Președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti va face o vizită în România, la invitația omologului său român Klaus Iohannis, probabil în 1 decembrie, care e ziua națională a României. Realitatea.md relatează că șeful administrației prezidențiale de la Chișinău Ion Păduraru s-a aflat la sfîrșitul săptămâni trecute în București, unde a anunțat că președintele Timofit a acceptat invitația președintelui Iohannis de a veni în România. Cu toate acestea, o dată concretă a vizitei nu a fost încă stabilită. „1 decembrie este una din opțiuni. Alte date nu sunt legate de evenimente concrete. Dar ține deja de agenda ambilor președinți”, a declarat Păduraru pentru Realitatea.md.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană au căzut de acord asupra unei relocări inițiale a aproximativ 32.000 de refugiați care se află acum în Italia, Grecia și alte țări ale Uniunii. Comisia Europeană ceruse ca numărul refugiaților relocați să fie de 40.000, iar cifra asupra căreia s-a căzut de acord la Bruxelles e mult sub cele 160.000 de relocări cerute săptămâna trecută de președintele Consiliului European Donald Tusk. Acesta a afirmat că va convoca un summit al liderilor țărilor din Uniunea Europeană dacă miniștrii de interne nu ajung la o soluție. În 9 septembrie, președintele Comisieir Europene Jean Claude Juncker a anunțat un plan de urgență pentru pentru a face față celui mai mare val de refugiați și de solicitanți de azil cu care se confruntă Europa de la cel de-al doilea război mondial încoace. Planul prevede cote de refugiați pentru fiecare stat membru în Uniunea Europeană. Franța și Germania, destinațiile predilecte ale refugiaților, sprijină ideea cotelor, dar alte state membre, cum ar fi Cehia, Slovacia și Ungaria, resping cotele.

Politicianul ultranaționalist și lider al Partidului România Mare Corneliu Vadim Tudor a încetat din viață la București în vîrstă de 65 de ani. A candidat la președinția României de cinci ori. A fost senator în Parlamentul României în perioada 1992 - 2008, iar în iunie 2009 a fost ales în Parlamentul European pe lista Partidului România Mare. În timpul regimului comunist, a scris poezii închinate dictatorului Ceaușescu. După decembrie 1989, s-a făcut remarcat prin luări de poziție și declarații extremiste rasiste și xenofobe.

În capitala Tadjikistanului e programat un summit al liderilor țărilor din Organizația Tratatului Securității Colective (OTSC). Președinții din Armenia, Belarus, KAzahstan, Kîrgîstan și Rusia sînt așteptați luni la Dușanbe. Summitul va avea loc în 15 septembrie, o zi după ce liderii vor avea întrevederi bilateriale. Autoritățile tadjice au luat măsuri sporite de securitate, timp ce continuă o operațiune specială de căutare și arestare a fostului ministru adjunct al apărării Abulahim Nazarzoda și a sprijinitorilor lui. Nazarzoda e căutat pentru că a pus la cale mai multe atacuri împotriva forțelor de poliție dinDușanbe la începutului acestei luni. Agenda summitului OTSC cuprinde între altele alegerea se secretarului general al organizației și a șefului cartierului său general. Se așteaptă ca Armenia să preia de la Tadjikistan președinția prin rotație a OTSC.

Procurorul general al Elveției Michale Lauber a anunțat că mai multe proprietăți și apartamente au fost confiscate în Alpii elvețieni în cadrul anchetei de corupție de la FIFA. Vorbind luni la o conferință de presă, Lauber a spus că au fost găsite noi dovezi și că alte 121 de conturi bancare au intrat în atenția anchetei. Procurorul general al Statelor Unite Loretta Lynch a spus că autoritățile americane și-au extins ancheta referitoare la corupția de la FIFA împreună cu autoritățile elvețiene și se așteaptă noi arestări în baza noilor probe. Lynch nu a spus cine urmează să fie arestat, și nici nu a comentat asupra planirilor de călătorie a președintelui FIFA Sepp Blatter. Blatter, care insistă că e nevinovat, a anunțat că va demisiona în februarie 2016, după acuzațiile de mituire sistematică în interiorul Federației Internaționale de Fotbal.

