Președintele american Barack Obama și omologul său chinez Xi Jinping au anunțat sâmbătă ratificarea de către țările lor, cele mai mari economii din lume, dar și cei mai mari poluatori, a acordului de la Paris privind limitarea creșterii temperaturii globale cu maximum două grade. Cei doi s-au întâlnit înainte de summitul G-20 din China. China și Statele Unite sunt responsabile, împreună, de aproape 40% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră din atmosferă. Acordul de la Paris asupra mediului a fost semnat de 180 de țări dar până acum a fost ratificat de numai 24 de țări, responsabile pentru un pic peste 1% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Motivul invocat la şedinţa Comitetului Executiv Politic al PCRM a fost că hotărârea Curţii Constituţionale de a reveni la alegerea directă a şefului statului ar fi ilegală, informează IPN.

Liderul communist Vladimir Voronin a declarat ulterior presei că toate decretele semnate de viitorul preşedintele vor fi nelegitime, motiv pentru care comuniştii îndeamnă cetăţenii să nu participe la votul de pe 30 octombrie.

În opinia lui Voronin, această decizie trebuia luată prin referendum, la care să se voteze modificarea Constituției.

În acest moment sunt 14 persoane care și-au declarat oficial intenția de a candida.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea drepturilor a doi cetățeni ai Moldovei din regiunea transnistreană, relatează Unimedia. Instanţa a obligat Rusia să plătească prejudiciile material, morale, precum și cheltuielile de judecată ale celor doi moldoveni cărora autoritățile transnistrene le-au confiscat autoturismele, pentru neplata taxelor de intrare în regiune. CEDO își motivează decizia prin faptul că Rusia este responsabilă pentru crearea regimului separatist și contribuie la tergiversarea soluționării conflictului prin susținerea politică și financiară a regiunii, precizează Unimedia, citând Infotag.

La Samarkand, în orașul natal al președintelui Islam Karimov, au avut loc funerariile liderului uzbec, decedat oficial vineri, 2 septembrie. Mii de persoane s-au adunat în Piața Registan pentru a participa la ceremonie, alături de o serie de lideri de stat și de guvern. Au participat premierul rus Dimitri Medvedev, președinții Afganistanului, Tadjikistanului și Turkmenistanului precum și premierii și Kazahstan și Kârgâstan.

Guvernul de la Chișinău și autoritățile autonomiei Găgăuze au negociat un plan de dezvoltare a regiunii în următorii trei ani. Radio Chișinău anunță că se prevede între altele punerea în aplicare a Programului de stat de studiere a limbii de stat, inclusiv în instituţiile de învățământ preşcolar, și reabilitarea spitalelor din Comrat, Vulcăneşti şi Ceadîr Lunga, precum şi a unor puncte de asistenţă medicală urgentă în câteva localităţi. Planul trebuie aprobat acum de plenul guvernului.

Rusia încearcă să vândă aproape 20% din concernul petrolier de stat Rosneft, în speranța de a obține peste 11 miliarde de dolari. Într-un interviu acordat vineri agenției Bloomberg, președintele rus Vladimir Putin a precizat că statul va încerca să vândă acțiunile direct, nu printr-o ofertă publică. Guvernul rus va continua să dețină 50%+1 din acțiuni la Rosneft (aproape 20% sunt deținute deja de compania britanică British Petroleum). Rosneft este cea mai mare companie petrolieră a Rusiei, cu o producție de petrol reprezentând o treime din producța națională zilnică de aproape 11 milioane de barili. La prima ofertă publică de acțiuni, Rosneft era evaluată la 800 de miliarde de dolari dar valoarea i-a scăzut între timp la numai 55 de miliarde. Din cauza sanciunilor internaționale, corncernele occidentale ar putea fi împiedicate să cumpere acțiunile Roseft dar locul lor ar putea fi luat de investitori din China sau India, spun experții economici.

Funeraliile președintelui uzbek Islam Karimov, care a decedat oficial vineri, 2 septembrie, vor avea loc la Samarkand, localitatea sa natală. În capitala uzbecă Tașkent, la 300 de kilometri de locul înmormântării, mii de persoane s-au adunat pe străzi pentru a privi cortegiul funerar. Ceremoniile sunt conduse de premierul Șavkat Mîrziaev, despre care se speculează că i-ar putea urma lui Karimov la conducerea țării.

