Membrii Camerei Reprezentanților din Congresul american, Randy K. Weber din partea statului Texas, și Trent Franks, statul Arizona, au înaintat pe 27 septembrie o rezoluție către Comitetul de Relații Externe, Comitetul pentru Servicii Financiare și cel Comitetul Judiciar al Camerei, prin care cer pornirea unor investigații legate de „furtul miliardului” din sistemul Bancar al Republicii Moldova. Cu precizarea că mare parte din banii delapidați erau fonduri venite de la Fondul Monetar Internațional.

În rezoluție se cere, între altele, Președintelui și Departamentul de Stat să restricționeze ajutorul financiar acordat Republicii Moldova doar la reformele în justiție, eforturi anti-corupție și consolidarea instituțiilor democratice.

Totodată se arată că în ultimii 25 de ani, Statele Unite au acordat R.Moldova ajutoare în valoarea de 1,4 miliade de dolari iar administrația și este încurajată să continue săprijinul pentru lupta împotriva corupției și întărirea instituțiilor democratice în Republica Moldova.

Pe de altă parte, între 28 septembrie și 5 octombrie , președintele Parlamentului, Andrian Candu se află în Statele Unite, unde va participa între altele la lucrările Adunării Anuale a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional care are loc la Washington. În octombrie se așteaptă ca FMI să decidă dacă va aproba un nou acord cu Republica Moldova, indispensabil și pentru reluarea finanțărilor externe, începând cu Uniunea Europeană. La Washington, Andrian Candu va purta o serie de discuţii la Congresul Statelor Unite, Departamentul de Stat, Consiliul Atlantic, Fondul German Marshall şi Organizaţia „Freedom House”, relatează IPN.

Secretarul de stat american John Kerry a amenințat că Statele Unite vor întrerupe cooperarea cu Rusia în problema Siriei dacă Moscova și aliații săi sirieni nu opresc bombardarea orașului Alep. Potrivit Departamentului de State, Kerry a emis acest avertisment în cursul unei discuții telefonice, pe care a avut-o pe 28 septembrie cu omolgul său rus Serghei Lavrov. Statele Unite și Rusia sprijină forțe diferite în conflictul din Siria dar la începutul lui septembrie negociaseră un armistițiu pentru Alep, denunțat ulterior de armata siriană, sprijinită de Rusia, pentru a lansa o nouă ofensivă asupra cartielor din oraș controlate de rebeli.

Serviciul fiscal de stat de la Chișinău reia controalele fiscale de la 1 octombrie, odată cu încetarea moratoriului șase luni de asupra controalelor de stat, relatează IPN. Potrivti unui comunicat al Serviciului fiscal, este prioritară depistarea şi sancţionarea practicării muncii la negru şi achitării salariilor în plic. Controalele se vor face în primul rând la contribuabilii care au un grad sporit de risc.

Premierul moldovean Pavel Filip a criticat la ședința de guvern de miercuri moțiunea de cenzură înaintată marți de PSRM, spunând că e un demers populist și electoral. Moțiunea, sprijinită de PLDM și Partidul Comuniștilor, este îndreptată împotriva deciziei de luni a guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru un pachet de șapte legi, inclusiv cea prin care se transformă în datorie publică garanția de stat pentru Banca Națională care în 2014 a finanțat cele trei bănci devalizat, lichidate între timp. Potrivit Moldpres Filip a reamintit că pachetul de legi e și o precondiție pentru un acord cu Fondul Monetar Internațional care va deshide calea spre noi ajutoare externe „aproape 25 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internaţional, 45 de milioane de dolari de la Banca Mondială și aproximativ 55 de milioane de euro de la Uniunea Europeană”.

Președintele parlamentului de la Chișinău Andrian Candu se află în perioada 28 septembrie - 5 octombrie în Statele Unite, unde ia parte între altele la lucrările Adunării Anuale a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, care are loc la Washington. În octombrie se așteaptă ca FMI să decidă dacă va aproba un nou acord cu Republica Moldova, indispensabil și pentru reluarea finanțărilor externe, începând cu Uniunea Europeană. La Washington, Andrian Candu va purta o serie de discuţii la Congresul Statelor Unite, Departamentul de Stat, Consiliul Atlantic, Fondul German Marshall şi Organizaţia Freedom House, relatează IPN.