Protestatarii din Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău au cerut din nou demisia procurorului general Corneliu Gurin. Demonstranții îi reproşează lui Gurin lipsa de atitudine în cazul unor dosare de rezonanţă, cum ar fi cel referitor lajaful din sistemul bancar, şi spun că ar fi în slujba guvernării, nu a cetăţenilor. Pentru a fi mai convingători, unii manifestanţi au făcut curăţenie simbolic în faţa Procuraturii Generale, relatează Jurnal TV. La un moment dat, procurorul general a invitat la discuţii un grup de protestatari, dar dialogul nu a avut nici un rezultat. Demisia procurorului general a fost solicitată în cadrul tuturor mitingurilor organizate anterior de Platforma Demnitate şi Adevăr. Liderii protestelor de la Chișinău au anunţat că vor organiza proteste la toate instituţiile de stat, despre care spun că se află în captivitate. Protestele din PMAN durează non-stop din 6 septembrie, iar în piață sînt cîteva sute de corturi. Manifestanții spun că protestele se datorează corupției și furturilor din bănci, cer demisia președintelui țării și a actualei guvernări și solicită alegeri parlamentare anticipate. Într-o declarație adoptată duminică de protestari se cere declanșarea unei greve generale.

Leul moldovenesc se depreciază față de principalele valute de referință. Acesta va înregistra marți o valoare mai mică decât cea de luni atât față de dolar, cât și față de euro. Pentru marți, 15 septembrie, Banca Națională a Moldovei a stabilit pentru marți un curs oficial de 22,09 lei pentru un euro și de 19,52 lei pentru un dolar american. Leul se depreciază cu 35 de bani în raport cu moneda unică europeană și cu 22 de bani față de dolarul american.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc într-o ședință de urgență la Bruxelles pentru a discuta criza refugaților, la o zi după ce Germania a reintrodus controalele la granița cu Austria pentru a potoli valul de refugiați. Miniștrii vor încerca să elimine neînțelegerile cu privire la cum se va împărți responsabilitatea pentru zecile de mii de migranți care ajung zilnic și la ușurarea poverii care stau în prima linie a crizei, Italia, Grecia și Ungaria. Discuțiile de la Bruxelles au ca subict cum și unde vor fi distribuiți 160.000 de refugiați în următorii doi ani. Sosirea a aproximativ 500.000 de migranți anul acesta a luat prin surprindere Uniunea Europeană, care a reacționat lent la criză pînă acum.

Uniunea Europeană a extins cu șase luni interdicția de viză și înghețarea bunurilor unor apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin și altor oficialități ruse implicate în anexarea Crimeii de către Rusia și în rebeliunea pro-rusă din estul Ucrainei. UE a anunțat în 14 septembrie că „analiza situaiei nu justifică o modificare a regimului sancțiunilor” care afectează acum 149 de persoane și 37 de entități. Uniunea Europeană își coordonează sancțiunile în strînsă cooperare cu Statele Unite, iar extinderea lor vinde pe fondul continuării violențelor în estul Ucrainei.

Opoziția liberală din Rusia nu a putut depăși pragul electoral în alegerile locale de duminică, scrutin considerat o repetiție generală înainte de alegerile parlamentare pentru Duma de Stat. Mai mulți candidați ai opoziției au fost împiedicați să participe la aceste alegeri. Regiunea Kostroma este singura unde opoziția liberală a fost admisă să candideze pentru locuri în Consiliul regional, dar nu a reușit să treacă pragul electoral. Candidații apropiați Kremlinului au dominat alegerile de duminică, la care au fost aleși 90.000 de consilieri locali și regionali și 1.300 de funcționari din executivele locale și regionale, inclusiv 21 de guvernatori de regiune și sute de primari. Organizația neguvernamentală Golos care a monitorizat alegerile spune că a înregistrat peste 1700 de încălcări ale normelor, inclusiv 800 în ziua votului.

