Boris Nemțov, liderul opoziției ruse asasinat în februarie la Moscova, și Nadejda Savcenko, pilotul militar ucrainean deținut în Rusia au fost nominalizați pentru premiul Andrei Saharov 2015. Premiul în valoare de 50 de mii de euro, institut de Parlamentul European în anul 1988, este oferit anual persoanelor sau organizațiilor care și-au adus contribuția la apărarea drepturilor omului și a libertății de expresie. Printre cei nominalizați anul acesta este fostul colaborator al serviciile speciale americane Eduard Snowden, blogger-ul saudit Raif Badawi și activista somaleză Edna Adan Ismail, precum și organizația Mesa da la Unidad Democracia care oferă asistență juridică deținuților politici și grupurilor de opoziție din Venezuela. Câștigătorul va fi anunțat în octombrie. Tot joi, 10 septembrie, a devenit cunoscut că în Statele Unite lui Boris Nemțov i-a fost decernat Premiul Libertății pentru anul 2015.

NATO și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu relatările privind creșterea activității militare ruse în Siria. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în timpul vizitei sale de la Praga, pe 9 septembrie, că dacă acestea se confirmă, implicarea Rusiei „nu va contribui la soluționarea conflictului”. Secretarul de stat american John Kerry a avut discutat telefonic, miercuri, cu omologul său rus Serghei Lavrov, reiterând aceleași îngrijorări. Un purtător de cuvânt al departamentului de stat a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de relatările privind apariția militarilor și a avioanelor rusești în Siria, iar în timpul convorbirii, John Kerry a subliniat că acțiunile Rusiei în Siria ar putea duce la „creșterea violențelor și a instabilității”.

Autonomia găgăuză nu s-a alăturat protestelor în masă de la Chișinău, întrucât pe găgăuzi „i-au pus în gardă drapelele României care au împânzit piața centrală a capitalei moldovene”, a declarat președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, pentru publicația moscovită Nezavisimaia Gazeta. „Acolo s-au adunat doar cei care sprijină unirea Moldovei cu România și adepții integrării în Uniunea Europeană. Însă nouă ne trebuie în altă parte – spre Est”, a spus Constantinov. Spicherul găgăuz a mai zis că liderii de la Comrat „poartă negocieri cu partidele orientate spre integrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică – socialiștii și Moldova Noastră – pentru a sprijini apelul la alegeri parlamentare anticipate. „Dacă aceste partide vor ieși să protesteze, le vom urma exemplul”, a declarat Dmitri Constantinov.

Un procuror din România, cu experienţă de activitate în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, vine să activeze pe lângă Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie de la Chişinău. A anunțat președintele Parlamentului, Andrian Candu, la un briefing de presă, transmite IPN. Potrivit lui Candu, procurorul român urmează să analizeze inclusiv dosare de corupţie şi ulterior să facă propuneri legislative în domeniul combaterii corupţiei. Şeful legislativului a mai spus că reforma justiţiei şi combaterea corupţiei este una dintre priorităţile Parlamentului în sesiunea de toamnă, care începe săptămâna viitoare. El a adăugat că activitatea unui procuror român în Republica Moldova este o măsură susţinută de Uniunea Europeană.

Cel mai mare producător de pâine din Republica Moldova, SA „Franzeluța” a anunțat că-și suspendă decizia de majorare a prețurilor la pâine. De vineri, 11 septembrie, preţurile vor reveni la nivelul de până la recenta „ajustare”. Într-un comunicat de presă, citat de Unimedia, administrația „Franzeluța” a motivat suspendarea prin „faptul că pe piaţa internă încă nu este stabilit costul grâului, iar majorarea tarifelor la gaz şi energia electrică a fost suspendată”. Unimedia amintește că în urma creșterii tarifelor la gaze și curent electric „Franzeluţa” a cerut o ajustare a prețurilor în medie cu 15%, iar săptămâna trecută, Consiliul Concurenţei a anunţat că suspectează o înţelegere de cartel care a dus la scumpirea pâinii de către unii producători, printre care şi SA Franzeluţa”.

