Comisia Electorală Centrală a înregistrat candidatura liderului liberal Mihai Ghimpu la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Ghimpu va figura pe locul doi în buletinul de vot, după candidatul celuilalt partid de guvernământ, liderul PD, Marian Lupu. Cei doi au prezentat primii semnăturile de sprijin pentru a se înregistra. Viteza adunării semnăturilor de către Lupu precum și înregistrarea candidaturii acestuia sâmbătă trecută, în afara programului de lucru al Comisiei Electorale Centrale, au trezit suspiciuni din partea opoziției. Astăzi, Partidul Platforma DA a acționat în judecată CEC, cerând anularea documentelor depuse de Lupu pentru înregistrare.

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a anunțat că a inițiat modificarea legislației pentru a interzice delfinariile care nu folosesc apa de mare. Într-un comunicat, ministrul confirmă relatările presei că delfinii de la Chișinău sunt ținuți actualmente în apă „de la robinet” și spune că legislația moldoveană trebuie armonizată cu cea a Uniunii Europene, unde animalele din captivitate sunt mai protejate. Delfinii „care sunt ținuți în delfinarii cu apă ‘de la robinet’ (precum sunt cei de la Chișinău) supraviețuiesc foarte puțin, fiind înlocuiți tehnic și fără sentimentalism, odată la doi-trei ani”, se spune în comunicat. Administrația delfinariului din Chișinău care a fost a fost deschis la sfârșitul lunii mai anul acesta nu a reacționat deocamdată.

Liderii separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei au anunțat încetarea unilaterală a focului. În comunicate ale liderului separatist al regiunii Donețk, Aleksandr Zaharcenko și celui al regiunii Luhansk, Igor Plotnițkii se spune că încetarea focului intră în vigoare la miezul nopții, pe 14 septembrie. Televiziunea rusă de stat a difuzat o declarație preînregistrată, în care Zaharcenko spune spus că separatiștii sprijină pe deplin acordurile de la Minsk și le consideră „unica soluție” de pace. Este prima data când separatiștii sprijiniți de Rusia anunță încetarea focului din proprie inițiativă. Anunțul a survenit la câteva ore după ce președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că Parlamentul de la Kiev va vota foarte curând amendamentele constituționale care oferă regiunilor estice autonomie.

În Siria, se menține în linii mari un armistițiu între forțele guvernamentale și rebeli intrat în vigoare astăzi. Încetarea focului a fost mediată de Rusia și Statele Unite. Secretarul de stat american John Kerry a spus că este probabil „singura șansă pentru a salva unitatea Siriei”. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului spune că în orașul nordic Alep, unde s-au dat lupte grele în ultimele luni, zonele controlate de rebeli sunt liniștite. Observatorul cu sediul la Londra care monitorizează conflictul a semnalat doar violențe sporadice în provincia Hama și în Damasc. Agenția oficială de știri a Turciei a spus că 20 de camioane ale ONU au plecat în Siria cu ajutoare umanitare. Dacă armistițiul se menține timp de o săptămână, Statele Unite și Rusia urmează să înceapă atacuri aeriene coordonate împotriva militanților Statului Islamic și altei grupări teroriste, Jabhat Fateh al-Sham. Armistițiul nu se extinde asupra acestor două grupări.

Ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, Péter Szijjartó, a îndemnat autoritățile moldovene să continue reformele pro-europene. Aflat în vizită la Chișinău, Szijjartó a spus la o conferință de presă că Ungaria sprijină aspirațiile de integrare europeană ale Republicii Moldova și este interesată să facă investiții în afaceri cu firme moldovene. Un comunicat al guvernului moldovean spune că premierul Pavel Filip care s-a întâlnit cu Szijjartó a anunțat că Chișinăul lucrează la un „nou Plan Național de Implementare a Acordului de Asociere” cu Uniunea Europeană, din 2017 până în 2019.