Militanți Taliban au luat cu asalt o închisoare din orașul Ghazni, centrul Afganistanului, ucigînd mai mulți ofițeri de poliție și eliberînd sute de deținuți. Potrivit guvernatorului adjunct al provinciei Ghazni, atacul a avut loc în zorii zilei de 14 septembrie cu explozia unui automobil capcană în care se afla un atentator sinucigaș, explozie ce a permis altor insurgenți să intre în complex. Ahmadi spune că mai mult 400 de deținuți au scăpat din închisoare, din care cam 80 au fost prinși de autorități, iar alți peste 300, plus 150 de luptători Taliban au rămas în libertate. Talibanii au confirmat că sînt autorii atacului.

Protestatarii din Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău au pichetat luni Procuratura Generală, despre care liderii protestelor spun că este o instituție coruptă și supusă actualei guvernări, relatează presa din Republica Moldova. Radio Chișinău transmite că liderii Consiliului Marii Adunări Naționale, cum își spun fruntașii protestatarilor, au afirmat luni la o conferință de presă că pe numele unora dintre ei ar fost deschise dosare procese penale și că telefoanele le-ar fi interceptate. Nu există deocamdată o reacție oficială la aceste acuzații. Agențiile internaționale de presă relatează că liderii protestelor le-au cerut demonstranților să instaleze corturi în jurul clădirii guvernului. Protestele din PMAN durează non-stop din 6 septembrie, iar în piață sînt cîteva sute de corturi. Manifestanții spun că protestele se datorează corupției și furturilor din bănci, cer demisia actualei guvernări și alegeri parlamentare anticipate. Într-o declarație adoptată duminică de protestari se cere declanșarea unei greve generale.

Reforma procuraturii așa cum a fost inițiată de Parlament nu va aduce rezultatele scontate în combaterea corupției, mai mult, aceasta poate fi chiar periculoasă, a afirmat luni la o conferință de presă procurorul municipiului Chișinău Ion Diacov. El a criticat în special intenția de a fi creată o procuratură specializată în combaterea crimei organizate, precum și faptul că procurorilor nu le va fi atribuit statutul de magistrat. Ion Diacov susține că nici aducerea în Republica Moldova a unui procuror din Uniunea Europeană nu va rezolva problemele existente.

Primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă e citat cu declarația că acest oraș a rămas o „insulă a direcției pro-europene”, și că în cazul unor alegeri anticipate există pericolul ca „partidele de stânga, care vor să ne ducă în Asia, să preia puterea”. Potrivit portalului Independent.md, Chirtoacă a spus pe de altă parte că ceea ce se întîmplă în Piața Marii Adunări Naționale este un fenomen inedit, pentru că e vorba de un protest pro-european împotriva unei guvernări declarat pro-europene. Primarul a spus însă că „presiunea societății trebuie să continue, pentru că actuala guvernare are multe restanțe la capitolul reforme”. Reamintim că președintele parlamentului Andrian Candu a afirmat în cadrul unei emisiunii televizate că demisiile cerute de protestari ar duce țara într-o criză politică și economă profundă. IPN relatează că un alt argument invocat de Andrian Candu în favoarea guvernului este vizita pe care urmează să o facă la Chișinău o misiune a Fondului Monetar internațional, pentru a discuta un program de reforme. FMI, a spus Candu, nu vine să discute cu un guvern provizoriu sau cu miniștri interimari.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a cerut autorităților moldovene „un răspuns imediat” care să abordeze revendicările protestatarilor „privind greșelile grave la gestionarea fondurilor publice”. Zeid Ra'ad al-Hussein a avertizat că aceste îngrijorări pot duce la „o mai mare polarizare în societate, deteriorarea drepturilor omului și la o periculoasă instabilitate politică și economică”, dacă nu sunt tratate corespunzător. Oficialul ONU a vorbit în debutul unei sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului, la Geneva. Declarația survine pe fundalul protestului non-stop organizat în centrul Chișinăului de Platforma civică DA din cauza corupției și furturilor din bănci.

