Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a condamnat ultimul test nuclear al Coreii de Nord şi a promis sa ia în considerare impunerea de noi sancţiuni împotriva regimului de la Fenian. Preşedintele american a spus că a discutat chestiunea cu liderii Japoniei si Coreii de Sud, dupa ce a fost informat despre aceste teste, care au fost depistate de serviciile de monitorizare a mişcarilor seismice. Este al cincelea test nuclear al Coreii de Nord in ultimele opt luni. „Sa fie limpede, Statele Unite nu acceptă și nici nu vor accepta vreodată o Coree de Nord nucleara”, a spus liderul de la Casa Albă. Subiectul, inclusiv posibile noi sancţiuni, va fi discutat la urmatoarea şedință a Consiliului de Securitate ONU, a mai spus Barack Obama. Rusia si Franta, ambele tari cu drept de veto in Consiliul de securitate ONU, au criticat testele nucleare nord coreene.

Un procuror francez a spus ca trei femei musulmane au fost implicate in atacul eşuat care a avut ca tintă Catedrala Notre Dame din Paris. Procurorul François Molins a spus că cele trei femei au fost radicalizate si conduse în acţiunile lor de lideri ai grupării Statul Islamic. Printre cele trei femei arestate se afla si o adolescenta de 19 ani, al carui tata era proprietarul masinii în care poliţia a descoperit la 4 septembrie cilidri de gaz compresat in apropierea Catedralei, unul dintre cele mai frecventate locuri de turisti la Paris. In legatura cu acest atac care a fost preîntimpinat de poliția franceză au fost retinute pina acum cinci femei si trei barbati.

Presedintele României, Klaus Iohannis, a declarat vineri, dupa intalnirea de la Berlin cu Angela Merkel, cancelara Germaniei, că a propus crearea unei agentii europene de combatere a terorismului, fără să dea detalii despre propunere si cum ar trebui sa fie pusa in practica, informeaza site-ul Hotnews.ro. România a mai inaintat in ultima perioada o propunere legata de terorism: infiintarea unui tribunal international impotriva terorismului. Initiativa, lansata de fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, acum consilier prezidential, este in negociere la nivel international.
Iohannis a spus ca „o UE puternica si o integrare mai profunda a României in UE rămân obiectiv strategic national pentru România", adaugand ca „avem nevoie de o Uniune Europeana mai puternica, mai flexibila”.

Fostul premier portughez Antonio Guterres se afla în continuare pe prima pozitie pentru a dobindi pozitia de secretar general ONU, dupa al patrulea vot neoficial din Consiliul de Securitate ONU. Potrivit diplomatilor, care au vorbit cu agentia Associated Press sub condiţia anonimatului, pe pozitia a doua s-ar afla ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak, urmat de fostul ministru sirb de externe Vuk Jeremic. Mandatul actualului secretar general la ONU, Ban Ki Moon se încheie pe 31 decembrie. Prin traditie, aceasta pozitie revine prin rotatie unor regiuni ale lumii. Europa de Est si Rusia nu au detinut aceasta pozitie şi sustin ca este rindul lor. De asemenea, niciodata funcţia nu a fost detinuta de o femeie. Secretarul general al ONU se alege de catre Adunarea Generala ONU – formata din 193 de membri – la recomandarea celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU, unde cinci tari membre permanente – Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie si Franta - au drept de veto. In competitie se afla si fosta sefa a diplomatiei Moldovei, Natalia Gherman, care, potrivit sursei citate, s-ar afla pe pozitia a 10 in rindul candidatilor pentru aceasta functie.

Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare (SNA) a fost aprobat cu unanimitate de voturi de către Comisia de Stat pentru elaborarea documentului, transmite agentia IPN. Ministrul apărării, Anatol Şalaru, preşedintele Comisiei, a spus că acest document este un ghid pentru reprezentanţii instituţiilor direct implicate în asigurarea apărării, dar şi un manual pentru cetăţenii Republicii Moldova. Expertul Nato, Keith A. Dunn, a declarat că elaborarea documentului este un prim pas în reforma sectorului de apărare.

Ambasada Statelor Unite la Chisinau anunţă că între 11 si 24 septembrie va avea loc la poligonul de la Bulboaca exercițiul „Fire Shield 2016”. Acest exercițiu este un program multinațional combinat de instrucție de artilerie pentru unitățile mici, cu participarea militarilor din Moldova, România și SUA, se arata in comunicatul ambasadei. Scopul exercițiului este de a îmbunătăți interoperabilitatea, de a explora oportunitățile de instrucție existente, precum și instruirile ce țin de măsurile de siguranță. „Fire Shield” este parte a cooperării militare în desfășurare dintre forțele armate ale SUA și Moldovei, se mai precizeaza in comunicatul citat

Trei candidați au prezentat deja dosarele cu semnăturile necesare pentru a intra in competiţia pentru functia de preşedinte al Moldovei. Este vorba despre candidatul PDM, Marian Lupu, cel al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, și liderul PPEM, Iurie Leancă. Pentru a fi înscris in competiţia electorala de la 30 octombrie, un candidat trebuie sa adune cel putin 15.000 de semnaturi de susţinere. Comisia Electorala Centrala urmează să examineze cererea reprezentanților omului de afaceri Veaceslav Platon, aflat in arest preventiv privind prelungirea perioadei de înscriere a grupurilor de inițiativă. Reprezentanții lui Platon spun că au obținut permisiunea judecătorului de instrucție pentru ca acesta să fie escortat la CEC pentru a-și înregistra grupul de inițiativă.