Ministrul de externe al Luxemburg-ului spune că Ungaria trebuie exclusă din Uniunea Europeană din cauza politicilor aspre față de imigranți, inclusiv construirea gardurilor de sârmă lamelată la graniță, care încalcă valorile europene. Jean Asselborn a făcut declarația ziarului german Die Welt astăzi, cu câteva zile înainte de un summit al Uniunii Europene. „Oricine construiește garduri împotriva refugiaților de război ca Ungaria sau încalcă libertatea presei și independența sistemului de justiție trebuie exclus temporar sau chiar pentru totdeauna din UE”, a spus Asselborn. Guvernul premierului ungur Voktor Orban a supărat partenerii europeni prin mai multe politici în ultimii ani. El a organizat un referendum care va avea loc luna viitoare pentru a respinge cotele de imigranți pe care Uniunea Europeană a propus să-i găzduiască fiecare țară membră. În apărarea Ungariei s-a pronunțat însă tot astăzi ministrul german de externe. Frank-Walter Steinmeier a spus că înțelege de ce unor demnitari europeni „le crapă răbdarea” cu Ungaria, dar că el nu consideră potrivit ca țărilor membre să le arate ușa de ieșire din UE.

Poliția de frontieră bulgară a anunțat că doi migranți inclusiv un copil de cinci ani au murit în apele Dunării, când încercau să ajungă cu barca în România. Alte patru persoane au fost date dispărute în urma naufragiul care a avut loc noaptea, pe 8 septembrie, în apele teritoriale bulgare, în apropiere de Ruse. Șeful poliției de frontieră, Dimităr Ciorbadjiev, a declarat presei bulgare că în naufragiu au fost implicare două bărci. Patru migranți care au reușit să ajungă pe insula Dobrina s-au declarat cetățeni irakieni. Potrivit agenției românești Agerpres, migranții veniți din Turcia, au ales să se îndrepte spre România pentru a evita Serbia, unde controalele la frontiere au fost întărite în această vară. Trupurile victimelor, un băiat de 5 ani și un tânăr, au fost găsite duminică la o distanță de circa 20 km în aval, în apele Dunării. Alte două fete, un băiat și un bărbat mai sunt căutați.

Aflat în vizită în la București, președintele francez François Hollande a lăudat sistemul de securitate aplicat la aeroporturile românești, dând o rază de speranță că România se apropie de admiterea în spațiul Schengen. Vorbind la Palatul Cotroceni, Hollande a spus că securitatea aeroportuară „este un punct esențial în lupta împotriva terorismului”. El s-a pronunțat pentru discuții la Bruxelles „pentru a vedea cum pot aduce aeroporturile române o contribuție în spațiul Schengen prin eficacitatea lor". Declarațiile liderului francez au fost salutate de președintele român Klaus Iohannis, care a spus că România se simte sprijinită de Franța. „România acționează de mult timp ca un membru 'de facto' al spațiului Schengen”, a spus Iohannis. Comisia Europeană a spus de mult că Români a îndeplinit condițiile tehnice pentru admiterea în Schengen, dar unele țări membre ca Olanda s-au opus, cerând mai multe măsuri de combatere a corupției la frontieră.

În Consiliul municipal Chișinău a eșuat o nouă tentativă a opoziției de a declanșa un referendum pentru demiterea primarului liberal Dorin Chirtoacă. S-au pronunțat pentru doar 32 de consilieri ai Partidului Socialiștilor, Partidului Popular European din Moldova, formațiunii Partidul Nostru și Partidului Comuniștilor. Dar oponenții primarului care îl acuză de incompetență nu le-au ajuns două voturi. Nu este prima asemenea tentativă, iar cea precedentă a avut loc la sfârșitul lunii iunie. În paralel, un grup de inițiativă încearcă să declanșeze referendumul prin adunare de semnături, dar înregistrarea grupului a fost contestată de primar în justiție. Aflat la începutul celui de-al doilea an al celui de-al treilea său mandat de primar, Chirtoacă respinge criticile opoziției și spune că demisia nu i-o pot cere decât alegătorii care îl votează.

