Partidul „Rusia Unită” al președintelui Vladimir Putin conduce detașat în cursa pentru Duma de stat, arată primele prognoze date publicității puțin după închiderea urnelor . Participarea la vot a fost însă scăzută. Se estimează că Rusia Unită a câștigat peste 40% din voturi, iar cele două partide din opoziția „pro-sistem” câte 14% (naționaliștii lui Vladimir Jirinovski) ) și respectiv16% (comuniștii) din voturi, informează BBC. Dacă prognoza se confirmă, înseamnă că „Rusia Unită” a pierdut 9% din voturi față de alegerile din 2011. ”Rusia Dreaptă” este estimată la 8%. Sunt cele patru partide care au dominat și fosta Dumă.

Partidele liberale de opoziție se pare că nu au reușit să treacă pragul minim de 5% pentru a fi reprezentate în camera inferioară. S-ar putea însă să aibă câțiva parlamentari, prin alegerea directă.

Alegerile locale din capitala germană Berlin au fost câștigate de social-democrați, care cu 23% din voturi rămân cea mai puernică fracțiune parlamentară și vor începe negocierile pentru următoarea administrație locală. Potrivit primelor prognoze prezentate de televiziunile publice ARD și ZDF, social- democrații au pierdut 10 mandate față de alegerile precende, la fel și partenerii de coaliție la Berlin, Uniunea Creștin-Democrată ( CDU) a cancelarei Angela Merkle. CDU a câștigat numai 18% din voturi, cel mai slab rezultat de la căderea Zidului.

Diplomația rusă susține că încăpățânarea Washingtonului de a nu coopera cu Moscova în lupta împotriva grupărilor teroriste din Siria ar fi motivul pentru care sâmbătă alianța internațională condusă de americani ar fi lovit poziții ale armatei siriene, punând în pericol armistițiul negociat la începutul săptămânii. Potrivit ministerului rus al apărării, atacul s-ar fi soldat cu moartea a 62 de militari sirieni. Pentagonul a recunoscut că poziții ale armatei siriene ar fi putut fi lovite din greșeală, în cursul unui bombardament asupra bazelor milițiilor organizației teroriste Statul Islamic. Incidentul a provocat un schimb dur de replici între Statele Unite și Rusia la ședința de sâmbătă noapte a Consiliului de securitate, convocată de Moscova.

Fostul președinte francez Jacques Chirac a fost spitalizat duminică dimineața la Paris pentru tratarea unei infecții pulmonare, a anunțat ginerele său, Frédéric Salat-Baroux. Fostul președinte, în vîrstă de 83 de ani, va rămâne câteva zile în spital, precizează agenția France Presse.

Comisia Electorală de la Chișinău a înregistrat oficial candidatura la alegerile prezidențiale a lui Andrei Năstase, desemnat de formațiunea politică Platforma Demnitate și Adevăr. Năstase e al patrulea candidat oficial în cursa prezidențiallă după liderul democrat Marian Lupu, preșdintele PL Mihai Ghimpu și fostul premier Iurie Leancă. Comisia a acreditat duminică mai mulți observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX și observatori internaționali din partea Autorității Electorale Permanente din România, ambasadelor Ungariei și Suediei în Moldova care vor monitoriza scrutinul electoral din 30 octombrie.

Comerţul exterior al regiunii transnistrene a scăzut cu peste 25% faţă de perioada similară a lui 2015, informează Infotag. Potrivit datelor Comitetului vamal al autoproclamatei republici, exportul din regiune s-a redus cu 15,6% iar importul cu 31%.

Cel mai mare partener comercial al regiunii transnistrene rămâne Rusia, urmată de restul Republicii Moldova și Ucraina.

29 de persoane au fost rănite într-o explozie care a avut loc la New York sâmbătă noaptea, dar nici una nu este în stare gravă. Primarul orașului, Bill de Blasio a declarat că după prime indicii explozia a fost provocată, dar nu pare că să fi fost un atac terorist. Bomba fusese plasată într-iun coș de gunoi iar poliția a informat ulterior că ar mai fi găsit una. Explozia a avut loc în centrul orașului. Sâmbăta trecută, la New York au avut loc ceremonii de marcare a 15 ani de la atacurile teroriste din 2001, soldate cu moartea a aproape 3.000 de oameni. Duminică dimineață a explodat o bombă artizanală în statul învecinat New Jersey, dar de Blasio afirmă că nu este nici o legătură între cele două explozii. Nimeni nu a fost rănit la New Jersey.

