Cel puțin 28 de persoane au fost ucise și altele cîteva zeci rănite în exploziile a două bombe într-o zonă comercială din centrul capitalei irakiene Bagdad. Poliția spune că bombele au eplodat în apropiere de niște magazine care videau peise de schimb auto în dimineașa zilei de 31 decembrie, când zona era aglomerată. Nimeni nu a revendicat deocamdată atacurile, dar gruparea extremistă Statul Islamic atacă în mod obișnuit civilii cu bombe la Bagdad. O oficialitate de la ministerul irakian de externe a declarat agenției Reuter că una din bombe a fost detonată de un atentator sinucigaș, iar cealaltă a fost plantată.

Reprezentanții unei uzine electrice din statul american Vermont au anunțat că au găsit într-unul din laptopurile companiei un cod de software rău-intenționat despre care guvernul american spune că e folosit de pirați cibernetici ruși. Compania Burlington Electric a declarat că a alertat Departamentul de securitate internă după ce a găsit un cod de malware folosit de Grizzly Steppe, numele dat unei campanii rusești de atacuri cibernetice împotriva mai multor instituții ale Partidului Democrat din Statele Unite anul acesta. Compania spune că laptopul unde a fost găzit codul răufăcător nu era conectat la rețeaua electrică. Rusia a fost acuzată că după ce un cod similar de malware a provocat acum un an în Ucraina o pană de curent care a lăsat fără electricitate 250.000 de oameni. Moscova a negat acea acuzație.

Prețurile la petrol au înregistrat în 2016 cea mai mare creștere din ultimii ani, după ce Organizația Țărilor Producătoare de Petrol - OPEC, Rusi și alți producători din afara cartelului au decis să pănă capăt unui surplus de producție care a dus la scăderea piețelor. Prțeurile la țiței au crescut cu 52 la sută la Londra și cu 45 de procente la New York, cele mai mari creșteri, după cele de peste 70 la sută în 2009. Scăderea prețurilor la petrol s-a datorat unui surplus de producție atribuit revoluției exploatării gazelor de șist în Statele, și neînțelegerilor din cadrul OPEC care au blocat luarea unei decizii privind reducerea producției timp de doi ani. Dar un acord OPEC istoric încheiat în sepembrie va permite ca de la 1 ianuarie 2017 producția mondială de petrol să fie reducă cu aproximatov un milion 700 de mii de barili pe zi. Rusia a avut un rol major în medierea acestui acord, aducînd la masa tratativelor luna trecută Kazahstanul și Azerbaigianul.

În apropiere de capitala siriană Damasc au avut loc ciocniri între forțele guvernamentale și rebeli, la doar cîteva ore după intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului pe întregul teritoriu al Siriei. Observatorul sirian pentru drepturile omului, cu sediul la Londra, spune că nu e clar cine a declanșat luptele la Wadu Barada, o vale controlată de rebeli situată la nord vest de Damasc, și că aviația și elicoptere ale guvernului sirian au bombardat zona. Nu există deocamdată relatări despre victime. O oficialitate a rebelilor citată de Reuter a confirmat că acolo au loc lupte. Armistițiul mediat de Rusia și Turcia a intrat în vigoare joi la miezul nopții, și e primul asemenea acord care vizează întregul teritoriu sirian, de la cel de o săptămână din luna septembrie. Abdel Rahman, șeful Observatorului siran, a declarat pentru France Presse că în timp ce în cea mai mare parte a Siriei ziua a fost calmă, în provincia Hama au avut loc lupte grele între grupuri mici de rebeli și loialiști înarmați, care vor să distrugă armistițiul, pentru că acesta pune capăt prezenței lor acolo.