Partidul Platforma DA a acționat în judecată Comisia Electorală Centrale pentru că a recepționat semnăturile colectate în favoarea liderului PD, Marian Lupu, sâmbăta, într-o zi nelucrătoare. În demersul de chemare în judecată depus la Curtea de Apel Chișinău, Platforma DA acuză CEC de favorizarea candidatului prezidențial al principalului partid de guvernământ și cere anularea documentelor depuse de acesta pentru a se înregistra în cursă. Lupu a trezit suspiciunile rivalilor după ce a adunat în mai puțin de două zile peste 25 de mii de semnături în sprijinul candidaturii sale. PD a explicat viteza record prin faptul că a pregătit bine colectarea semnăturilor înainte de a începe. Președinta CEC, Alina Russu, și-a asumat decizia de a face instituția să lucreze sâmbătă, sugerând că nu a făcut decât să vină în întâmpinarea unui candidat care tocmai terminase de strâns semnăturile necesare.

Un politician armean care a făcut parte din conducerea concernului rus Gazprom a devenit astăzi prim-ministru al Armeniei. Karen Karapetian a fost numit astăzi prin decret de președintele Serzh Sarkisian. În vârstă de 53 de ani, Karapetian a fost primar al capitalei Erevan în 2010-2011, iar apoi a plecat la Moscova unde a deținut mai multe funcții la Gazprom, inclusiv prim-vicepreședinte al Gazprombank. Ultima sa funcție a fost de director general adjunct al firmei subsidiare Gazprom Energoholding. Fostul premier armean, Hovik Abrahamian, și-a dat demisia pe 8 septembrie pe fondul încetinirii creșterii economice și escaladării situației din Nagornîi Karabah. Gazpromul este singurul furnizor și proprietarul tuturor rețelelor de distribuție a gazelor și electricității în Armenia.

Proaspăt aleasa deputată belorusă, Ana Konopațkaia, prima reprezentantă a opoziției care ajunge în Parlamentul de la Minsk în aproape două decenii spune că se gândește să candideze și la președinția țării, dacă va avea succes ca parlamentară. Membră a Partidului Civic Unit, Konapațkaia a câștigat un mandat la alegerile parlamentare de duminică. În Parlament, a mai intrat și o candidată independentă, Elena Anisim. Vorbindu-le jurnaliștilor astăzi la Minsk, Kanapațkaia a spus că-și va concentra energia pentru reforma sistemului electoral și anularea legislației care împiedică inițiativa privată în afaceri. Politiciana a mai spus ce belarușii își doresc schimbări, dar nu sunt gata de proteste în masă de teamă că pot fi însoțite de violențe asemănătoare celor din timpul Maidanului ucrainean, din 2014.

În Siria, acordul de încetare a ostilităţilor a fost respectat pîna acum, a anuntat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului de la Londra. Intelegerea, negociata de Statele Unite si Rusia, a fost calificată de secrretaul de stat american John Kerry drept „ultima şansă de a salva unitatea Siriei”. Intelegerea a intrat in vigoare luni seara. John Kerry spune că este, însă, prea devreme pentru a se trage vreo concluzie. Violenţe sporadice datorate atit forţelor guvernamentale cit si rebelilor au fost semnalate in provincia Hama si la Damasc. Dacă acordul va fi respectat o saptamina întreaga, Statele Unite si Rusia ar urma să organizeze atacuri de aviaţie coordonate împotriva militanţilor Statului Islamic si ai frontului Al Nusra. Aceste doua grupari extremiste nu sunt parte a înţelegerii de încetare a focului.

Un atacator sinucigaş a detonat o bomba în apropiere de o moschee şiită din localitatea Şikarpur, din Pakistan, rănind cel putin patru ofiţeri de poliţie. Atacul a avut loc în timpul rugaciunilor pentru sarbatoarea musulmana Eid al-Adha. Atacul nu a fost revedicat, dar in trecut, acţiuni similare au fost întreprinse de o grupare extremista sunită. Suniții extremişti îi considera pe musulmanii şiiţi drept eretici. Pakistanul are o populatie majoritara sunită, iar şiiţii reprezinta o cincime din populaţie.

Uniunea Europeana consideră că alegerile parlamentare din Belarus, de la 11 septembrie, arata nevoia unui reforme electorale cuprinzătoare. Purtatoarea de cuvint a Comisiei Europene, Maja Kocijanici, a spus ca Uniunea Europeana se aşteapta ca autorităţile din Belarus să înceapa fara intîrziere reforma necesara. Seful comisiei OSCE de monitorizare a alegerilor, Kent Harstedt, a declarat Europei Libere ieri ca alegerile din Belarus de duminica „nu pot fi în nici un fel considerate nici libere şi nici corecte”. Două figuri ale opozitiei au intrat in Parlament.