În capitala Germaniei Berlin au loc alegeri locale. Portivit ultimului sodaj de opinie, creștin-democrații cancelarei Angela Merkel se pot aștepta la cel mai slab rezultat de la căderea Zidului încoace. Berlinezii sunt chemați la urne pentru a alege parlamentul local, care la rândul său va desemna noul primar al metropolei cu 3,5 milioane de locuitori. Potrivit sondajelor, este de așteptat ca partidului xenofob Alternativa pentru Germania, creat cu numai 3 ani în urmă că intre în Parlamentul local cu 14 la sută din voturi. Berlinul este unul din cele mai cosmopolite orașe din Germania, peste 13% din locuitori sunt imigranți din prima sau a doua generație (în primul rând turci și ruși). Anul viitor, în Germania au loc alegeri generale.

Consiliul de Securitate ONU s-a reunit sâmbătă seara pentru a discuta loviturile aeriene ale coaliției internaționale conduse de Statele Unite în Siria, care ar fi ucis câteva zeci de militari sirieni. Incidentul ar putea periclita armistițiul declarat luni, în urma unui acord între Moscova și Washington, pentru a permite Națiunilor Unite să trimită ajutoare umanitare în zonele greu accesibile din Siria. Reuniunea a fost convocată de Rusia. Ambasadorul american la ONU, Samantha Power a declarant că dacă informațiile se adeveresc, au fost desigur o greșeală regretabilă. Ea a acuzat însă Rusia de ipocrizie, pentru că timp de cinci ani nu s-a grăbit să convoace Consiliul de Securitate pentru a discuta atacurile armatei siriene asupra civililor. În replică, Rusia a avertizat că armistițiul este acum în pericol.

Candidata Frontului Național (partid de extrema dreaptă) la prezidențialele din 2017 din Franța, Marine Le Pen, și-a lansat sâmbătă campania electorală, numind un director al campaniei și anunțând o parte a calendarul său electoral. În această toamnă, Frontul Național va organiza opt convenții tematice, dintre care prima, dedicată educației, va avea loc joi, la Paris. Sondajele de opinie arată că Le Pen are toate șansele de a intra în turul doi al prezidențialelor. dar va pierde în fața oricărui candidat de dreapta.

În Rusia au început alegerile pentru Duma de stat: aproape 110 milioane de alegători au de ales între mai mult de 6.500 de candidați de la 14 partide. După alegerile din 2011, Duma cu 450 de locuri, a fost dominate de partidul Rusia Unită a președintelui Vladimir Putin. Anul acesta, jumătate din deputați sunt aleși direct, jumătate pe liste ceea ce nu va mări șansele de reprezentare a opoziției. Sunt primele alegeri de la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea . Comunitatea internațioală, începând cu Statele Unite au anunțat deja că nu vor recunoaste alegerile din Crimeea. În Republica Moldova, ambsada Federației Ruse anunțase că deschide câte o secție de votare la Chișinău, Bălți și Comrat, că va asigura deplasarea urnelor mobile la Cahul, și a deschiss 22 secții de votare în Transnistria, deși ministerul de externe de la Chișinău a sugerat Moscovei să se abţină de la deschiderea secțiilor de vot în regiunea transnistreană.

Curtea Constituțională din Bosnia-Herțegovina a respins sâmbătă cererea Republicii Srpska , pentru ca 9 ianurie să fie recunoscută drept zi națională. În consecință sârbii bosniaci vor organiza un referendum asupra datei, pe 25 septembrie.

Explicații în blogul semnat de jurnalista Gordana Knezevic

Agenția Mondială Antidoping a anunțat că grupul de hackeri ruși Fancy Bear a publicat informații confidențiale despre încă 11 atleți occidentali de la Jocurile Olimpice de la Rio care au folosit, cu permisiune specială, medicamente interzise în „scopuri terapeutice ”. Este vorba de atleți britanici și australieni, germani, din Danemarca și Spania – majoritatea medaliați la Olimpiadă. În total, hackerii ruși au publicat date despre 40 de atleți, dar Agenția Mondială Antidoping precizează că aceștia nu au făcut nimic ilegal și că nici nu sunt obligați să anunțe public dacă au primit dreptul de a folosi medicamente, aflate normal pe lista substanțelor interzise. Printre numele sonore, făcute publice inițial de hackeri ruși, se numără surorile Williamns și multipla campioană la gimnastică Simone Biles. Aflat la Bișkek, președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu poate aproba ce fac hackerii dar că informațiile furnizate „ridică multe semne de întrebare. Atleți sănătoși iau medicamente interzise iar altora, care suferă evident de o boală sau disabilitate, li se interzice să participe la Jocurile Paralimpice numai pe baza unei suspiciuni generale” a declarat Putin.

