Noua președintă a Teleradio Moldova Olga Bordeianu a declarat Europei Libere că studiile la Academia de Film de la New York, trecute în CV, au constat într-un training de două săptămâni, organizat de academia americană la Moscova, la sfârșitul lunii octombrie 2014. Aleasă joi, Bordeianu a fost nevoită să facă această precizare după ce un blogger a descoperit că nu fusese studentă la Academia de Film de la New York, așa cum s-ar putea deduce din CV. Consiliul de Observatori al Teleradio Moldova a declarat între timp că votul pentru funcția de președinte poate fi reluat, la nevoie. Se speculează și că proiectul de intenții prezentat de Olga Bordeianu nu ar fi original, ci ar fi fost copiat dintr-o altă sursă.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat că țara sa va face tot ce este posibil pentru a relua controlul asupra peninsulei Crimeea, anexată abuziv de Rusia, anul trecut. Vorbind vineri jurnaliștilor, Poroșenko a spus că Ucraina își va coordona aceste eforturi cu partenerii internaționali pentru că „nu trebuie să dăm Rusiei nici o șansă de a submina unitatea sprijinului internațional de care se bucură acum Ucraina.” Poroșenko a afirmat din nou că în acest moment pericolul unei invazii rusești este „foarte mare”.

În Norvegia au loc discuții neoficiale între politicieni afgani și membri ai societății civile pe de o parte și reprezentanți ai milițiilor Taliban, pe de altă parte. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe norvegian a precizat pentru Europa Liberă că participanții își exprimă „opiniile individuale” indiferent de calitatea/ funcția oficială pe care o au.

Jurnalistul rus Vladimir Kara-Murza, realizator de emisiuni la radio Svoboda, crede că fiul său a fost otrăvit. Tânărul Kara-Murza, în vîrstă de 33 de ani este coordonatorul organizației neguvernamentale Open Russia (Rusia deschisă) a fostului oligarh Mikhail Hodorkowski. Săptămâna trecută el fusse internat de urgență într-un un spital in Moscova, unde a intrat în comă. Între timp se pare că și-a revenit iar analizele efectuate independent nu susțin teza unei otrăviri.

Opt din cei zece talibani condamnați la închisoare pe viață pentru atacul împotrivei tineri activiste Malala Yousafzai sînt liberi​. În aprilie se anunțase că cei 10 au fost condamnați la închisoare, între timp s-a aflat că opt nu au mai fost întemnițați, din lipsă de probe. În 2012, Malala, atunci în vârstă de 14 ani, a fost împușcată în cap pentru că insista ca fată, să meargă la școală. A supraviețuit și a devenit o militantă pentru dreptul fetelor la școlarizare, activitate pentru care în 2014 a primit premiul Nobel pentru Pace.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a reafirmat că este imposibil ca Rusia să fie acceptată din nou în Grupul principalelor 7 forțe economice ale lumii, atâta timp când nu renunță la pensinsula Crimeea, anexată abuziv de la Ucraina în martie 2014. Într-un interviu pentru agenția DPA, Merkel a precizat că țările din G7 împărtățesc, pe lângă forță economică, aceleași principii democratice, cum ar fi domnia legii și respectul față de legislația internațională. Cum însă o serie de conflicte internaționale nu post fi rezolvate fără Rusia, a continuat Angela Merkel, căile de comunicare cu Moscova rămân deschise. Germania găzduiește anul acesta summitul G7, pe 7-8 iunie.

Comisia juridică a Camerei Deputaților de la București a dezbătut scrioarea procurorului general privin durmărirea penală a premierului Victor Ponta, și a decis ca luni să anunțe când va întocmi raportul referitor la cererea primită din partea procurorului general, relatează Agerpres. ​Premierul român Victor Ponta a refuzat să dea curs cererii președintelui Klaus Iohannis de a demisiona, argumentând că numai Parlamentul îl poate demite. Iohannis ceruse demisia premierului după ce Direcția Națională Anticorupție anunțase că Victor Ponta este pus sub urmărire penală. În opinia președintelui „este o situatie imposibila pentru Romaânia ca premierul sa fie învinuit de fapte penale" iar o criza politica ar fi cel mai rău lucru pentru România in acest moment. âDNA a anunțat vineri că social-democratul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, este acuzat de conflict de interese ca premier. Tot vinneri, procurorul șef al DNA a cerut Camerei Deputaților avizul pentru urmărirea penală a lui Ponta pentru conflict de interese. DNA susține că Ponta a greșit când l-a numit ministru de trei ori începând din 2012 pe Dan Șova, pentru că ar fi primit de la acesta 250.000 de lei și dreptul de folosință gratuită a unui automobil în anii 2007-2008, când Ponta era avocat și conlucra cu o firmă a lui Șova.