Tiraspolul a avertizat Chișinăul că ar putea să restricționeze circulația mașinilor cu numere de înmatriculare în Republica Moldova pe teritoriul regiunii transnistrene. Declarația a făcut-o reprezentanta politică a administrației separatiste Nina Ștanski, după discuțiile purtate joi, la oficiul din Tiraspol al Misiunii OSCE, cu vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov.

Nina Ștanski a cerut autorităților moldovene să-și revizuiască decizia recentă privind interzicerea circulației transportului cu înregistrare transnistreană prin punctele de control de la granița cu Ucraina.

Potrivit agenției Novosti Pridnestrovia, Victor Osipov a explicat că Republica Moldova nu a făcut decât să se conformeze legislației interne și angajamentelor internaționale prin care mașinile din regiuni nerecunoscute nu pot fi lăsate să treacă frontiera.

Anterior, Chișinăul a dat asigurări că mașinile cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene vor putea circula în continuare nestingherit în interiorul Republicii Moldova, fapt calificat la Tiraspol drept o formă de recunoaștere a jurisdicției sale de către Chișinău.

Ambasadorul cu misiuni speciale al Ministerului de externe al Federației Ruse, Serghei Gubarev, a declarat, la Tiraspol, că a purta discuții despre schimbarea formatului de menținere a păcii la Nistru este „cel puțin iresponsabil”. Gubarev a făcut declarația la întâlnirea de miercuri cu liderul administrației separatiste Evgheni Șevciuk. El a sugerat că cei care pledează pentru „reformatarea” misiunii de pacificare ar urmări ca „cele două maluri ale Nistrului să se privească din nou prin cătarea armelor”. Potrivit lui Serghei Gubarev, care este citat de presa locală, situația economică a regiunii transnistrene s-ar fi agravat serios din cauza restricțiilor impuse de Chișinău și Kiev. „Acestea nu sunt negocieri, ci o constrângere a voinței libere a poporului Transnistriei”, a spus emisarul rus, adăugând că Moscova „va depune toate eforturile necesare pentru a îndrepta această situație”. Recent, ambasadorul Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, într-un interviu acordat Europei Libere, a repetat cererea Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană și schimbarea operațiunii militare de menținere a păcii, dominate de Rusia, pe o misiune civilă internațională.

În Georgia, activiștii organizației de tineret „Zona liberă”, apropiată fostului președinte Mihail Saakașvili și fostului partid de guvernământ Mișcarea Unității Naționale, au distrus în mod public zeci de manuale de limbă rusă pentru clasa a 7-a în care Abhazia și Osetia de Sud erau menționate ca state independente.

Potrivit corespondentului Europei Libere, activiștii și-au motivat vizita inopinată la școala medie cu predare în limba rusă din Tbilisi, spunând că dețin informații veridice despre distribuirea manualelor „cu conținut anti-georgian” și anume a manualelor de Geografie de clasa a 7-a.

Directorul școlii, Orest Pesceanenko le-a explicat că manualele depozitate în cabinetul său, deși au fost procurate din Rusia, nu au fost incluse în procesul de învățământ, iar distrugerea lor ar fi fost un act de vandalism. Cu toate acestea, activiștii au scos manualele afară și le-au rupt strigând: „Slavă Georgiei, Slavă Ucrainei, Eroilor Slavă!”.

Distrugerea manualelor a continuat, chiar și după ce directorul a chemat poliția, activiștii explicându-le oamenilor legii că distrug „literatură imperialistă”, relatează corespondentul Europei Libere la Tbilisi.

Premierul Valeriu Streleț a declarat la discuțiile cu reprezentanții manifestanților din Piața Marii Adunări Național că nu va demisiona decât dacă „pierde încrederea Parlamentului”. Streleț a precizat că „moral” nu poate demisiona, pentru că înțelege „mai bine” situația actuală a Republicii Moldova. Reprezentanții protestatarilor au cerut din nou plecarea „întregii clase politicii actuale” și înlocuirea acesteia cu una nouă, „sub supraveghere internațională, în primul rând a Uniunii Europene”. Ei au ținut să precizeze că revendicările adoptate duminică, 6 septembrie, la mitingul platformei civice „Demnitate și Adevăr” nu sunt negociabile, negociabilă este însă ordinea în care vor fi aplicate pentru că „țara are nevoie de o guvernare”. Principalele revendicări politice sunt demisia guvernului și a președintelui țării și organizarea de alegeri anticipate.

