Omul de afaceri Veaceslav Platon, extrădat marți din Ucraina, a fost încarcerat la Chișinău. Şeful procuraturii anticorupţie Viorel Morari a declarat pentru Jurnal.md că Platon a fost închis în penitenciarul nr.13 din motive de securitate, dar şi pentru că în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie nu mai sunt locuri libere. Marți, procurorii au solicitat judecătoriei Buiucani prelungirea mandatului de arestare pe numele platon, dar audierile au fost amânate. Reprezentanţii Procuraturii Generale spun că Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari, fapt care a prejudiciat Banca de Economii cu peste 800 de milioane de lei. Platon a respins acuzaţiile şi a declarat că dosarul penal a fost deschis la comanda vicepresedintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr va depune miercuri la Comisia Electorală Centrală documentele necesare pentru înregistrarea candidatului Andrei Năstase la funcția de președinte al R.Moldova, a anuntat partidul într-un comunicat de presa. După depunerea documentelor Andrei Năstase va susține o conferinta de presa.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 colectează cărți în Piața Universității din București sub sloganul „Donează o carte pentru copiii/tinerii Basarabiei! Și ei sunt România". Actiunea e organizata in contextul unor declaratii controversate facute de ambasadorul Statelor Unite la Chișinau cu ocazia Zilei Independentei Republicii Moldova. Mai multi politicieni de la Bucuresti au criticat recentele declaratii ale ambasadorului James Pettit.

Purtatorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a dezmințit relatarile din presa americana că Rusia ar fi implicată în atacarea sistemului de vot electronic pentru alegerile prezidenţiale americane din noiembrie. Presa americana a relatat luni că divizia cibernetica a Biroului Federal de Investigatii a descoperit că sistemul de vot electronic din doua state americane, Illionois si Arizona a fost atacat de hackeri si că atacatorii ar putea fi finanţaţi de Rusia sau de alte ţări, cu intenţia de a perturba alegerile prezidenţiale americane. Experti americani in domeniul atacurilor cibernetice au spus şi că s-a pătruns astfel şi în sistemul Comitetului Naţional Democrat şi în alte site.uri ale Partidului Democrat şi că atacurile au venit, foarte probabil ,de la persoane cu legaturi in guvernul de la Moscova. Rusia a negat orice implicare.

Preşedintele Kîrgîstanului Almazbek Atambaev a cerut guvernului kîrgîz să sporească măsurile de securitate în capitala Bişkek şi în regiunile țării, dup atacul de marți dimineata împotriva ambasadei chineze, atac soldat cu ranirea a trei angajaţi și moartea atacatorului. Potrivit autorităţilor kirghize, atacatorul a intrat cu un vehicul in poarta ambasadei si a detonat o bomba. Nu se ştie inca identitatea atacatorului si nici cui ii apartine vehicului, iar autorităţile spun că o anchetă este în desfăşurare.

Paza de coasta italiană a salvat duminică cam 6500 de migranţi în apropiere de coasta Libiei, cel mai mare număr de migranți salvați într-o singură zi în 2016. Autorităţile italiene spun ca au avut loc 40 de misiuni de salvare. Se aşteapta ca in aceasta saptamina mai multi refugiati sa încerce cu ambarcatii foarte nesigure si supra-aglomerate sa ajungă pe coasta siciliană, pentru ca vremea este favorabila. Organizatia Mondiala pentru Migratii spune ca numarul migrantilor ajunşi in Italia in acest an pe mare este de peste 100.000, dintre care aproape 3.000, în majoritate femei și copii, s-au înecat.

OSCE cere autorităţilor ucrainiene să investigheze cu seriozitate moartea jurnalistului de limbă rusă Aleksandr Şcetinin, fondatorul agentiei Novz Region, care a fost gasit mort in apartamentul sau duminică. Dunja Miatovici, reprezentatul OSCE pentru libertatea presei a deplins moartea jurnalistului si a cerut autorităţilor sî îmbunătăţeasca conditiile de securitate in care activeaza jurnalistii in Ucraina. Şcetinin, originar din Federaţia Rusă, lucra de ani de zile in Ucraina. Poliţia spune că jurnalistul s-a sinucis şi că ar fi lasat si un mesaj in acest sens.