Parlamentul Spaniei a respins vineri o nouă încercare a premierului Mariano Rajoy de a obține un vot de încredere pentru formarea unui nou guvern așa că devine tot mai pobabilă a treia rundă de alegeri anticipate în decurs de un an. Partidele politice au acum la dispoziție două luni pentru a ajunge la un compromis, înainte ca regele să convoace alegeri anticipate, care ar trebui să se desfășoare în decembrie.

Candidatul republican la președinția americană Donald Trump a ajuns practic la egalitate cu candidata democrată Hillary Clinton, chiar cu un ușor avans în cel mai recent sondaj de opinie Reuters/Ipsos, dat publicității vineri. Sondajul, efectuat în perioada 26 august ― 1 septembrie, îl creditează pe Trump cu 40% din intențiile de vot, în timp ce Clinton are 39%. Din 25 august, Clinton a scăzut continuu în preferințele alegătorilor americani, până la pierderea avansului de 8% de care se bucura la un moment dat, notează agenția Reuter.

Coordonatoarea politicii externe europene, Federica Mogherini a declarat că în estul Ucrainei este respectat acordul de încetare a luptelor dar că eventuala ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei va avea loc după „aplicarea în totalitate” a acordul de pace de la Minsk, din 2015. Mogherini a făcut declarația după reuniunea miniștrilor de externe EU de la Bratislava. Acordul de pace de la Minsk a fost negoiat de Ucraina, Rusia, Franța și Germania la summitul de la Minsk din 11 februarie 2015, după ce luptele reizbucniseră în estul separatist al Ucrainei. Până acum se estimează că peste 9.000 de persoane au fost ucise în conflictul dintre armata ucraineană și milițiile separatiste din est, susținute de Rusia.

După zile de speculații, televiziunea de stat uzbecă a anunțat decesul președintelui Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Pe 27 august s-a anunțat spitalizarea lui Karimov după care oficial, autoritățile uzbeece nu au mai făcut nici o declarație.

Karimov va fi înmormântat sâmbătă, 3 septembrie, în orașul său natal Samarkand. Islam Karimov a condus în mod autoritar Uzbekistanul timp de 27 de ani iar problema succesiunii pare să fie deschisă.

Comitetului politic central al PCRM va decide sâmbătă strategia partidului în alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. 13 candidati și-au anunțat deja intenția de a participa la alegerile prezidențiale, între care socialistul Igor Dodon, democratul Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă, fosta ministră Maia Sandu și liderul Platformei DA Andrei Năstase. Candidații se pot înscrie până la 9 septembrie.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat vineri, 2 septembrie, nouă grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor la funcţia de preşedinte iar alte patru grupuri de inițiativă au solicitat vineri înregistrarea, informează agenția Moldpres.

Soarta președintelui uzbek Islam Karimov este în continuare incertă. Vineri, guvernul a anunțat vineri că starea sănătății lui Karimov se deteriorează. Cu toate acestea, au apărut și primele indicii că s-ar face pregătiri pentru un eveniment national la Samarkand, orașul unde s-a născut președintele uzbek, astăzi în vârsta de 78 de ani. Deasemeni, diplomați străini au declarat, sub anonimat, că liderii din Kârgâzstan și Afganistan s-ar pregăti să participe la funerariile lui Karimov pe 3 septembrie. Oficial, în Uzbekistan nu s-a făcut nici o declarație, după anunțul din 27 august că Islam Karimov a fost spitalizat până vineri, când guvernul a menționat deteriorarea stării sănătății președintelui.

Președintele rus Vladimir Putin și premierul japonez Shinzo Abe au căzut de acord că trebuie continuate discuțiile privin statutul celor patru insule Kurile, revendicate de Japonia, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov după întrevederea celor doi de la Vladivostok.

„Discuțiile vor fi reluate cu ocazia vizitei președintelui Putin în Japonia, programată pentru sfârșitul acestui an”a precizat Lavrov.

Pe de altă parte, întru=un interviu acordar vinery agenției Bloomberg, președintel rus a respins vineri ideea de a ceda Japoniei una dintre insulele Kurile în schimbul întăririi cooperării economice cu Tokyo. Relațiile dintre Moscova și Tokyo sunt tensionate din cauza unei dispute referitoare la patru insule din arhipelagul Kurilelor ocupate la sfârșitul celui de-al doilea război mondial de către fosta URSS și revendicare de către Japonia, ceea ce a împiedicat cele două țări să semneze un tratat de pace la încheierea războiului și până în prezent.