Există și o serie de revendicări sociale, de la continuarea anchetei privind devalizarea băncilor, la majorarea pensiilor și salariilor sau renunțarea la decizia de a scumpi gazul și electricitatea. Pentru toate aceste revendicări, premierul a declarat că are înțelegere și în cursul întrevederii de la guvern a explicat cum ar vrea să le rezolve.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu a anunțat că se va întâlni și el cu reprezentanții manifestanților, în cursul după amiezii.

Protestul maraton din centrul Chișinăului a începutu duminică, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne la conducerea mișcării de protest.

Premierul Valeriu Streleț a declarat la discuțiile cu reprezentanții manifestanților din Piața Marii Adunări Național că nu va demisiona decât dacă „pierde încrederea Parlamentului”. Streleț a precizat că „moral” nu poate demisiona, pentru că înțelege „mai bine” situația actuală a Republicii Moldova.

Reprezentanții protestatarilor au cerut din nou plecarea „întregii clase politice actuale” și înlocuirea acesteia cu una nouă, „sub supraveghere internațională, în primul rând a Uniunii Europene”.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că se va întâlni și el cu reprezentanții manifestanților, în cursul după amiezii.

Protestul maraton din centrul Chișinăului a început duminică, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne la conducerea mișcării de protest. De atunci, atît guvernarea cât și protestatarii s-au declarat deschiși unei întâlniri, care însă nu a avut loc. Miercuri liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană nu au venit la o întâlnire cu rezentanții manifestanților. A fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici.

Revendicarea centrală a manifestanților este alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui țării.

Rusia a început să construiască o bază militară în apropiere de granița cu Ucraina, în regiunea Belgorod. Potrivit documentelor oficiale, agenția Reuters relatează că este vorba de o bază care se va întinde pe 30 de hectare: va dispune de un depozit de muniții și barăci pentru 3.500 de militari. Este vorba, potrivit documentelor Ministerului rus al Apărării, de o bază de antrenament unde vor fi studiate și tacticile armatei americane.
De luni de zile, Kievul și Occidentul acuză Rusia că ar fi implicată direct în conflictul din estul Ucrainei, acuzație respinsă de Moscova.

Premierul Valeriu Streleț i-a invitat în această dimineață la discuțiii pe reprezentanții manifestanților din Piața Marii Adunări Naționale. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu ar vrea să discute cu ei după amiaza, la sediul Parlamentului. Unul din liderii manifestanților, Andrei Năstase a declarant agenției IPN că , personal, crede că întrevederile vor avea loc dar a precizat că o decizie finală va fi luată de așa-numitul Consiliu al Marii Adunări Naționale.

Protestul maraton a începutu duminică, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Deminitate și Adevăr”, care rămâne la conducerea mișcării de protest. De atunci, atît guvernarea cât și protestatarii s-au declarant deschiși unei întâlniri, care însă nu a avut loc. Miercuri, a fost rândul liderilor celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană să nu vină la o întâlnire cu rezentanții manifestanților. A fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici.

Revendicarea centrală a manifestanților este alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui țării.

Guvernul a dat cu puțint timp în urmă o declarație de presă în care se anunță că premierul Valeriu Streleț îi invită pe reprezentanții protestarilor din Piața Marii Adunări Naționale la discuții, la guvern, la ora 11.
Protestul maraton a început duminică, odată cu mitingul organizat de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne la conducerea mișcării de protest. De atunci, atît guvernarea cât și protestatarii s-au declarat deschiși unei întâlniri, care însă nu a avut loc. Miercuri, liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană nu au venit la o întâlnire cu reprezentanții manifestanților. A fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici. Revendicarea centrală a manifestanților este alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui țării.

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Mircea Buga a declarat că vârsta de pensionare trebuie mărită, pentru a face economii importante care „vor fi ulterior redirecţionate la majorarea pensiilor”. Într-o emisiunea televizată, Buga a afirmat că într-o primă etapă va fi egalată vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor, aşa că în loc de 57 de ani femeile vor ieşi la pensie la vârsta de 62 de ani. A doua etapă prevede majorarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi, a mai declarat ministrul muncii, citat de IPN. Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale a promis însă că va încerca să reducă decalajul mare dintre pensii. „Unii primesc pensii foarte mari, chiar şi pentru ţările europene, iar alţii, în special pensionarii din localităţile rurale, au pensii derizorii”, a spus Mircea Buga, citat de IPN.