Ministerul sîrb al apărării a anuntat că forţele de securitate au reținut trei persoane care intenționau să ajute 64 de migranti afgani să treacă ilegal granița. Între imigranți se aflau o femeie însărcinată şi un nou nascut. Serbia a desfășurat la granițele cu Bulgaria și Macedonia echipe mixte de poliție și membri ai forțelor speciale pentru a-i împiedica pe migranţi să ajungă în Uniunea Europeană.

Franţa se va opune acordului de liber schimb americano-european. Ministrul francez al comerţului Matthias Fekl a spus ca Parisul sa va cere Comisiei Europene să oprească negocierile, pentru că în Franța nu ar exista sprijin popular pentru aceste negocieri. Un purtator de cuvint al repretentatului Statelor Onite pentru așa-numitul acordTTIP a declarat marți cotidianului german „Der Spiegel” că aceste negocieri progresează continuu, deși ministrul german de externe Frank Walter Steimeier spune că U si Statele Unite se afla încă departe de a ajunge la o înţelegere în privința standardelor si a procedurior. Duminica, ministrul german al economiei Sigmar Gabrielspunea ca negocierile au eşuat de facto, dar nimeni nu vrea să recunoască asta.

Comisia Europeana a ordonat gigantului IT american Apple să plătească Irlandei peste 13 miliarde de euro. Executivul Uniunii Europene spune că Irlanda a acordat firmei Apple avantaje fiscale nejustificate și că autoritățile de la Dublin trebuie să recupereze impozitele neplătite de compania americană pe teritoriul irlandez între 2003- 2014. Irlanda şi reprezentanții Apple au spus că vor contesta decizia UE, în timp ce o oficialitate a trezoreriei americane este citată cu declarația ca decizia Comisiei Europene ar putea sa amenin/e climatul de afaceri si spiritul partaneriatului economic dintre Statele Unite si Uniunea Europeana.

Autorităţile din Uzbekistan continuă să nu dea informaţii despre starea sănătatii presedintelui Islam Karimov, despre care agentia de stiri Fergana News a informat, citind surse nenumite, ca ar fi decedat. Agentiile oficiale de stiri ale Rusiei, precum Interfax, relateaza că liderul de la Taşkent ar fi încă în viaţă. Ieri, purtatorul de cuvînt al presedintelui Rusiei, Dmitri Peskov, afirmase ca Moscova nu are informatii „noi” despre starea sanatatii lui Karimov si că ar fi nepotrivit să comenteze pe marginea acestui subiect. Comunicatul guvernului uzbek din 28 august informa că va fi nevoie „de ceva timp pentru ca medicii să se pronunte în legatura cu starea sanatatii sale si să găsească tratamentul”. Fost secretar general al Partidului Comunist, Karimov a condus cu o mînă de fier Uzbekistanul de la prabusirea Uniunii Sovietice, din 1991.

Purtatorul de cuvint al presedintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a respins relatarile din presa americana că Rusia ar fi implicată în atacarea sistemului de vot electronic pentru alegerile prezidenţiale americane din noiembrie. Presa americana a relatat ieri că divizia cibernetica a Biroului Federal de Investigatii a descoperit că sistemul de vot electronic din doua state americane, Illionois si Arizona, a fost atacat de hackeri si că atacatorii ar putea fi finanţaţi de Rusia sau de alte ţări, cu intenţia de a perturba alegerile prezidenţiale americane. Experti americani in domeniul atacurilor cibernetice au spus şi că s-a pătruns astfel şi în sistemul Comitetului Naţional Democrat şi înalte site-uri ale Partidului Democrat, şi că atacurile au venit, foarte probabil, de la persoane cu legaturi cu guvernul de la Moscova. Rusia a negat orice implicare.

Preşedintele Kîghistanului, Almazbek Atambaev, a cerut guvernului său sa îşi întărească masurile anti-teroriste atit in capitala Bişkek cît şi în regiuni, dupa atacul din aceasta dimineata asupra ambasadei chineze din capitala Kirghistanului, soldat cu ranirea a trei angajaţi si moartea atacatorului. Potrivit autorităţilor kirghize, atacatorul a intrat cu un vehicul in poarta ambasadei si a detonat o bomba. Nu se ştie inca identitatea atacatorului si nici cui ii apartine vehicului, iar autorităţile spun că o anchetă este în desfăşurare.