Un sondaj publicat miercuri de IDIS Viitorul arată că încrederea moldovenilor în autorităţile centrale este la cel mai scăzut nivel din ultimii 16 ani de măsurători sociologice, informează IPN. Moldovenii au mai multă încredere în autorităţile locale, care sunt şi cel mai des solicitate să presteze diverse servicii cerute de cetăţeni, deşi administrează astăzi cea mai mică parte a bugetului naţional. Sondajul a fost făcut în parteneriat cu Compania CBS Axa.

După prima dezbatere televizată din cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite, bursele internaționale și dolarul s-au întărit, pe baza aprecierii aproape unanime că Hillary Clinton, candidata democrată și-a dominat rivalul republican Donald Trump. Dezbaterea a avut loc în 27 septembrie iar analiștii explică reacția piețelor financiare prin faptul că investitorii au mai multă încredere în Clinton. Pînă la alegerile din 8 noiembrie mai sunt programate două dezbateri între candidații la Casa Albă și una între candidații la funcția de vice-președinte. Dezbatarea a fost urmărită numai la televizor de 84 de milioane de spectatori, la care se adaugă alte miloane care s-au uitat în străinătate, pe internet sau în locuri publice, cum ar fi baruri și restaurante.

Președintele autorității palestiniene, Mahmoud Abbas a salutat miercuri în fostul președinte israelian Shimon Peres, decedat în noaptea de marți spre miercuri, "un partener curajos pentru pace", care a semnat Acordurile de la Oslo împreună cu predecesorul său Yasser Arafat. Agenția de presă oficială palestiniană Wafa, nu a precizat dacă Abbas va asista la funeraliile lui Shimon Peres , cae vor avea loc vineri la Ierusalim.

Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al mișcării extremiste „Hamas”, grupare care controlează Fâșia Gaza, a declarat că "poporul palestinian se bucură de moartea acestui criminal".

În România, Vasile Blaga a demisionat din funcția de copreședinte al Partidului Național Liberal și de coordonator al campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din decembrie. Decizia vine după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus urmărirea penală a lui Blaga pentru trafic de influență, pentru fapte care ar fi fost săvârșite în perioada în care era secretar general al unui partid aflat la guvernare.

Comisia Europeană a îndemnat miercuri statele membre ale UE să-și „intensifice eforturile'”pentru a-i primi pe solicitanții de azil aflați în prezent în Grecia, estimând că este „posibil” să fie relocalizați circa 30.000 de migranți eligibili conform planului european de relocare până la sfârșitul lui 2017.

Potrivit AFP, acest plan adoptat în urmă cu un an, a permis până acum repartizarea a doar 5.651 de solicitanți de azil din Grecia și Italia, potrivit unor cifre publicate miercuri de executivul european. Obiectivul inițial, fixat în septembrie 2015, era de a reloca 160.000 de persoane din aceste țări, în decurs de doi ani.

Țările central-europene din grupul de la Vișegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia) se opun categoric cotelor obligatorii și au oferit alternativa unei „solidarități flexibile”, care a fost discutată la ultmimul summit informal al UE de la Bratislava.

Statele Unite vor acorda Republicii Moldova, prin intermediul USAID, asitență în valoare de aproximativ 27 de milioane de dolari pentru susținerea unei guvernări responsabile și a dezvoltării economice . Acordurile au fost semnate miercuri, 28 septembrie,de premierul Pavel Filip și reprezentanta Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în Moldova Karen Hilliard, în prezența Ambasadorul american la Chișinău, James Pettit.

Potrivit unui comunicat al ambasadei americane, 16,5 milioane de dolari sunt pentru programe legate de o guvernare mai eficientă, vizând „ implicarea activă a cetățenilor în procesul de guvernare”, întărirea societății civile și dezvoltarea legăturilor „între ONG-uri, presa liberă, organizațiile politice, guvernare și cetățeni”.

10,4 milioane de dolari vor finanța programe vizând „creșterea comerțului și a investițiilor în sectoarele țintă”.

Comisia internațională care investighează doborîrea avionului malaiezian de pasageri în 2104, în estul Ucrainei, a ajuns la concluzia că avionul a fost lovit de o rachetă de tip BUK, lansată din regiunea controlată de separatiștii, sprijiniți de Rusia.

Vorbind miercuri, șeful comisiei internaționale, Fred Westerbeke, procurorul șef olandez, a precizat că în baza dovezilor existente, aceasta este singura explicație a accidentului. Comisia, a continuat Westerbeke, nu poate da publicității toate informațiile pe care le are în acest moment, pentru a nu periclita ancheta penală în curs.