Compania moldo-rusă Moldovagaz a prelungit termenele contractelor încheiate cu Gazprom pînă la 31 decembrie 2019, relatează Moldpres. Cele două firme au încheiat mai multe acorduri adiţionale la Contractul principal de de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova în perioada anilor 2007-2011 şi la Contractul privind condiţiile de tranzitare a gazelor naturale prin teritoriul acestei țări din 2011. Gazprom a precizat că pe durata contractelor se va aplica aceeași formulă europeană de stabilire a preţurilor la gazele naturale pentru consumatorii din Moldova, bazată pe valoarea medie aritmetică a preţului de vînzare a gazelor naturale de către Gazprom în ţările europene şi cotaţiile preţurilor la produsele petroliere.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decis să nu aprobe cererea diplomației ruse de expulzare a 35 de diplomaţi americani, spunând că aşteaptă instalarea administraţiei Donald Trump la Washington pentru a relansa relaţiile ruso-americane. Ministerul rus de externe îi propuse vineri lui Vladimir Putin expulzarea a 35 de diplomaţi americani, ca reacţie la o iniţiativă similară anunţată joi seară de Statele Unite. Washingtonul a expulzat 35 de diplomați ruși și a introdus noi sancțiuni economice împotriva Rusiei ca răspuns la presupusele atacuri ale hackerilor ruși în timpul recentelor alegeri prezidențiale americane. Casa Albă a impus între altele sancţiuni împotriva a două agenţii majore de securitate din Rusia și a șefilor acestor agenții, punerea sub urmărire a unor pirați cibernetici și închiderea unor baze operaționale ruseşti de la New York și din statul Maryland.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a afirmat că serviciile de securitate rusești duc un război cibernetic împotriva Ucrainei, și că instituțiile de stat ucrainene au fost atacate de către hackerii ruși de 6.500 de ori în ultimele două luni. În decembrie, a spus Poroșenko, au fost atacate ministerele de finanțe și al apărării, împreună cu trezoreria de stat, responsabilă cu alocarea de fonduri instituțiilor guvernamentale. Liderul ucrainean a mai spus că se bănuiește că un hacker rus se află în spatele unei masive pene de curent care a lăsat recent fără electricitate jumătate din capitala Ucrainei Liev. Poroșenko spune că o anchetă a autorităților de la Kiev a găsit indicii că multe incidente de acest fel au avut loc cu complicitatea directă sau indirectă a servicilor de securitate rusești, care duc un război cibernetic împotriva Ucrainei.

Președintele în exercițiu al Parlamentului European Martin Schulz, care a decis să revină în politica germană de la începutul anului viitor, nu va candida pentru funcția de cancelar al Germaniei, unde în septembrie au loc alegeri parlamentare, relatează publicația „Der Spiegel”, citată de agențiile internaționale de presă. Dacă va fi confirmată, decizia lui Schulz de a nu candida la șefia executivului de la Berlin va face loc pentru candidatura liderului social-democraților germani, vice-cancelarul Sigmar Gabriel, care ar urma să se confrunte cu actualul cancelar Angela Merkel, reprezentanta Uniunii Creștin-Democrate. Merkel va încerca să obțină al patrulea mandat de șef al executivului german.

În România, președintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, transmite Agerpres.

Sorin Grindeanu a fost propus miercuri premier de coaliția PSD — ALDE, după ce anterior șeful statului a refuzat desemnarea lui Sevil Shhaideh pentru această funcție. Șeful statului s-a întâlnit joi cu Grindeanu la Palatul Cotroceni.

Ministerul de externe de la Moscova speră că „alegerile care au avut loc în anul 2016 pe ambele maluri ale Nistrului să impulsioneze pozitiv procesul reglementării transnistrene”, se spune într-un raport de bilanț al activității instituției, publicat recent. În raport se mai afirmă că „în baza propunerilor părții ruse a fost realizat cu succes principalul obiectiv din ultimii doi ani – readucerea părților la masa de tratative și reluarea întâlnirilor în formatul 5+2”. Negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, împreună cu reprezentanții mediatorilor și observatorilor (OSCE, Rusia, Ucraina, UE și SUA) s-au reunit la începutul verii la Berlin, sub egida președinției germane a OSCE. Protocolul semnat la Berlin însă nu a mai fost realizat în practică, exceptând chestiunile de ordin ecologic. Prevederile sale a fost calificate de experți străini și din Moldova drept o recunoaștere a elementelor statalității regiunii transnistrene, între care recunoașterea diplomelor de studii și a plăcuțelor auto emise de autoritățile separatiste. Președinția germană a OSCE și-a exprimat regretul pentru lipsa de progres în aplicarea protocolului.

Guvernul de la Chișinău a extins permisiunea de import a produselor petroliere prin regiunea separatistă transnistreană până pe 1 iulie 2017. Executivul a adoptat decizia în ședința sa de miercuri, transmite agenția Infotag.