Paza de coasta italiana a salvat ieri de la înec in jur de 6500 de migranţi în apropiere de coasta Libiei. Este numarul cel mai mare de migranti salvati intr-o singura zi din acest an. Autorităţile italiene spun ca au avut loc 40 de misiuni de salvare, iar duminica numarul migrantilor salvati de patrulele italiene a fost de 1000. Se aşteapta ca in aceasta saptamina mai multi refugiati sa încerce cu ambarcatii foarte nesigure si supra-aglomerate sa ajungă pe țărmurile siciliene, pentru ca vremea este favorabila. Organizatia Mondiala pentru Migratii afirma ca numarul migrantilor ajunşi in Italia in acest an pe mare este de peste 100 de mii, iar aproape trei mii s-au inecat, mai ales femei si copii.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa cere autorităţilor ucrainiene sa investigheze cu seriozitate moartea jurnalistului de limba rusa Aleksandr Şcetinin, fondatorul agentiei Novy Region, care a fost gasit mort in apartamentul sau duminică. Dunia Miatovici, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, a deplins moartea jurnalistului si a cerut autorităţilor sî îmbunătăţeasca conditiile de securitate in care activeaza jurnalistii in Ucraina. Şcetinin, originar din Federaţia Rusă, lucra de ani de zile in Ucraina. Poliţia spune că jurnalistul s-a sinucis şi că ar fi lasat si un mesaj in acest sens.

Ministerul sirb al apararii a anuntat că forţele de securitate au reținut trei persoane care intenţionau sa treacă peste graniță ilegal 64 de migranti afgani, printre care si o femeie însărcinată şi un nou nascut. Serbia a infiintat echipe mixte de politie si din fortele speciale pe care le-a desfaşurat la granitele cu Bulgaria si Macedonia pentru a-i împiedica pe migranţi să ajungă în Uniunea Europeana.

Franţa intenţionează să pună piedici convorbirile americano-europene pe tema acordului de liber schimb. Ministrul francez al comerţului Matthias Fekl a spus ca ţara sa va cere Comisiei Europene să oprească negocierile, pentru ca „în Franta nu ar exista sprijin popular pentru aceste negocieri”. Un purtator de cuvint al reprezentatului Statelor Unite pentru acordul TTIP a declarat astazi cotidianului german Der Spiegel că „se fac progrese continue” în aceste negocieri, in timp ce ministrul german de externe Frank Walter Steimeier afirma tot astazi ca Uniunea Europeana si Statele Unite se afla încă la „mare distanta” de a ajunge la o înţelegere în ceea ce privește „standardele si procedurile”. Duminica, ministrul german al economiei Sigmar Gabriel afirmase că „de facto, negocierile au eşuat, dar nimeni nu vrea să recunoască acest lucru”.

Comisia Europeana a ordonat marti gigantului IT Apple sa returneze Irlandei o suma record de peste 13 miliarde de euro. „Comisia Europeana consideră ca Irlanda a acordat Apple avantaje fiscale nejustificate in valoare de 13 miliarde de euro [...] Irlanda trebuie acum sa recupereze impozitele neplătite de Apple pe teritoriul sau intre 2003 si 2014, respectiv 13 miliarde de euro, plus dobanzi", afirma executivul european, intr-un comunicat. Irlanda şi compania Apple au anuntat ca pregatesc un apel impotriva deciziei UE, iar un oficial al trezoreriei americane este citat cu declaratia ca decizia Comisiei Europene ar putea sa ameninte climatul de afaceri si spiritul parteneriatului economic intre Statele Unite si Uniunea Europeana.

La prima apariție în instanță după ce a fost extrădat luni din Ucraina, omul de afaceri Veaceslav Platon a spus la Judecătoria Buiucani că este victima răzbunării vicepreședintelui PD, Vlad Plahotniuc. „Plahotniuc a furat și vrea să dea vina pe mine. N-o să-i reușească”, a spus Platon, citat de Radio Chișinău. Veaceslav Platon, vârstă de 43 de ani, este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari, fapt ce ar fi condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800 000 000 de lei. El a fost arestat în urmă cu o lună la Kiev, la cererea autorităților moldovene, iar luni, 29 august, a fost transferat la Chișinău. Avocații lui spun că extrădarea ar fi fost ilegală, pentru că ar fi cetățean ucrainean. Ședința de judecată de astăzi, la care urma să se ia o decizie privind prelungirea arestului lui Platon, a fost amânată după ce avocații lui au cerut recuzarea judecătorului.