Avionul malaezian de pasageri, cu 298 de persoane la bord, a fost doborât în estul Ucrainei pe 17 iulie, 2014. Nimeni nu a supraviețuit.

Rusia neagă faptul că ar fi dat separatiștior astfel de sisteme de rachete și implicit orice amestec în doborîrea avionului malaezian de pasageri. Până acum, nu a reacționat însă oficial la raportul dat miercuri pulicității. Pe de altă parte, un reprezentant al separatiștilor din regiunea Donețk a declarat agenției Interfax că forțele sale nu au avut nici odată un astfel de sistem de rachete, așa că nu puteau doboră aparatul malaezian.

Rude ale victimelor zborului malaiezian MH17, doborât în estul Ucrainei în 2014, care s-au întâlnit cu membri ai echipei de investigatori internaţionali înainte ca aceştia să dea publicităţii raportul lor referitor la accident, spun că investigația arată că avionul a fost doborât de o racheta Buk de pe teritoriul ucrainean controlat de separatiştii pro-ruşi și că racheta a fost transportată din Rusia în acest teritoriu, iar după accident a fost dusa înapoi în Rusia. Conferinţa de presă începe la ora 14.00 (ora Chişinăului).

Fostul președinte israelian, Shimon Peres, laureat la Premiului Nobel pentru Pace a murit miercuri la Tel Aviv la vârsta de 93 de ani.

Shimon Peres a fost spitalizat în ultimele două săptămâni în urma unui accident vascular cerebral.

Numeroși șefi de stat și de guvern și-au anunțat prezența la funeraliile fostului președinte israelian, care vor avea loc vineri la Ierusalim

Conform presei israeliene, și-au anunțat deja prezența președintele american Barack Obama, și secretarul de stat, John Kerry. De asemenea vor fi prezenți candidata democrată la președinția americană, Hillary Clinton și soțul ei, fostul președinte american Bill Clinton.

Este așteptat, de asemenea, și Papa Francisc. La funeralii ar urma să ia parte totodată demnitari din Marea Britanie, Canada și alte state din America de Sud, Asia și Africa.

Nu și-a anunțat prezența nici unul dintre șefii statelor arabe vecine, informează agențiile de presă internaționale.

Patriarhul Kiril și-a pus semnătura pe o petiție în sprijinul interzicerii avorturilor în Rusia. Patriarhul a semnat petiția după întâlnirea cu inițiatorii acesteia din mișcările „Pentru viață” și „Voluntarii ortodocși”. Autorii petiției cer, între altele, să fie interzisă întreruperea sarcinii pe cale chirurgicală și chimică, precum și a contraceptivelor cu efecte abortive.

Ulterior, secretarul de presă al Patriarhului rus a declarat că nu ar fi vorba despre impunerea unei interdicții, ci de scoaterea avorturilor în afara sistemului de asigurare medicală obligatorie. Patriarhul Kiril a pledat în ianuarie 2015 pentru anularea gratuității serviciilor medicale în cazul avorturilor.

Potrivit Interfax, adunarea semnăturilor în sprijinul petiției împotriva avorturilor are loc în mai multe biserici ortodoxe. Până acum au fost adunate peste 300.000 de semnături. Autorii inițiativei își propun să adune un milion de semnături pentru a le depune în Duma de Stat.

Comisia internațională pentru investigarea cauzelor prăbușirii avionului malaiezian în 2014, în estul Ucrainei, a efectuat în Finlanda teste secrete cu rachete. Publicația olandeză De Telegraaf scrie că lansările s-au făcut pentru a determina cu ce tip de arme a fost doborât avionul. Potrivit ziarului, care citează surse apropiate investigației, rezultatele testelor ar fi arătat că Boeingul-777 a fost doborât de o rachetă „Buk” de producție rusească, și nu ucraineană, așa cum se susține la Moscova. Locul și perioada în care au avut loc testele nu sunt precizate.

Strategia acuzației se schimbă treptat. Urmărirea penală va deveni posibilă după ce miercuri, 28 septembrie, va fi publicat raportul final al grupului internațional de investigație coordonat de Olanda. Se așteaptă ca raportul să dezvăluie locul exact de unde s-a tras racheta ce a doborât zborul MH17, omorându-i pe toți cei 298 de oameni de la bord.