Miniștrii de interne din țările Uniunii Europene se întâlnesc astăzi la Bruxelles pentru a lua în discuție noile propuneri ale Comisiei Europene pentru aplanarea crizei refugiaților și migranților. Convorbirile care se vor axa pe repartizarea a 160 de oameni între țările membre în decurs de doi ani vor avea loc după ce Germania a introdus controale la granița cu Austria pentru a limita fluxul de refugiați. Germania așteaptă anul acesta aproximativ 800 de mii de solicitări de azil. Între timp, fluxul din Ungaria a atins duminică un un nou nivel record, când peste 5800 de oameni au intrat din Serbia. Ungaria se apropie de încheierea lucrărilor de construcție a unui gard de patru metri înălțime la granița cu Serbia și a anunțat că va introduce de la 15 septembrie pedepse mai aspre pentru traversarea ilegală a frontierei și o procedură mai rapidă de examinare a cererilor de azil.

Activiști sirieni spun că Rusia extinde pista unui aeroport din Siria, în provincia Latakia de pe țărmul Mediteranei. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului cu sediul la Londra, „forțele ruse construiesc o pistă lungă pentru avioane mari în apropiere de aeroportul militar Hemeimeem". „Aceasta poate însemna că vor fi livrate mai multe provizii sau că doresc să-l transforme într-un aeroport internațional”, a spus directorul Observatorului, Rami Abdel Rahman. Aceste relatări survin pe fundalul îngrijorărilor tot mai mare printre oficiali americani și europeni în legătură cu activitățile militare sporite ale Rusiei în Siria, unde sprijină regimul președintelui Bashar al-Assad. Duminică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia va continua să trimită transporturi cu ajutor militar în Siria. „Ele sunt în mod inevitabil însoțite de specialiști ruși, care ajută la ajustarea echipamentului și instruiesc personalul sirian cum să folosească armamentul”, a spus Lavrov.

Membrii Platformei civice DA au anunțat intenția de a crea o mișcare politică la un nou protest antiguvernamental de amploare care a avut loc duminică în Piața Marii Adunări Naționale. Într-o rezoluție a demonstrației se spune că formațiunea protestatarilor va utiliza „instrumentarul specific luptei politice” pentru realizarea revendicărilor celor care protestează. Nu este limpede cine va face parte din noua formațiune. Dar în aceeași rezoluție de duminică se spune că platforma DA va rămâne „o entitate neafiliată politic, având menirea luptei pentru o guvernare transparentă și democratică”. Participanții la demonstrația de duminică au mai optat pentru diversificarea acțiunii lor de protest prin marșuri și pichete. De la declanșarea protestului non-stop odată cu ampla demonstrație din 6 septembrie, acțiunea de protest a avut loc numai într-o tabără de corturi în Piața Marii Adunări Naționale.

Presa moldoveană relatează că participanții la protestul platformei DA l-au huiduit duminică pe primarul de la Bălți, Renato Usatâi, liderul Partidului Nostru, care și-a făcut apariția printre protestatarii din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În înregistrări video postate pe internet, Usatâi este înfățișat intrând în vorbă cu oamenii, care spun că nu vor permite deturnarea protestului lor de către politicieni, îl acuză de îmbogățire ilegală și îl critică pentru orientarea pro-rusă. Câțiva îi strâng mâna fostului om de afaceri devenit primar la Bălți în luna iunie.

Din Rusia se relatează despre numeroase încălcări la alegerile locale parțiale, care au avut loc duminică și la care au fost împiedicați să participe mulți candidați ai opoziției liberale. Se așteaptă că vor domina candidații apropiați Kremlinului. La scrutin s-a votat pentru alegerea a 90 de mii de consilieri locali și regionali și 1300 de funcționari din executiv, inclusiv 21 de guvernatori de regiune și sute de primari. Regiunea Kostroma este singura unde opoziția liberală a fost admisă să candideze pentru un loc în consiliul regional. Organizația neguvernamentală Golos, care a monitorizează alegerile, spune că a înregistrat peste 1700 de presupuse încălcări, inclusiv 800 în ziua votului.