Reforma administrativ-teritorială nu este printre prioritățile de moment ale guvernului Gaburici, deși premierul admite că această reformă „este foarte importantă”. Vorbind vineri la o dezbatere organizată de Academia de Științe a Moldovei, premierul Chiril Gaburici a aprecizat că problema va „fi prezentă în agenda de lucru a Guvernului” și analizată cu grijă pentru că „nu ne putem permite luarea deciziilor pripite.”

Candidata Partidului Socialiştilor, Zinaida Greceanîi (26,4%) şi cel al Partidului Liberal Dorin Chirtoacă (24,3%) au cele mai mari șanse de a se confrunta în al doilea tur al alegerilor pentru primăria Chișinăului, arată ultimul sondaj de opinie dat vineri publicității de Asociaţia Sociologic şi Demografilor din Moldova. Sondajul a fost realizat între 20-30 mai, pe un eşantion de 1042 locuitori ai Chişinăului. Marja de eroare ± 2,8%. Tot la Chișinău, în lupta pentru consiliul municipal, Partidul Socialiștilor conduce cu 28,6% din preferințe, urmat de Partidul Liberal al actualului primar Dorin Chirtoacă cu 18,4% și blocul Iurie Leancă - 9,8%.

Aproape 30% din cetățenii Republicii Moldova ar suține aderarea țării la NATO dar peste 34 % s-ar opune dacă dumincă ar avea loc un referendum pe această temă. Acestea sunt datele sondajului prezentat vineri de Asociația Sociologilor și Demografilor. 17,5% din cetățeni au răspuns că nu știu cum ar vota, în timp ce aproape 15% au răspuns că nu ar participa la vot. Un sondaj realizat în toamna anului 2014 de către National Democratic Institute, releva că 31% din cetățenii moldoveni se declarau favorabili aderării la NATO. Tot 31% răspundeau că nu-și doresc ca țara noastră să devină parte a Alianței, informează portalul „Independent.md”.

Consiliul de Observatori de la Teleradio-Moldova va verifica datele din CV-ul noului președinte al companiei Olga Bordeianu, aleasă joi, 4 iunie, informază TRM. Decizia a fost luată după ce un membru al Consiliului de Observatori, Petru Grozavu a cerut vineri 5 iunie revocarea numirii lui Bordeianu, pe motiv că ar exista suspiciuni cu privire la corectitudinea datelor trecute în CV. Totodată se speculează că proiectul de intenție prezentat de Bordeianu, ar fi fost copiat dintr-o altă sursă. Ludmila Vasilache, preşedinta Consiliului de Observatori a precizat că fiecare candidat prezintă și o declarație pe cont propriu. „Noi nu putem altfel să verificăm”, a spus Vasilache. Dacă speculațiile se vor confirma, decizia prin care Olga Bordeianu a fost numiră preşedintă la Teleradio Moldova va fi anulată şi va fi anunţat un nou concurs.

Radio Moldova rămâne pentru moment fără director, după ce nici unul din cei patru candidați nu au obținut vineri 5 iunie votul necear a cinci membri ai Consiliului de Observatori. Potrivit Unimedia, cele mai multe voturi (4) au fost obținute de actualul director-adjunct Veaceslav Gheorghișenco, în timp ce directorul în exercițiu Alexandru Dorogan a obținut un singur vot. Din această cauză, Consiliul de Observatori va organiza un nou concurs pentru ocuparea funcției de director.

Președintele României Klaus Iohannis i-a cerut premierului Victor Ponta​ să-și dea demisia, după ce acesta a fost acuzat de corupție. Iohannis a formulat cererea la o întâlnire avută la Palatul Cotroceni din București cu Ponta, care a fost audiat astăzi la Direcția Națională Anticorupție din București. Ponta a sus apoi că numai Parlamentul îl poate demite. DNA a anunțat că social-democratul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, este acuzat de conflict de interese ca premier.

Tot astăzi, Procurorul șef al DNA a cerut Camerei Deputaților avizul pentru urmărirea penală a lui Ponta pentru conflict de interese. DNA susține că Ponta a greșit când l-a numit ministru de trei ori începând din 2012 pe Dan Șova, pentru că ar fi primit de la acesta 250.000 de lei și dreptul de folosință gratuită a unui automobil în anii 2007-2008, când Ponta era avocat și conlucra cu o firmă a lui Șova.