Rusia susține ar avea noi dovezi că nu rebelii separatiști pro-ruși din estul Ucrainei au tras racheta antiaeriană care a doborât avionul malaiezian în vara anului 2014. Moscova a spus luni că ar avea informații de radiolocație care ar dovedi nevinovăția rebelilor, dar nu a precizat de ce informațiile respective au ieșit la iveală numai acum.

Potrivit publicației britanice The Guardian, „locul exact” al staționării instalației „Buk” indicat în raport ar fi în apropiere de orașul Snejnoe, care pe 17 iulie 2014 se afla sub controlul separatiștilor pro-ruși. Anchetatorii consideră, mai scrie ziarul, că instalația „Buk”, după ce a fost adusă pe o platformă auto la Snejnoe, s-a îndreptat spre un câmp, la sud de localitate. De acolo a și fost lansată racheta. În opinia experților, cel mai probabil, avionul de pasageri a fost doborât din greșeală, fiind confundat cu un transport militar ucrainean, iar a doua zi dimineața instalația „Buk” s-a întors din nou pe teritoriul Federației Ruse, mai scrie The Guardian.

Atacurile asupra orașului sirian Alep sunt „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Vorbind cu ocazia reuniunii de la Bratislava a miniștrilor europeni de apărare, Stoltenberg a cerut totodată Rusiei să facă „eforturi credibile” pentru restabilirea armistițiului. Între timp, armata siriană a anunțat marți că a preluat controlul asupra unui cartier rebel din centrul orașului Alep, după mai multe zile de bombardamente intense. Este prima dată de la începutul operațiunilor militare când armata a anunțat că a avansat în orașul vechi. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), în bombardamentele lansate de joia trecută de armata siriană, susținută de aviația rusă, la Alep au fost ucise peste 150 de persoane, majoritatea civili.

În Siria, trupele guvernamentale și aliații lor au lansat o ofensivă asupra unor cartiere din orașul Alep controlate de opoziție. Agenția Reuters vorbește despre cea mai mare operațiune terestră de la începutul acțiunilor militare ale regimului președintelui Bashar al Assad care a pus capăt armistițiului. Înaintarea se face din patru direcții, iar armata a ocupat deja unul din raioanele din nord-vestul orașului. Organizația Mondială a Sănătății a cerut crearea unor coridoare umanitare la Alep pentru evacuarea răniților. Statele Unite numesc ofensiva drept încă o confirmare că președintele Assad și aliații săi din Rusia și din regiune au încălcat procesul reglementării pașnice pentru a obține victoria pe cale militară. Washingtonul spune să înțelegerea de pace în Siria a fost compromisă la numai o săptămână după semnare și că Moscova și Damascul comit crime de război lovind ținte medicale și umanitare. Peste 250 de mii de oameni ar rămâne încă în Alep, în raioanele vestice din oraș controlate de opoziție. Bombardamentele din ultima săptămână au făcut peste o sută de victime printre civili, inclusiv copii.

Fostul președinte și prim-ministru al Israelului Shimon Peres a încetat din viață, miercuri dimineață, la un spital de lângă Tel Aviv. În vârstă de 93 de ani, laureatul Premiului Nobel pentru Pace a fost internat pe 13 septembrie după un atac cerebral. Peres a fost președinte al Israelului din 2007 până în iulie 2014 și a condus guvernul din 1995 până în iunie 1996. În calitate de ministru de externe al Israelului, în 1992 el a condus negocierile secrete cu liderului organizației pentru eliberarea Palestinei Yasser Arafat, care au condus la semnarea înțelegerilor de la Oslo. Pentru această realizare, lui Arafat, Peres și premierului de atunci al Israelului Yitzhak Rabin li s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că Uniunea Europeană își poate consolida mijloacele de apărare fără a aduce vreun prejudiciu Alianței Nord-Atlantice, în timp ce guvernul britanic continuă să se opună categoric acestei idei. „NATO trebuie să rămână piatra de temelie a apărării noastre și a apărării Europei”, iar ideea unei armate europene „ar submina” autoritatea Alianței Nord-Atlantice, a spus ministrul britanic al apărării Michael Fallon, la sosirea la reuniunea miniștrilor europeni de apărare de la Bratislava. Jens Stoltenberg a salutat însă lansarea unei dezbateri despre „cum poate fi întărită apărarea UE”, considerând, la fel ca șefa diplomației europene, că acest lucru ar fi „complementar” activității NATO.