Germania a introdus controale la granița cu Austria într-o încercare de a limita influxul de refugiați. Ministrul de Interne, Thomas de Maiziere, a spus că scopul controalelor este să se „revină la procedurile normale de intrare a oamenilor în țară” și că pot avea loc perturbații ale circulației trenurilor. Ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, a spus într-un interviu că Germania ajunge la limita capacității de găzduire a refugiaților și imigranților, care sosesc cu miile în fiecare zi. Peste 13 mii au venit la München numai la 12 septembrie, după traversarea Greciei, Macedoniei, Serbiei, Ungariei și Austriei. Germania așteaptă anul acesta aproximativ 800 de mii de solicitări de azil. Astăzi, miniștrii europeni de interne urmează să examineze o nouă propunere a Comisiei Europene de repartizare a refugiaților între țările Uniunii Europene.

34 de refugiați dintre care jumătate copii s-au înecat duminică în apropierea unei insule grecești, când ambarcațiunea cu care veneau din Turcia s-a scufundat. Paza de coastă greacă spune că a salvat 68 de oameni în apropierea insulei Farmakonisi, iar alți 30 au ajuns singuri la mal. Incidentul a survenit în timp ce șefa guvernului grec în exercițiu, Vasiliki Thanou, a cerut Uniunii Europene o politică mai coerentă și complexă față de refugiații în număr tot mai mare, mulți dintre ei fugind de războiul civil din Siria. Organizația Internațională pentru Migrație spune că, de la începutul anului, peste 430 de mii de oameni au traversat Mediterana spre Europa până acum, iar aproape 2750 au murit sau dispărut pe drum.

Autoritățile egiptene spun că forțele de securitate au ucis din greșeală 12 oameni, inclusiv turiști mexicani, în timpul unei operațiuni antiteroriste. Ministerul de Interne spune că armata se aflau în căutarea unor „elemente teroriste” în Deșertul Vestic, unde a tras din greșeală asupra unui convoi de patru vehicule cu turiști. Ministerul de Externe din Mexic a spus că cel puțin doi turiști mexicani au fost uciși. Operațiunea militară a avut loc după ciocniri în apropierea graniței cu Libia între forțele egiptene și militanți care spun că sunt afiliați organizației Statul Islamic.

Câteva zeci de mii de oameni participă, în centrul Chișinăului, la un nou protest de masă după cel de duminica trecută, când zeci de mii de protestatari convocați de platforma civică DA în Piața Marii Adunări Naționale au cerut demisia demnitarilor și alegeri anticipate la primăvară, din cauza furturilor din bănci și corupției.

Corespondenta Europei Libere Tamara Grejdeanu relatează de la manifestația de astăzi că principala revendicare anunțată de liderii protestului rămâne demisia guvernării. Manifestanții care au petrecut întreaga săptămână în corturi în piață au fost îndemnați de la tribună să-și extindă tabără corturilor în jurul Casei Guvernului și să continue protestul până le vor fi îndeplinite revendicările.

Reprezentanții Uniunii Veteranilor Războiului de pe Nistru care spun că asigură securitatea printre manifestanți au împiedicat un grup al mișcării unioniste Tineretul Moldovei să se alăture protestului, dar sloganuri unioniste s-au văzut mai târziu printre participanți. Demonstrația este supravegheată de poliție și decurge pașnic.

Fostul ministru al Educației Maia Sandu acuză conducerea actuală a ministerului că a făcut săptămâna aceasta „primul (mare) pas înapoi în reformă”. Într-o postare pe Facebook, Sandu a scris că „a fost anulat testul de certificare a competențelor viitorilor manageri școlari”, așa încât „promovarea competenței în educație se amână”. Liberala Corina Fusu care a devenit ministru la 30 iulie a spus că organizarea testului la nivel central în termenul legal care expiră luna aceasta nu a fost pregătită cum trebuie. Săptămâna aceasta, Fusu a anunțat că asemenea teste vor fi organizate de către „organul local de specialitate în domeniul învățământului” și vor avea loc cu supravegherea video a candidaților, în centrele de bacalaureat unde dau examenele liceenii. Noul Cod al Educației promovat de Maia Sandu pe când era ministră a dus la desfacerea contractelor cu sute de directori de instituții de învățământ care nu au fost angajați prin concurs, în luna martie, fiind prevăzută angajarea directorilor noi în jumătate de an.