Între timp s-a anunțat, tot vineri, că lideri ai opoziției de centru-dreapta au depus la Parlament moțiune pentru demiterea lui Victor Ponta, pentru că ar fi încercat să blocheze dreptul de vot la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Premierul român Victor Ponta a fost audiat astăzi la Direcția Națională Anticorupție din București, unde i s-a comunicat că are statut de suspect într-un dosar de corupție. Potrivit Mediafax, DNA a anunțat că social-democratul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. Tot astăzi Procurorul șef al DNA a cerut Camerei Deputaților avizul pentru urmărirea penală a lui Ponta pentru conflict de interese. DNA susține că Ponta a greșit când l-a numit ministru de trei ori începând din 2012 pe Dan Șova, pentru că ar fi primit de la acesta 250.000 de lei și dreptul de folosință gratuită a unui automobil în anii 2007-2008, când Ponta era avocat și conlucra cu o firmă a lui Șova. Între timp s-a anunțat tot vineri că lideri ai opoziției de centru-dreapta au depus la Parlament moțiune pentru demiterea lui Victor Ponta, pentru că ar fi încercat să blocheze dreptul de vot la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Hackerii din China sunt bănuiți că ar fi „spart” rețele de computere ale instituțiilor guvernamentale americane, furând datele personale ale cel puțin 4 milioane de angajați federali. Anunțul a fost făcut joi de Departamentul pentru Securitatea Internă de la Washington, care a spus că sunt afectați atât angajați actuali, cât și foști angajați. „FBI a lansat o anchetă”, a mai spus Departamentul. Ministerul de Externe al Chinei a negat acuzația că hackerii și-ar avea baza în China, calificând asemenea învinuiri drept „iresponsabile”.

Premierul român Victor Ponta a fost audiat astăzi la Direcția Națională Anticorupție din București, unde i s-a comunicat că are statut de suspect într-un dosar de corupție. Potrivit Mediafax, DNA a anunțat că Victor Ponta mai este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

Grecia nu poate accepta ultimele propuneri „bani contra reforme” ale creditorilor internaționali, a spus vineri ministrul grec al economiei, George Stathakis, citat de Reuters. Grecia a amânat plata unei datorii importante scadentă astăzi către FMI, iar premierul Alexis Tsipras a cerut schimbări în condițiile dure puse de creditorii internaționali pentru a ajuta Atena să scape de faliment. Stathakis a spus că Grecia avea banii pentru plata datoriei, dar a acceptat propunerea FMI de comasare a patru plăți într-una singură, de 1,6 miliarde de euro, care se va face la sfârșitul lunii curente. „Suntem nerăbdători să ajungem la înțelegere cât mai curând posibil”, a spus Stathakis postului de radio BBC, dar a adăugat că Grecia nu va accepta ajustările fiscale propuse de creditori pentru anii 2015 și 2016.

Cancelarul german Angela Merkel a repetat că este „de neconceput” ca Rusia să fie primită în grupul celor mai avansate economii din lume, care se numește fără ruși G7. „Participarea rusă în acest moment este de neconceput. G7 este un grup de state care împărtășesc valori ca democrația și domnia legii”, a spus Merkel într-un interviu cu DPA, reiterându-și poziția că „anexarea Crimeii” de către Rusia anul trecut a fost o „încălcare a dreptului internațional”. Moscova susține că Crimeea s-ar fi „întors de bunăvoie” în componența Federației Ruse. În interviul cu DPA cancelarul german a mai spus că Rusia poate participa în continuare la decizii economice globale în cadrul forumului mai larg G20, care cuprinde mari economii în ascensiune, de pildă India sau China. Nu putem rezolva anumite conflicte, de pildă cel din Siria, fără Rusia. Din acest motiv îmi mențin contactele regulate cu președintele Putin”, a mai spus Merkel.

Doi prieteni ai lui Giokar Țarnaev, autor al atacurilor cu bombă asupra maratonului de la Boston, urmează să-și afle sentințele vineri 5 iunie. În sistemul american întâi se stabilește vinovăția, iar apoi se anunță pedeapsa concretă. Cetățeanul kazah Azamat Tajaiakov a fost găsit vinovat de obstrucționarea justiției după atacul din 2013, care a ucis trei oameni și a rănit 264. Americanul Robel Philliposs a fost găsit vinovat de delictul mai puțin grav de a-i fi mințit pe anchetatori. Procurorii au recomandat o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru Tajaiakov și nu formulat nici o recomandare în cazul lui Philliposs. Săptămâna aceasta încă un prieten al lui Țarnaev, Dias Kadîrbaev, originar din Kazahstan, a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru obstrucționarea anchetei. Giokar Țarnaev a fost condamnat la moarte luna trecută.