Premierul Pavel Filip a semnat petiția de susținere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană lansată în cadrul campaniei „Aderă Acum”, se spune într-un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău. Campania „Aderă Acum” este susținută de mai multe asociații cetățenești și are ca scop informarea populației despre beneficiile integrării europene, rezultatele obținute în implementarea Acordului de Asociere și beneficiile pentru fiecare cetățean în parte. În cadrul campaniei au fost deschise zece puncte de informare în diferite localități ale Republicii Moldova, se spune în comunicatul guvernamental.

Liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk, a anunțat că va candida pentru un al doilea mandat de președinte, la alegerile din decembrie. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă anuale pe care liderul administrației o ține în mod tradițional în ajunul așa-numitei zile a independenței Transnistriei, marcată pe 2 septembrie. Șevciuk a mai spus că „un eventual președinte care să fie controlat de oligarhie, așa cum este controlat în prezent legislativul, ar constitui o amenințare la adresa intereselor naționale ale Transnistriei”. Remarca este o aluzie la faptul că Sovietul Suprem de la Tiraspol este controla în proporție de două treimi de holdingul Sheriff. „Sunt obligat să ofer o alternativă și avem toate șansele să învingem”, a spus Șevciuk. Campania electorală din Transnistria începe oficial pe 11 septembrie. Contracandidatul lui Șevciuk va fi, cel mai probabil, președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, însă candidatura acestuia nu a fost anunțată încă oficial.

Uniunea Europeană trebuie să-și redreseze relațiile cu Turcia, a declarat vineri șeful diplomației slovace Miroslav Lajcak, în marginea reuniunii miniștrilor de externe ai UE de la Bratislava pe tema situației din Turcia și a crizei ruso-ucrainene. Ankara a acuzat Uniunea Europeană că nu a avut o poziție mai fermă în a condamna lovitura de stat eșuată din 15 iulie din Turcia, și că l-a criticat dur în schimb pe președintele turc Tayyip Erdogan pentru măsurile luate împotriva a circa 80.000 de angajați care au fost demiși sau suspendați din justiție, poliție și serviciul civil, pe motiv că ar fi avut legături cu mișcarea clericului Fethullah Gulen.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier au insistat ca dialogul cu Rusia să continue pentru a se asigura securitatea comună. La o conferință de presă comună la Berlin, Stoltenberg a declarat că „anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și sprijinul ei continuu pentru separatiștii din estul Ucrainei au zdruncinat pacea în Europa, dar în același timp nu putem să închidem pur și simplu ușa Rusiei, și a reamintit că Rusia „este cel mai mare vecin al nostru” și are un rol determinant în viitorul securității europene.

Regiunea transnistreană a marcat astăzi fără paradă militară împlinirea a 26 de ani de la proclamarea așa-numitei Republici Moldovenești Transnistrene. Potrivit Interfax, festivitățile au cuprins depuneri de flori la memorialul „Gloria” din Tiraspol și o defilare de civili și urmează să culmineze diseară cu focuri de artificii. Liderul regimului separatist, Evgheni Șevciuk, este citat cu declarația că fiecare aniversare aduce regiunea „mai aproape de recunoașterea internațională”. Tot astăzi în dreapta Nistrului se marchează Ziua Armatei R. Moldova, care împlinește 25 de ani.

Femeile care au protestat la Beslan împotriva președintelui rus Vladimir Putin au fost condamnate la muncă în folosul comunității și amenzi. Astă-noapte o judecătorie din orașul nord-osetin a condamnat trei protestatare la 20 de ore de muncă, iar alte două la plata unei amenzi de 20.000 de ruble. Când clopotele băteau la 1 septembrie în memoria celor 334 de oameni, majoritatea copii, uciși în tragedia ostaticilor din 1 septembrie 2004, femeile și-au scos jachetele sub care purtau tricouri care-l blamau pe Putin. Poliția le-a învinuit că ar fi încălcat legea împotriva adunărilor neautorizate. Forțele de ordine au reținut și două jurnaliste care au relatat despre incident: Elena Kostiucenko, de la „Novaya Gazeta”, și Diana Hacitrian, de la portalul Takiye Dela.