Președintele rus Vladimir Putin a reafirmat că țara sa este decisă să aducă pacea în Siria și a pus ultimele tensiuni pe seama Statelor Unite, care „nu pot despărții aliații din opoziție de teroriști”, relatează Reuter.

Consiliul de Securitate al ONU a anulat vineri seară, în ultimul moment, dezbatera cu ușile închise privind Siria, la cererea Moscovei și Washingtonului. Consiliul ar fi trebuite să discutate acordul americano-rus din 9 septembrie gândit să faciliteze încetarea luptelor și accesul ajutoarelor umanitare spre orașele asediate, cum este Alep, dar și o cooperare miltară ruso-americană în lupta cu milițiile organizațiilor teroriste cu e gruparea Statul Islamic. Detaliile acestui acord nu sunt cunoscute încă.

Consiliul de Securitate al ONU a anulat vineri seară, în ultimul moment, dezbaterea cu ușile închise privind Siria, la cererea Moscovei și Washingtonului. Consiliul ar fi trebuite să discutate acordul americano-rus din 9 septembrie gândit să faciliteze încetarea luptelor și accesul ajutoarelor umanitare spre orașele asediate, cum este Alep, dar și o cooperare miltară ruso-americană în lupta cu milițiile organizațiilor teroriste cu e gruparea Statul Islamic. Detaliile acestui acord nu sunt cunoscute încă.

Președintele american Barack Obama se va întâlni luni cu premierul irakian Haider al-Abadi în marginea Adunării Generale a ONU la New York, a anunțat vineri Casa Albă. Cei doi vor discuta despre lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI) și în special despre pregătirea ofensivei asupra orașului Mosul, al doilea ca mărime din Irak și ultimul bastion fortificat al SI în această țară, a informat Beh Rhodes, un consilier al președintelui american. Mosul a fost cucerit de jihadiști în iunie 2014. Barack Obama va ține marți un discurs în plenul Adunării Generale ONU, ultima reuniune de acest gen la care va participa în calitate de președinte al Statelor Unite. Tot marți va prezida un summit privind criza refugiaților.

În Rusia au loc duminică alegeri pentru Duma de stat, iar Statele Unite au anunțat că nu vor recunoaște rezultatele alegerilor din pensinsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în martie 2014. „Poziția noastră este clară”, a declarant purtătorul de cuvânt al Casei Albe „peninsula rămâne o parte din Ucraina. Iar sancțtiunile procvocate de anexare vor rămâne valabile pînă ce Rusia cedează Crimeea Ucrainei”. Departamentul de stat și-a exprimat de asemenea îngrijorarea față de situația drepturilor omului în Crimeea, mai ales cea a minorității tătare, pe fundalul relatărilor despre „dispariții suspecte și violări ale drepturilor fundamentale”. Vineri, președintele ucrainean Petro Porosenko a acuzat Rusia că ar fi făcut din Crimeea un „lagăr de concentrare”. Acuzație la care președintele rus Vladimir Putin a replicat, la summitul CSI de la Bișkek, că peninsula Crimeea s-a „reunificat” cu Rusia.

Summitul informal al Uniunii Europene de la Bratislava, din 16 septembrie, s-a încheiat cu decizia de a lucra asupra uneoi foi de parcurs cu mai multe teme ce vor fi examinate în lunile următoare. Rezultatul final va fi prezentat în martie 2017, la summitul de la Roma care va marca și 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul fondator al actualei Uniuni Europene. Cum reuniunea de la Bratislava a fost prima de acest gen fără participarea Marii Britanii, care în iunie a votat să părăsească Uniunea Europeană, deciziile finale au fost prezentate într-un format atipic, gândit să sublinieze spiritul de cooperare internă: într-o conferință de presă comună a cancelarei germane Angela Merkel cu președintele francez Francois Hollande.

Liderul Partidului Popular European, Iurie Leancă, este al treilea candidat la funcţia de preşedinte înscris oficial de CEC în cursa electorală. Votul va avea pe 30 octombrie. Leancă a predate peste 20 de mii de semnături, iar CEC a validat 18 mii. Minimul necesar pentru înscrierea candidaturii este de 15 mii de semnături de sprijin. Până în prezent, în cursa electorală mai sunt înscriși oficial liderul democrat Marian Lupu şi liderul liberal Mihai Ghimpu.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a cerut vineri Occidentului să extindă sancțiunile economice împotriva Rusiei, pentru că duminică Moscova deschide centre de votare și în peninsula Crimeea, pentru alegerile parlamentare, Crimeea a fost anexată abuziv de Rusia în martie 2014.