Autorităţile germane au anuntat ca au fost arestate trei persoane in raiduri efectuate in doua landuri germane pentru a depista persoane trimise in Europa de militantii Statului Islamic sau de alte grupări extremiste odata cu valul de migranti si refugiati. Potrivit Poliţiei federale au fost confiscate şi „multe materiale”, dar nu au fost date publicitatii mai multe detalii. Poliţia a primit peste 400 de informatii despre posibili teroristi si, deşi majoritatea informaţiilor nu au fost cionfirmate, au fost totuşi deschise 60 de anchete.

Comisarul european pentru vecinătate Johannes Hahn a pledat din nou luni, in Parlamentul European, pentru liberalizarea regimului de vize pentru „țările care îndeplinesc toate condițiile”, în primul rând Georgia și Ucraina. „În problema liberalizării vizelor, este vorba de Georgia si Ucraina, dar și Kosovo și Turcia, trebuie să arătăm că urmăm o metodologie total obiectivă: stabilim anumite condiții, în cooperare cu partenerii noștri și Consiliul (European). Când acestea sunt îndeplinite, este o problemă de credibilitate pentru Uniunea Europeană să respecte propriile reguli”. Hahn a reamintit că Uniunea Europeană are o singură armă, cea a diplomației, a cărei eficiență depinde însă de credibilitatea UE. „Trebuie să trimitem Georgiei și Ucrainei mesajul politic adecvat și anume că respectăm regulile pe care le-am stabilit”.

Casa Albă a respins cererea regizorului Oliver Stone de a fi iertat fostul colaborator al serviciilor secrete americane Edward Snowden. Cererea către preşedintele Barack Obama a venit din partea regizorului Oligver Ston,e care a realizat un film despre Snowden, a carui premiera americană va fi pe 16 septembrie. „Preşedintele Obama continua sa creadă că Snowden, care trăieşte in exil in Rusia, ar trebui să se întoarcă în Statele Unite şi să fie judecat pentru publicarea de informaţii clasificate”, a spus purtatorul de cuvint al casei Albe, Josh Earnest. El a adaugat că Snowden va fi „judecat corect”, dar ca informatiile pe care le-a publicat „au dăunat Statelor Unite” si au pus sub risc viata unor cetăţeni americani. Snowden ar putea fi condamnat la 30 de ani de închisoare. Oliver Stone, ca si actorul Joseph Gordon-Levitt, care îl interpretează pe Snowden si care au fost in Rusia, susţin că americanul ar vrea să se întoarcă în Statele Unite şi că ar fi acţionat numai din „dragoste sinceră pentru ţara sa”.

Pakistanul si Rusia vor efectua primele lor exercitii militare comune in acest an, au anunţat oficialitati de la Islamabad, citate de cotidianul Express Tribune. Potrivit acestora, la exercitiile militare comune vor participa 200 de militari. Purtatorul de cuvint al Ministerului afacerilor externe pakistaneze a declarat Serviciului Mashall al postului nostru de radio că aceste exercitii fac parte din planurile mai ample ale Islamabadului de întărire a relaţiilor cu Moscova.

Preşedinta Partidului „Acţiune si Solidaritate”, Maia Sandu, afirmă că în condiţiile actualei campanii electorale pentru alegerile prezidenţiale este mai oportun ca formaţiunea pe care o conduce să desemneze împreună cu Platforma „DA” un candidat comun, pentru a avea şanse să intre în turul doi. Declaraţia a fost făcută la postul de televiziune „Realitatea TV”, informeaza agentia IPN.
Maia Sandu a dat de înţeles că deocamdată nu are încredere deplină în liderul Platformei „DA”, Andrei Năstase. „Încrederea se construieşte […] Suntem în proces de formare a încrederii reciproce”, a spus Maia Sandu.