Reuters citează trei surse diplomatice cu declarația că președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, a murit. Știrea vine după ce vineri dimineață guvernul Uzbekistanului a spus că președintele este foarte bolnav. Anunțul a fost făcut într-o declarație publicată de ziarul oficial de la Tașkent, „Narodnoye Slovo”. Tot acolo se mai spunea că starea sănătății lui Karimov, de 78 de ani, s-a înrăutățit brusc în ultimele 24 de ore. Comunicatul a venit după mai multe zile de speculații privindu-l pe Karimov, care a dispărut din public, făcând să circule zvonuri că ar fi mort. Fiica lui a spus că președintele a suferit o hemoragie cerebrală sâmbătă. Joi s-a relatat că în orașul său natal, Samarkand, muncitorii au început să curețe străzile din centru, într-un posibil semnal că se pregătesc funeraliile.

Două bombe au ucis cel puțin 12 persoane, rănind alte câteva zeci, lângă o judecătorie din nord-vestul Pakistanului, la câteva ore după ce militanții islamiști atacaseră creștinii din aceeași regiune. Victimele exploziilor de la Mardar de vineri au fost avocați, polițiști și civili. Atacul nu a fost revendicat de îndată. Mai devreme, tot vineri, patru indivizi înarmați, purtând veste sinucigașe cu bombe, au atacat un cartier creștin din provincia tribală Khyber, omorând cel puțin un paznic și un civil. Acel atac a fost revendicat de gruparea Jamaat-ur-Ahrar, care a mai atacat în trecut creștini. Reuters scrie că situația de securitate din Pakistan s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar grupările islamiste continuă să pună la cale atacuri.

În România vineri, 2 septembrie, este zi de doliu național în memoria victimelor cutremurului de la 24 august din Italia, în care au murit și 11 români. Bilanțul total al victimelor seismului care a lovit o regiune din centrul Peninsulei Apenine este de aproape 300 de morți și alte sute de răniți. Potrivit unor evaluări de presă în zona sinistrată locuiesc cam 8000 de români. Premierul Dacian Cioloș a participat joi la funeralii de stat la Amatrice, orașul cel mai greu lovit de seism, împreună cu omologul său italian, Matteo Renzi.

Moldova l-a împiedicat să ajungă în regiunea transnistreană pe un oficial de rang înalt din altă regiune separatistă, Abhazia. Potrivit agențiilor de presă rusești, Oleg Arșba, vice-ministru de externe în guvernarea nerecunoscută internațional a regiunii separatiste georgiene, a fost reținut joi pe aeroportul din Chișinău și a fost apoi deportat. Anunțul a fost făcut de regimul de la Tiraspol, care a spus că ar fi informat din timp Chișinăului că-l va invita pe oficialul abhaz la ceremoniile prilejuite de a 26-a aniversare a așa-numitei republici transnistrene. Liderii transnistreni au spus că deportarea lui Arșba ar fi o nouă dovadă că a „imaturității politice” a Chișinăului, care încearcă să „izoleze” regiunea transnistreană și să-i „împiedice contactele internaționale”. Jurnal .md scrie că acesta nu este primul caz de deportare a oficialilor din Osetia de Sud şi Abhazia, care intenţionau să ajungă în Transnistria. Acum un an a fost interzisă intrarea în ţară a ministrului de Externe din Osetia de Sud, Karbuzat Țhovrebov, dar şi al parlamentarului Igor Cocievu. Tot anul trecut de pe Aeroportul Internaţional Chişinău a fost deportat şi vicepreşedintele Abhaziei, Vitalie Gabnea.

Ana Guțu s-a înscris în cursa pentru președinție din partea Partidului unionist Dreapta, o formațiune nouă, extraparlamentară. În vârstă de 54 de ani, Guțu este profesoară universitară de filologie și a fost deputată în anii 2009-2014. Potrivit Wikipedia, are dublă cetățenie: moldoveană și română. Înaintea lui Guțu s-au înscris în cursa pentru alegerile de la 30 octombrie opt candidați, inclusiv socialistul Igor Dodon, democratul Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă, fosta ministră Maia Sandu și liderul DA Andrei Năstase. Candidații se pot înscrie până la 9 septembrie.