Pe 9 noiembrie, Guvernul moldovean a adoptat o hotărâre prin care a permis, temporar, până la finele acestui an, importul de produse petroliere prin Transnistria și vămuirea lor la postul feroviar vamal Bender-2, amplasat în satul Varnița.

Potrivit guvernului, decizia din noiembrie fusese luată la insistența agenţilor economici, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, și ar fi fost coordonată cu partea ucraineană.

În vara acestui an, Kievul a blocat livrarea pe calea ferată a carburanților în regiunea transnistreană și a redirecționat fluxul acestora spre Ocniţa, în nordul Moldovei. Măsura a supărat Tiraspolul care a numit-o drept blocadă și a amenințat cu măsuri de răspuns.

Cel mai mare importator de produse petroliere din Transnistria este compania Sheriff, care după așa-zisul scrutin prezidențial din 11 decembrie 2016 controlează acum întreaga putere din regiunea separatistă.

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că este timpul ca America să se concentreze asupra altor lucruri, după ce Casa Albă a anunțat impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Totodată, el a spus că a luat act de raportul celor două agenții de securitate americane privind implicarea serviciilor de informații rusești în campania prezidențială din SUA. Trump a spus că se va întâlni săptămâna viitoare cu șefi ai serviciilor de informaţii pentru a-i fi prezentate „faptele”. Casa Albă a anunțat, joi, expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj, sancţiuni împotriva a două agenţii majore de securitate din Rusia și a șefilor acestora, punerea sub urmărire a unor pirați cibernetici și închiderea unor baze operaționale ruseşti, aflate la New York și în statul Maryland. Ministerul de externe de la Moscova a numit sancțiunile contraproductive și a declarat că acestea vor dăuna relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Consiliul național de securitate și apărare din Ucraina a extins sancțiunile împotriva unor cetățeni și companii rusești. Pe lista neagră au fost incluși deputații în Duma de Stat a Rusiei aleși pe circumscripția Crimeii și membrii comisiilor electorale de pe lângă întreprinderile ucrainene care s-au reînregistrat conform legislației rusești. Măsurile restrictive s-au extins și asupra angajaților structurilor de forță ruse și din sistemul judecătoresc care sunt implicați, potrivit Kievului, în „rețineri ilegale a cetățenilor ucraineni în Rusia”. Peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014, în urma unui referendum pe care Ucraina și țările occidentale nu l-au recunoscut, introducând sancțiuni împotriva Rusiei.

Statele Unite au anunțat expulzarea a 35 de diplomați ruși și introducerea de noi sancțiuni economice și a altor măsuri restrictive împotriva Rusiei ca răspuns la presupusele atacuri ale hackerilor ruși în timpul recentelor alegeri prezidențiale americane.

Măsurile anunțate joi, 29 decembrie, de Casa Albă, au fost mediatizate amplu încă din timp, inclusiv de președintele Barack Obama într-un interviu la începutul acestei luni.

Casa Albă a impus, între altele, sancţiuni împotriva a doua agenţii majore de securitate din Rusia și liderilor acestora, punerea sub urmărire a unor pirați cibernetici și închiderea unor baze operaționale ruseşti, aflate la New York și în statul Maryland.

Ministerul de externe de la Moscova a numit sancțiunile contraproductive și a declarat că acestea vor dăuna relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

În timpul recentelor alegeri prezidențiale americane, Partidul Democrat a declarat în repetate rânduri că serverele sale au fost sparte de hackeri ruși, în interesele Kremlinului. Rusia a respins acuzațiile, numindu-le lipsite de temei.

