârșitul anului trecut din cauza „persecuțiilor, conflictelor, violenței generalizate sau încălcărilor drepturilor omului”. Raportul, difuzat înainte de Ziua Internațională pentru Refugiați marcată sâmbătă. spune că numărul a crescut cu peste opt milioane față de anul precedent, creșterea fiind influențată și de conflictul din Ucraina. Peste jumătate din refugiați sunt copii. Siria măcinată de război a devenit principala sursă, întrecând Afganistanul, în timp ce Turcia este țara care găzduiește cei mai mulți refugiați.