Presa subordonată Kremlinului a anunțat joi seară că trupe rusești au ținut un exercițiu militar în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Potrivit site-ului Sputniknews.com, exercițiul a inclus „organizarea căutării, urmăririi și supravegherii unui inamic simulat, desfacerea unor sisteme de securitate și penetrarea unor instalații cruciale pentru obținerea de informație”. Nu se dau detalii despre numărul militarilor implicați în exercițiu, nici despre durata sau locul de desfășurare. Sputniknews.com amintește că în contingentul de menținere a păcii din regiunea transnistreană se află 402 militari ruși.

Premierul Chiril Gaburici s-a plâns la 100 de zile de mandat de corupția care „este peste tot”, de „birocrație și rezistența sistemului”. Vorbind joi în aer liber în apropierea sediuluui guvernului, Gaburici le-a spus jurnaliștilor că își va asuma răspunderea împreună cu întregul cabinet pentru adoptarea unor legi anticorupție „de câte ori va fi necesar”. Premierul a făcut aluzie la legea despre reformarea procuraturii care trenează în Parlament, dar care poate fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului, ocolindu-se votul Parlamentului, așa cum s-a întâmplat cu Legea bugetului. Adoptarea legii prin care procuratura ar căpăta mai multă independență este o solicitare cheie a donatorilor care sprijină reforma justiției, în special Uniunea Europeană și Statele Unite.

Comisia Naţională de Integritate a spus că fostul ministrul al Agriculturii, Vasile Bumacov, s-a aflat în conflict de interese pentru că a activat împreună cu propriul fiu în cadrul aceleiași structuri guvernamentale. Potrivit unei decizii a CNI, citată joi de Jurnal TV, fiul lui Bumacov, Vitalie, activează în cadrul fondului „Provocările Mileniului”, instituție publică creată de guvern în 2010 ca să gestioneze un imens ajutor din partea Statelor Unite. Vasile Bumacov, pe când era ministru, a făcut parte din Consiliului de Observatori al fondului. Fostul ministru pasibil de o amendă de până la 6 mii de lei a declarat postului Jurnal TV că nu este de acord cu decizia CNI și că o va contesta în instanță.

Șeful delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că este important ca ancheta asupra situației din sistemul bancar să continue și după așa-numitul „raport Kroll”. Răspunzând joi întrebărilor Europei Libere, Tapiola a spus că „raportul Companiei Kroll a fost doar primul pas, dar un pas fundamental”, adăugând: „Ceea ce este important acum este ca investigaţia să continue, să se depună eforturi concrete.” Tapiola și-a repetat în același interviu punctul de vedere că soluția cea mai bună ar fi lichidarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, cu protejarea depozitelor clienților lor.

Ministrul apărării din Statele Unite, Ash Carter, a convocat pentru astăzi în Germania o ședință cu comandanți militari și diplomați americani pentru discutarea unei „contra-strategii” față de operațiunile militare rusești din Ucraina, a informat AP. Potrivit relatării de la Stuttgart a aceleiași surse, întrunirea care se va ține cu ușile închise își propune să evalueze cât sunt de eficiente actualele sancțiuni economice împotriva Rusiei și operațiunile militare ucrainene din estul țării. Carter va încerca să stabilească la consultări dacă Statele Unite trebuie să țină în Europa exerciții militare mai ample sau să consolideze asistența pentru acele țări europene care se tem că politica rusească din Ucraina ar putea reprezenta o amenințare și la adresa lor.

România susține că a făcut progrese în ce privește drepturile minorităților sexuale, dar mai are nevoie de o schimbare de mentalitate ca să poată legaliza căsătoriile între persoane de același sex. La o întâlnire avută joi la Ruse cu oficiali europeni și bulgari și cu cetățeni din cele două țări, ministrul justiției Robert Cazanciuc a spus potrivit Mediafax că în România până în urmă cu câțiva ani relațiile între persoane de același sex erau considerate infracțiune, iar „acum ne punem problema să dezbatem o lege care să permită căsătoria”. Ministrul român nu a dat detalii despre legea respectivă, dar a spus că „sunt în continuare chestiuni de mentalitate care trebuie dezbătute în spaţiul public”. Până acum în România au fost doar încercări eșuate de a introduce în parlament legea uniunilor civile, care ar da cuplurilor gay anumite drepturi, dar nu cele de care se bucură căsniciile tradiționale. În sondajele de opinie, România iese mereu ca țara cea mai homofobă din UE.