Ministrul de finanțe Octavian Armașu a justificat din nou decizia guvernului de a-și asuma răspunderea pentru pachetul de legi financiare, negociat cu FMI. Într-un interviu cu Europa Liberă, Armașu a explicat că aprobarea Fondului Monetar Internațional „ne deschide calea spre alți donatori externi, Uniunea Europeană si Banca Mondiala”. El a mai explicat că aceste credite sunt deja incluse în bugetul din 2016, urmând sa finanţeze „și salarii, și pensii, și școli, instituțiile statului, tot, tot, tot”. Elaborarea legilor, cu consultarea FMI s-a terminat duminică iar dacă legile trebuiau să treacă prin parlament, s-ar fi pierdut șansa ca Fondul să aprobe încă în octombrie un acord de colaborare cu R. Moldova. De la FMI se așteaptă un credit de circa 24 de miliarde de dolar, a mai declarat ministrul de finanțe în interviul cu Europa Liberă. Cheltuielile bugetare au fost deja reduse cu pese 2 miliarde de lei, dar nu am atins domeniul social. „Altă alternativă nu există, am legalizat o datorie care fusese făcută anterior”, a reamintit Armașu. Ministrul de finanțe a mai explicat că datoria de 13 miliarde de lei, care a fost trecută acum în datoria de stat, cu o dobândă de 5% va fi totuși parțial acoperită din banii recuperați de la cei care au devalizat sistemul bancar așa că „nu va fi totul pe umerii contribuabilului”.

Partidul Socialiștilor a depus în Parlament o moţiune de cenzură împotriva guvernului Filip, care luni a adoptat, prin asumarea răspunderii, un pachet de 7 legi, inclusiv cea prin care datoria față de Banca Națională se transformă în datorie de stat. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că moțiunea a fost semnată de 37 de deputaţi din fracţiunile PSRM, PLDM şi PCRM, transmite IPN.

Marți, guvernul a convocat o ședință de urgență a Parlamentului pentru a prezenta pachetul de legi. Iar premierul Pavel Filip a reafirmat că legile au fost adoptate în grabă pentru ca R. Moldova să aibă o șansă ca FMI să aprobe încă în octombrie un nou acord de colaborare. Fără acesta, Moldova pierde ajutoarele externe, începând cu sprijinul structural promis de Uniunea Europeană. Aflat luni la Chișinău, comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn a confirmat că reluarea ajutorului european depinde de încheierea unui acord cu Fondul Monetar International.

Banca Naţională a Moldovei a primit un nou raport din partea companiilor Kroll şi Steptoe & Johnson, care investighează frauda din sectorul bancar al Republicii Moldova. Până la momentul actual, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigației a identificat peste 600 de milioane de dolari care au dispărut pe parcursul anilor 2012-2014, fără a se întoarce în cele trei bănci din Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior, transmite IPN.

Investigația arată că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile şi persoanele fizice aflate în legătură cu grupul omului de afaceri Ilan Şor.

În perioada 2012-2014, Banca de Economi, Banca Socială și Unibank au acordat credite de peste trei miliarde de dolari. Aceste fonduri au fost canalizate în mare parte prin intermediul unei structuri internaţionale complexe de spălare a banilor, o fracţiune semnificativă a fondurilor revenind în Republica Moldova. Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au ajuns în stare de faliment la sfârşitul anului 2014 şi a fost constatată dispariţia a circa un miliard de dolari, moment în care au fost temporar salvate de un credit al Băncii Naționale, garantat de stat. Acest credit a fost acum transformat în datorie publică, prin decizia de luni a guvernului.

Fostul președinte iranian Mahmud Ahmadinejad a declarat că nu va candida în alegerile prezidenţiale din 2017, la o zi după ce mediile de informare relataseră că liderul religios al țării, ayatolahul Ali Khamenei i-a cerut să nu candideze. Ahmadinejad a confirmat într-o scrisoare deschisă că liderul religios al țării i-a spus că o candidatură în alegerile prezidenţiale nu ar fi în „interesul țării”. Ahmadinejad, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, a fost ales președinte în 2005 și reales în 2009, iar o serie de discursuri ținute în ultimul timp lăsau de înțeles că ar avea intenția să candideze din nou.

Două atacuri teroriste cu bombe la Bagdad au făcut cel puțin 17 morți și peste 50 de răniți. Organizația teroristă a Statului Islamic și-a asumat responsabilitatea. Pe măsură ce armata irakiană câștigă teren în fața milițiilor Statului Islamic, organizația teroristă și-a înmulțit atacurile împotriva populației civile.