Liderul Partidului Popular European din Moldova, fostul premier Iurie Leancă, posibil candidat la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie, a declarat într-o emisiune la postul de televiziune TVR Moldova că numarul candidatilor in acest scrutin va scadea, deoarece este dificil sa aduni 15 mii de semnaturi de susţinere, asa cum cere Codul Electoral. Iurie Leancă a dat de înţeles că ar putea să voteze pentru candidatul Partidului Acţiune si Solidaritate – Maia Sandu sau al Platformei „DA”, Andrei Năstase, dacă unul din aceştia va ieşi în turul doi împreună cu candidatul socialiştilor, Igor Dodon: „Din păcate, situaţia în Republica Moldova este de aşa natură că trebuie să votăm geopolitic. Ceea ce face Igor Dodon e ca să divizeze şi mai mult societatea” a spus Leancă.

Igor Dodon, liderul socialistilor moldoveni şi posibil candidat la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie, anunţă într-un comunicat al partidului că promite să reia colaborarea cu Rusia şi să respecte cu stricteţe neutralitatea Moldovei, informeaza agentia Infotag. In opinia lui Igor Dodon, Moldova ar fi „atrasă într-un conflict global pe filiera NATO” şi „nu trebuie să fie ostatecă aventurilor geopolitice ale nimănui”. Potrivit sursei citate, Dodon a facut aceste declaratii, la adunarea republicană a ofiţerilor din Republica Moldova.

Luni seara a intrat in vigoare un armistitiu de 48 de ore intre regimul sirian si rebeli, in pofida faptului ca fortele opozitiei siriene nu au aprobat acest acord negociat de Statele Unite si Rusia. Acordul vizeaza sa opreasca confruntarile armate dintre trupele regimului presedintelui Bashar al-Assad si grupari rebele din Siria. El exclude principalele doua grupari jihadiste din Siria - organizatia Statul Islamic si fosta aripa siriana a Al-Qaida, cunoscută sub numele de Frontul Al-Nusra. In baza întelegerii ruso-americane se va obţine „un acces umanitar fara oprelisti si durabil in toate regiunile asediate inclusiv in localitatea Alep", unde se afla cel putin 250 de mii de civili. Dacă această întrerupere a ostilităţilor va dura, ea ar putea fi prelungita cu inca 48 de ore si ar putea pune bazele unor acţiuni comune americano-ruse în zona impotriva militanţilor Statului Islamic şi ai Frontului Al Nustra. Potrivit secretarului de stat american John Kerry, acest armistiţiu ar putea sa fie „ultima şansă pentru pace într-o Sirie unitară”. In razboiul din Siria au murit peste 250 de mii de oameni si peste 11 milioane și-au abandonat casele.

Rusia si China comunistă au început o serie de exercitii militare comune în Marea Chinei de Sud, o zona disputată de China cu tarile din vecinătatea ei. Exercitiul „Joint Sea 2016”, care va dura opt zile şi care a început ieri, are ca misiune controlul „insulelor şi zonelor de coastra” din zonă, a declarat purtatorul de cuvînt al marinei chineze. La operaţiuni participă nave, submarine, amfibii si marinari. Potrivit purtatorului de cuvint al marinei chineze, exercitiul face parte din „efortul de consolidare, de dezvoltare a parteneriatului cuprinzător strategic si de coordonare prieteneasca intre armatele Chinei si ale rusiei”. Purtatorul de cuvint al Departamentului de Stat de la Washington, John Kerby a spus ca „atita timp cit exerciţiile nu reprezinta o provocare şi se desfăşoara conform legii internaţionale, nimic nu impiedică derularea lor”.

Statele Unite au desfasurat bombardiere supersonice capabile de a transporta materiale nucleare deasupra Coreei de Sud pentru a-şi demonstra puterea militara în fata Coreei de Nord, care a făcut saptamina trecută al cincelea test nuclear, trezind îngrijorarea comunităţii internaţionale. Bombardierele, escortate de avioane de razboi sud-coreene au zburat la 120 de km distanta de granita Coreei de Nord. Coreea de Sud nu este o putere nucleara şi se bazeaza pe „umbrela nucleara” oferita de Statele Unite, ca să domoleasca intenţiile razboinice ale Coreei de Nord. Statele Unite au 28 de mii de militari staţionaţi in Coreea de Sud.