Partidul Democrat a anunțat că și-a ales un candidat la alegerile prezidențiale de la 30 octombrie, dar numele îl va face public abia miercuri, 31 august. Oficial, campania electorală începe la 1 septembrie. Până acum și-au anunțat intenția de a candida liderul socialist Igor Dodon, fostul premier Iurie Leancă, deputatul independent Valeriu Ghilețchi şi activistul civic Oleg Brega. Platforma Demnitate şi Adevăr, partidul Acţiune şi Solidaritate şi Partidul Liberal Democrat, au anunţat că o vor înainta la prezidenţiale fie pe Maia Sandu, lidera PAS, fie pe Andrei Năstase, liderul partidului Platforma DA. Primarul de Balti, Renato Usatîi, a anunţat că formaţiunea sa l-ar putea propune pe jurnalistul Dmitri Ciubaşenco, care va şti, a adăugat liderul „Partidului Nostru”, să accelereze dizolvarea Parlamentului.

Premierul român Dacian Cioloș merge în Italia la funeralii de stat pentru victimele cutremurului de la 24 august, urmând să se întâlnească cu familiile unora dintre cele 11 persoane de naționalitate română decedate. Biroul de presă al guvernului român a spus că premierul și ministrul muncii, Dragoș Pâslaru, vor vizita zona afectată de seism, unde locuiesc 8000-10.000 de români. Italia va ține funeralii de stat marți seară pentru peste 200 din cele 292 de victime la Amatrice, orașul cel mai greu lovit de cutremur. Numărul românilor trăitori în Italia este estimat la 1,3 milioane.

Hackeri din Rusia ar putea fi răspunzători pentru două recente tentative de a sparge registrele de alegători din două state americane, provocând temeri că Moscova ar putea încerca să manipuleze alegerile prezidențiale de la toamnă, a informat presa din Statele Unite. Incidentele au făcut FBI să emită o alertă către oficialii electorali luna aceasta, cerându-le să fie atenți la atacuri cibernetice similare. Alerta FBI, despre care a scris mai întâi Yahoo News, nu a menționat Rusia. Dar televiziunea americană NBC a spus că atacurile au fost atribuite de autorități agențiilor rusești de spionaj. Deși FBI nu a spus care state ar fi putut fi țintele atacurilor cibernetice, Yahoo News a spus că ele ar fi Illinois și Arizona.

Savanți au ajuns la concluzia că câinii folosesc aceleași regiuni ale creierului ca oamenii pentru a analiza limbajul. Un studiu apărut în revista „Science” arată că câinii „procesează” cuvintele cu emisfera stângă, folosind-o pe cea dreaptă pentru analiza intonației. Câinii își dau seama că sunt lăudați numai dacă vorbele și intonația se potrivesc, activând ambele regiuni cerebrale. AP scrie că studiul pare să confirme ceea ce mulți stăpâni de câini știau deja, anume că pentru cel mai bun prieten al omului este important ce spunem și cum o spunem. Șeful echipei de cercetători, Attila Andics, un expert în comportamentul animalelor la universitatea „Eötvös Loránd” din Ungaria, spune că descoperirea demonstrează că abilitatea câinelui de a analiza limbajul a evoluat mai devreme decât se credea. Andics a mai spus că ceea ce face comunicarea umană unică este inventarea cuvintelor, nu puterea de a le percepe.

Omul de afaceri Veaceslav Platon a fost extrădat din Ucraina în Republica Moldova. Potrivit presei de la Chișinău, Platon a ajuns în țară luni seară. Astăzi, Judecătoria Buiucani urmează să se pronunțe asupra cererii procurorilor de a-l ține în arest încă 30 de zile. Veaceslav Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari, fapt ce ar fi condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800 000 000 de lei.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, ar putea să aibă discuții informale cu președintele rus Vladimir Putin la reuniunea grupului G20 din China, săptămâna viitoare, a spus la 29 august Casa Albă. Consilierul adjunct pentru securitate națională Ben Rhodes le-a spus reporterilor că nu este sigur dacă Obama și Putin vor avea o întâlnire oficială la summitul din 4-5 septembrie, dar a adăugat că cei doi lideri discută adesea în marginea unor asemenea reuniuni. „În general încercăm să găsim o ocazie pentru ca ei să petreacă un timp împreună, de obicei ca să discute despre Siria și Ucraina”, a spus Rhodes. Obama avut o atitudine rezervată față de Putin după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, dar a încercat să găsească un numitor comun cu Moscova pentru încheierea războiului civil de cinci ani din Siria. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire Obama-Putin încă nu a fost convenită.