În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău continuă protestul maraton, lansat duminică, odată cu mitingul organizat de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne la conducerea mișcării de protest.

Miercuri, liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, nu au venit la întâlnirea cu reprezentanții manifestanților, unde a fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici.

Revendicarea centrală a manifestanților este alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui țării. Presedintele Moldovei, Nicolae Timofti si premierul Valeriu Streleț au anuntat deja că nu vor demisiona, dar pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a scris că alegerile anticipate - solicitate de protestatari - ar putea fi „o opțiune” pentru Republica Moldova, „dacă aceasta este dorința reală a societății și nu a unui grup de interese”. Joi, atât premierul Valeriu Streleț cât și președintele Parlamentului, Adrian Candu, au anunțat câte o conferință de presă.

Pe de altă parte, manifestanții din PMAN au avertizat că la sfârșitul săptămânii vor mobiliza și mai multă lume la proteste. Pentru duminică este anunțată și o conferință de presă.

Liderii din Ucraina, Rusia, Franța și Germania au salutat faptul că de la 1 septembrie, în estul Ucrainei, este respectat acordul de încetare a luptelor și au discutat miercuri, într-o teleconferință, despre viitoarele alegeri locale. Potrivit acordului de încetare a luptelor, semnat în februarie la Minsk, în regiunile separatiste din estul Ucrainei trebuie organizate alegeri locale. Dar separatiștii nu vor să le organizeze concomitent cu alegeri locale din restul Ucrainei, pe 25 octombrie, nici nu vor să fie organizate după legislația ucraineană.

Potrivit președinției de la Kiev, cancelara germană Angela Merkel și președintele francez François Hollande sunt de acord cu președintele Petro Poroșenko că această atitudine nu poate fi acceptată. Miniștrii externe ale celor patru țări se întâlnesc la Berlin sâmbătă, iar o reuniune la nivel înalt este programată pentru octombrie.

La Washington, în Camera reprezentanților, majoritatea republicană și-a schimbat strategia în lupta pe care o duce pentru a împiedica ratificarea acordurilor nucleare cu Iranul. Cum se pare că administrația Obama are voturile necesare pentru a trece aceste acorduri prin Congres, republicanii cer acum să fie făcute publice și înțelegerile adiacente, care însă trebuie să rămână secrete în conformitate cu înțelegerea negociată cu Tehernul. O altă cale de atac a republicanilor este de a împiedica ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, așa cum prevede acordul nuclear semnat în vară.

Pe de altă parte, Hillary Clinton, candidată democrată la președinția Statelor Unite, a declarat că va aplica acordul nuclear cu Iranul dacă va fi aleasă la conducerea țării. Dar a avertizat că va recurge și la forță militară dacă se constată că totuși Iranul încearcă să produce arme nucleare.

Ministrul de externe britanic Philip Hammond a declarat că Rusia și Iranul ar trebui să se folosească de influența pe care o au asupra regimului sirian pentru a-l convinge pe președintele Bashar al-Assad să caute o soluție politică la mai bine de patru ani de război civil.

Totodată, el a afirmat că Marea Britanie ar putea accepta ca Assad să rămână la putere pentru o perioadă de tranziție, dacă președintele negociază o încetare a focului în Siria. Peste 22 de mii de persoane au fost ucise în războiul civil, peste un milion au fost obligate să se refugieze.

Căile ferate daneze au anuntat ca au anulat pe o perioada nelimitata toate trenurile care merg inspre si din Germania, in timp ce sute de migranti cauta sa traverseze aceasta tara pentru a ajunge in Suedia. Decizia a fost luata dupa ce în aceasta dimineata sute de refugiati sirieni au refuzat sa coopereze cu autorităţile si sa paraseasca trenurile pentru a putea fi inregistrati. Refugiatii se tem ca daca vor fi inregistrati in Danemarca nu vor mai putea ajunge in Suedia, tara care are o politica sociala mult mai generoasa fata de refugiati. Saptamina trecuta parlamentul danez a votat schimbarea politicii de ajutoare sociale pentru imigrantii nou veniti, astfel încît să devina o ţară mai puțin atractivă pentru refugiati.

Liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, nu au venit la întâlnirea cu reprezentanții manifestanților din Piața Marii Adunări Naționale, care urma să aibe loc la sediul guvernului. A fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici.
Duminică, reprezentanții manifestanților nu s-au întâlnit cu premierul Valeriu Streleț, care i-a așteptat în Ministerul Agriculturii, ulterior, a refuzat să vină la discuții, în Piață, la fel ca și președintele țării și liderul Parlamentului.
Manifestația de protest a început duminică, 6 septembrie, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne în fruntea protestelor.

Guvernul a aprobat o cerere mai veche a producătorilor agricoli și anume să importe direct motorină pentru consum propriu. Inițiativa mai trebuie să treacă prin Parlament, informează IPN. Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor va fi stabilită anual de Parlament. Agricultorii au cerut de mai multe ori să li se permită să importe motorină pentru consum propriu pentru a evita cheltuielile suplimentare pe care le au atunci când cumpără motorina de la importatori.

România nu vrea cote obligatorii, ci voluntare, pentru refugiații pe care țările din Uniunea Europeană ar urma să-I primească. Este ceea ce a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a precizat însă că orice propunere ar veni de la Comisia Europeană va fi negociată; „Poziţia pe care atât primul ministru, cât şi preşedintele României, au exprimat-o este aceea de a prefera un sistem de cote voluntare şi nu cote obligatorii, prin urmare orice fel de propunere a Comisiei, orice fel de cifră care ar putea fi avansată este supusă în primul rând procesului analizei interne inter-instituţională şi, în al doilea rând, urmează să fie supusă negocierii între statele membre”, a spus ministrul de externe Bogdan Aurescu, citat de Mediafax.

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” preia conturile trezoreriale ale statului de la Banca de Economii care este în curs de lichidare, alături de Banca Socială și Unibank.

„Moldova-Agroindbank” a fost aleasă în urma unei licitații publice organizată de MInisterul de Finanțe, relatează IPN. În august, Poșta Moldovei și-a ales un partener bancar, „Victoriabank”, pentru a gestiona zecile de mii de conturi ale celor ce primesc plăți sociale, în primul rând pensii, conturi care veneau tot de la Banca de Economii. „Victoriabank” nu a fost aleasă prin licitație, motiv pentru care premierul Valeriu Streleț a promis că circumstanțele selecției vor fi analizate. Ulterior, Ministerul Telecomunicațiilor declara că selecția, fără licitație, ar fi fost corectă.

Protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale au cerut în această după amiază o întâlnire cu liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, întrevedere care urma să aibe loc în piață. Totodată insistă să discute cu conducerea țării, cu președintele și premierul, informează IPN.

Manifestația de protest a început duminică, 6 septembrie, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne în fruntea protestelor.

În primul discurs ținut în Parlamentul European, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat un plan de împărțire a 160 de mii de refugiați între țările UE, în bază de cote obligatorii. Este vorba de refugiați care se află acum în Grecia, Italia și Ungaria, iar planul are la bază o propunere din mai a Comisiei, când însă era vorba de numai 40 de mii derefugiați. Totodată, Juncker a declarat că trebuie creat un mecanism permanent de relocare și integrare a refugiaților în cadrul Uniunii Europene, care să permită și o reacție mai rapidă la crize similare.

Germania, țara care a preluat până acum cei mai mulți imigranți și refugiați, vrea un sistem de cote, la fel Franța și Italia, dar multe țări din UE se opun, în primul rând noile țări membre din est. Ele cer în schimb întărirea controlului la granița spațiului Schengen.

Juncker a propus, de asemenea, crearea unei liste comune de așa-numite state „sigure”, ale căror cetățeni, în principiu, nu primesc azil. Președintele Comisiei Europene a atras atenția că este vorba de măsuri care vor asigura nu numai absorbția mai ușoară a refugiaților, dar și menținerea spațiului Schengen așa cum funcționează acum.