Tehnica de la bordul avionului rusesc Tu-154, prăbușit în Marea Neagră, nu a funcționat conform standardelor, a declarat joi ministrul rus al transporturilor, Maksim Sokolov, la o conferință de presă privind mersului anchetei. Șeful siguranței zborurilor în cadrul aviației militare rusești și al comisiei de anchetă a catastrofei soldată cu moartea a 92 de oameni, Serghei Bainetov, a declarat că înaintea prăbușirii, comandantul navei a reușit să comunice dispecerilor despre o situație neprevăzută. Potrivit lui Bainetov, comisia investighează cel puțin șapte versiuni, toate având aceeași prioritate, și că printre ele nu se află versiunea unui atac terorist. Oficialitățile ruse au confirmat că principala etapă a operațiunii de căutare s-a încheiat, anunțând că prioritară acum este identificarea rămășițelor celor decedați. Membrii comisiei au confirmat că toate zborurile Tu-154 au fost temporar suspendate. Avionul Tu-154 care se îndrepta duminică spre Siria s-a prăbușit în Marea Neagră la câteva minute după decolarea de pe aeroportul din Soci. La bordul său se aflau membrii Ansamblului coral Alexandrov, militari, jurnaliști și o cunoscută activistă pentru drepturile omului din Rusia, în total 92 de oameni. Nimeni nu a supraviețuit accidentului.

Emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a salutat armistițiul la scară națională convenit în Siria cu medierea Turciei și Rusiei. Într-o declarație de presă, de Mistura spune că speră ca înțelegerea ce intră în vigoare joi la miezul nopții să „faciliteze furnizarea de ajutoare umanitare” pe tot cuprinsul țării măcinate de război. Anunțul armistițiului a fost făcut mai întâi de președintele rus Vladimir Putin, fiind apoi confirmat de Turcia și de taberele beligerante din Siria. Moscova și Ankara vor ca armistițiul, care nu se aplică formațiunilor teroriste, în frunte cu Statul Islamic, să deschisă calea unor discuții de pace care să aibă loc la Astana, în Kazahstan.

Ziarul german de mare circulație „Bild” a publicat un apel către „refugiații cumsecade” să prevină violența din partea tinerilor migranți și să informeze autoritățile despre „radicalizări”. Apelul, apărut în arabă și germană, semnat de redactorul-șef Julian Reichelt, vine după ce un tunisian cu cererea de azil respinsă a ucis 12 oameni într-un târg de Crăciun din Berlin, la 19 decembrie. Reichelt a scris că Germania are acum nevoie de o revoltă a „refugiaților cumsecade” (împotriva celor violenți). Ziaristul spune că străinii „decenți” trebuie să le atragă atenția tinerilor cu alte viziuni că prin actele de violență „își bat joc și scuipă” asupra țării care i-a primit cu generozitate.

Rebelii separatiști din estul Ucrainei spun că guvernul a eliberat 15 persoane din arest. Porta-vocea separatiștilor, Agenția de Știri Donețk, a spus joi că guvernul a predat opt bărbați și șapte femei unor comandanți rebeli la un punct de control de lângă Donețk. Săptămâna aceasta separatiștii eliberaseră două femei deținute vreme de câteva luni. Iar săptămâna trecută, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a grațiat nouă oameni. Reprezentantul lui la negocierile cu separatiștii a spus că motivele eliberării lor, ca și a altora șase, care va urma, sunt umanitare.

Președinția a anunțat că noul șef al statului, Igor Dodon, va acorda distincții mâine, vineri, la exact o săptămână după învestirea în funcție. În comunicatul de presă nu se spune cine anume va fi decorat. Site-ul Agora.md a scris, citând oficialități de la președinție, că distincțiile pe care le va acorda Dodon nu sunt „restanțe” de la Timofti, ci sunt noi. Recent, într-un răspuns la critici primite de la Nicolae Timofti, Igor Dodon spunea că predecesorul lui n-a făcut nimic în anii mandatului, în afara „conferirii unui sac de medalii”. Potrivit site-ului Agora.md, Timofti a acordat, până în martie 2016, 1600 de distincții. Dintre toți șefii de stat care i-a avut Republica Moldova, cele mai multe distincții au fost acordate de către Mircea Snegur - 3834, urmat cu 2180 de Vladimir Voronin, care a avut însă două mandate.

Igor Dodon ar putea vizita Bruxelles-ul la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, se spune într-un comunicat de presă al președinției, publicat după întâlnirea de astăzi a șefului statului cu șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Înaintea învestirii, Dodon spunea că vrea să viziteze Moscova, Bruxelles-ul și Bucureștiul ca prime destinații externe. Deocamdată, se știe că va merge în capitala rusă la 17 ianuarie. Tot astăzi, președinția de la Chișinău a anunțat că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va vizita Moldova în luna mai.