Poroșenko a făcut declarația la forumul „Strategia Europeană de la Yalta”. După anexarea Crimeii, acest forum nu se mai desfășoară la Yalta, însă i-a fost păstrat numele.

Pe de altă parte, Poroșenko a insistat că nu va convoca alegeri locale și nici nu va da pro-rușilor dreptul la autoguvernare în Donbas fără ca Moscova să garanteze securitatea în zona de conflict din estul separatist al Ucrainei. Organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste este înscrisă în acordurile de pace de la Minsk, negociate în 2015.

Poziția oficială a Kievului este că înainte de a aplica componenta politică a acordurilor de la Minsk trebuie să treacă câteva luni fără să se tragă un singur foc de armă în estul separatist al Ucrainei. Poziție care contravine poziției Franței și Germaniei, țările care au mediat acordurile de la Minsk. Miniștrii de externe francez și german au vizitat joi împreună zone din estul separatist al Ucrainei și au cerut Kievului să acorde un statut special acestei regiuni, să accepte desfășurarea de alegeri acolo și să declare o amnistie pentru toți combatanții.

Casa Albă pare decisă să caute căile juridice posibile pentru a-i judeca pe hackerii ruși, bănuiți că încearcă să compromită campania electorală și alegerile prezidențiale americane din noiembrie. Totodată, relatează agenția Reuters, Congresul ar vrea să impună sancțiuni, ca reacție la activitatea hackerilor ruși.

Biroul Federal de Investigație, FBI, încearcă să strângă dovezi suficiente pentru un dosar penal, dar se pare că este o cale complicate pentru că multe dintre acestea sunt documente secrete. Potrivit agenției Reuters, Departamentul de Stat ar opta pentru alte căi juridice, pentru a nu provoca o confruntare directă cu președintele rus Vladimir Putin. În tot cazul, membri ai administrației americane, relatează Reuters, cred că în spatele hackerilor s-ar afla serviciile se spionaj militar și civil, intersate nu atât să sprijine un candidat anume în cursa electorală, cât să discrediteze întreg procesul electoral și implicit democrația americană.

Președintele Parlamentului European, Martin Schultz, a declarat că speră ca parlamentul să voteze în octombrie regimul liberalizat de vize pentru Ucraina. Vorbind la summitul UE de la Bratislava, Schultz a mai declarat că decizia trebuie aprobată înainte de comisia parlamentară pentru libetăți civice, care se reuneșe pe 29 septembrie.

Georgia, Kosovo și Turcia așteaptă de asemeni ridicarea obligativității vizelor pentru cetățenii lor care călătoresc în spațiul Schengen. Comisia de libertăți civice a aprobat deja regimul liberalizat pentru Georgia și Kosovo.

Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o scumpire cu 8,2% a tarifului pentru căldura livrată de societatea „Termoelectrica”. În ședința de vineri, ANRE a stabilit noul tarif la 1.068,22 lei pentru o gigacalorie (Gcal), în creștere cu 81,22 lei față de tariful în vigoare din anul 2011.

ANRE a precizat că noul tarif este unic pentru toate categoriile de consumatori și va intra în vigoare la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial. Societatea „Termoelectrica” ceruse majorarea tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor cu 27,4 %, până la 1.257,38 lei/Gcal. Ultima ajustare a tarifului a avut loc în octombrie 2011.

La Bratislava are loc primul summit informal al Uniunii Europene, fără Marea Britanie care în iunie a votat să iasă din UE. Viitorul Uniunii cu 27 de membri, o nouă arhitectură de apărare dar și securitatea internă vor fi principalele teme de discuție.

"La sfârșitul zilei, sper că vom avea o foaie de parcurs privind subiectele cele mai importante pe care dorim să le tratăm în următoarele șase luni", a declarat premierul țării gazdă Robert Fico.

Primul primar musulman al Londrei, Sadiq Khan, și-a exprimat susținerea pentru democrata Hillary Clinton în cursa pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite. Vorbind la o conferință la Chicago, Khan, care este de origine pakistaneză, a spus că declarațiile anti-musulmane ale candidatului american republican Donald Trump „dau apă la moară” Statului Islamic. În timpul campaniei, Trump a spus că ar interzice temporar intrarea în țară a musulmanilor, ca să reducă riscul terorist. „A sugera că musulmanii n-au ce căuta în Statele Unite, că a fi musulman este incompatibil cu a fi occidental - asemenea afirmații, în mod neintenționat, dau apă la moară ISIS”, a spus Khan. Vorbind despre Clinton, primarul Londrei s-a declarat „un mare fan”, inclusiv ca tată de două fete, care vor avea un exemplu că președintele celei mai puternice țări din lume poate fi femeie.