Președintele Klaus Iohannis a calificat drept „mai bună” a doua propunere a PSD de premier, în persoana lui Sorin Grindeanu, dar nu va spune astăzi dacă-l numește sau nu – au informat surse de la președinția română citate de Agerpres. Aceleași surse spun că noul guvern al României, rezultat din alegerile de la 11 decembrie, va fi învestit cel mai probabil abia după Anul Nou. Săptămâna aceasta Iohannis a respins prima alegere a PSD pentru postul de premier, pe Sevil Shhaideh. Iohannis nu și-a motivat public refuzul. Social-democratei de 52 de ani i s-a reproșat din partea opoziției politice lipsa de experiență, iar presa a scris că o problemă ar fi și legăturile soțului ei, un sirian, cu regimul președintelui de la Damasc, Bashar al-Assad.

Procurorii germani spun că arma cu care tunisianul Anis Amri a rănit un polițist italian lângă Milano, înainte să fie împușcat mortal, avea același calibru ca și glonțul găsit în cabina camionului intrat într-un târg de Crăciun la Berlin pe 19 decembrie. Cercetările balistice vor stabili dacă glonțul a fost tras din aceeași armă. Tot astăzi autoritățile germane au spus că l-au pus în libertate pe un tunisian de 40 de ani reținut miercuri, după ce anchetatorii au stabilit că el nu s-a aflat în contact cu Amri imediat înaintea atacului asupra târgului de Crăciun, soldat cu 12 morți. Între timp de la Roma s-a anunțat că poliția a percheziționat trei locuințe la Roma și în împrejurimi, unde se crede că ar fi putut locui Amri, care a sosit în 2011 într-o ambarcațiune cu migranți, pe insula italiană Lampedusa.

Senatorul american John McCain a spus că dorește impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la presupusa ei încercare de influențare a alegerilor prezidențiale din Statele Unite și a adăugat că Rusia rămâne „o amenințare pentru înseși fundamentele democrației”. Vorbind în timpul unei vizite în Lituania, republican McCain a spus joi că se îndoiește că eforturile rusești au avut vreun efect asupra alegerilor americane, dar a adăugat că el și colegul său republican din Senat, Lindsey Graham, cu care călătorește, vor cere „sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei”. Graham a spus că Rusia „seamănă discordie în țările democratice de la granițele sale”, inclusiv în țările baltice. Împreună cu senatorul democrat Amy Klobuchar, cei doi republicani au încheiat la Vilnius un tur prin țările baltice, îndreptându-se apoi spre Ucraina, Georgia și Muntenegru.

Un jurnalist proeminent din Turcia, Ahmet Sik, a spus joi că a fost reținut de autorități pentru o declarație pe Twitter, informează Reuters. Agenția de presă turcească de stat Anadolu a scris că Sik este acuzat de propagandă teroristă, de insultarea statului, justiției, armatei și altor instituții prin postări pe Twitter și prin munca din redacția cotidianului „Cumhuriyet”, unul din puținele ziare turcești care-și permit să critice regimul președintelui Recep Tayyip Erdogan. Cel puțin 81 de jurnaliști din Turcia se află în închisoare, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, cu sediul la New York. Peste 130 de publicații turcești și-au încetat activitatea după puciul eșuat militar din vară, pus de Ankara pe seama sprijinitorilor clericului musulman turc stabilit în Statele Unite Fethullah Gulen.

Procurorii din Bosnia au pus sub acuzare joi patru foști polițiști pentru uciderea a opt sârbi din armata iugoslavă la începutul războiului din anii 1990. Cei opt soldați au fost capturați în cartierul din Sarajevo Dobrinja în aprilie 1992, după ce li s-a defectat mașina. Ei au fost duși într-un parc din centrul capitalei bosniace, unde au fost împușcați. Cadavrele au fost îndepărtate pentru ștergerea urmelor, așa că până acum au fost recuperate numai unele rămășițe din două trupuri. Unul din cei patru inculpați, Dragan Vikic, comanda la vremea aceea o unitate specială a ministerului de interne bosniac, fiind considerat un simbol al apărării orașului Sarajevo, pe care forțele sârbești l-au asediat vreme de 44 de luni.