Prim-ministrul Pavel Filip a publicat pe pagina sa de Facebook stenograma ședinței secrete a Guvernului Gaburici din 27 martie 2015. În acea ședință fostul guvernator cerea garanții de peste cinci miliarde de lei din rezervele valutare pentru cele trei bănci falimentare, scrie site-ul Agora.md. Filip a publicat foile după ce Maia Sandu, candidat a a partidului Actiunii si Solidaritatii la functia de preşedinte, a cerut insistent ca stenograma să fie desecretizată. Fostul Ministru al Educației, Maia Sandu, este citată tot de site-ul Agora.md amintindu-i actualului premier că şi el a votat alături de ea, și că nu a mințit niciodată în legătură cu garanția din 2015. Totodată, potrivit ei, stengrama demonstrează poziția guvernatorului, și că ea a avut o poziție categorică, în timp ce Pavel Filip, actualul prim-ministru, dar și ceilalți miniștri democrați din guvern „au tăcut chitic”.

Principele Radual Romaniei a participat vineri, la invitaţia preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, la Sesiunea Solemnă a Parlamentului organizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de independenta a Republicii Moldova.
Principele Radul a reprezentat pe Majestatea Sa Regele Mihai I şi pe Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei române. La ceremonii au luat parte Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Prim-ministrul Pavel Filip, Preşedintele Curţii Constituţionale, membri ai Parlamentului şi ai Guvernului de la Chişinău. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Parlamentelor Belgiei, Elveţiei, Turciei, Poloniei, Letoniei, Lituaniei, Bulgariei, Serbiei, Ucrainei, României şi ai Parlamentului European. Principele Radu a depus flori la statuia Domnitorului Ştefan cel Mare, în compania Preşedintelui Parlamentului Moldovei, a Preşedintei Senatului Belgiei şi a Preşedintei Consiliului Naţional al Adunării Federale a Elveţiei, scrie presa de la Chisinau.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacţionat şi el față de declaratiile recente ale lui Evgheni Şevciuk, liderul de la Tiraspol. „Chiar dacă e vorba de mesaje de campanie, consider că domnul Șevciuc exagerează atunci când promovează ideea de alipire a regiunii transnistrene la Rusia. Această regiune a fost, este și va fi parte componentă a Republicii Moldova. Și eu sper foarte mult că în cele din urmă vom găsi în comun cu partenerii externi o formulă optimă de reîntregire a țării, care să convină și Chișinăului, și Tiraspolului”, se arată într-un mesaj al lui Igor Dodin citat de site-ul Independent.md. Dodon a mai spus şi că înţelege îngrijorările transnistrenilor care ar fi datorate „pericolului euro-unionist” si al „aderării Moldovei la NATO”. Dodon pledeaza pentru relatii mai strinse cu Federatia Rusa in dauna relatiilor cu Uniunea Europeana si cu Alianta Nord Atlantica.

Uzbekistanul a anunţat ca va organiza alegeri prezidenţiale pe 4 decembrie, dupa moartea lui Islam Karimov, care a condus aceasta tara cu o mina de fier peste 27 de ani. Candidatul considerat cel mai probabil ca fiind favoritul cursei este actualul preşedinte interimar Şavkat Mîriazev. Acesta a declarat astazi că tara sa nu va face parte din nici o alianţa militară şi ca pe teritoriul Uzbekistanului nu vor exista baze militare străine.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a demis astazi pe comisarul pentru drepturile copilului, Pavel Astakov, care a fost aspru criticat de presa pentru declaratii facute in aceasta vara, după un naufragiu din Karelia soldat cu moartea a 14 copii. Astakov a ocupat aceasta pozitie din 2009. El a fost un susţinător înfocat al legii din 2012, iniţiata de Putin prin care se interziceau adoptiile de copii rusi de catre familii americane.

Purtatorul de cuvint al armatei ucrainene, Andri Lisenko, a anuntat moartea unui militar ucrainean si ranirea altor doi, intr-un atac al separatistilor pro-rusi din apropiere de localitatea Mariinka, din regiunea Doneţk. Lisenko a spus ca separatistii au incalcat înţelegerea de încetare a focului şi în portul Mariupol. Intelegerea de incetare a focului a fost convenita la sfirsitul lunii august pentru a coincide cu începerea anului şcolar. În aceasta saptamina si separatistii pro-rusi au anunţat uciderea unui luptator de-al lor.

Ministrul ucrainean al culturii a anuntat că ediția Concursului Eurovision de anul viitor, va avea loc la Kiev. In competitie pentru organizarea concursului s-au aflat Odesa, Harkov, Herson, Lvov, şi Dnipro. Ucraina va gazdui aceasta competitie dupa ce candidata sa din acest an, Jamala, a cistigat competitia internationala. Ucraina a organizat Eurovisionul si in 2005, dupa victoria cintăreţei Ruslana, in 2004. In 2017, Concursul Eurovision este planificat sa înceapa pe 9 mai, ziua in care Rusia si alte ţări foste sovietice marcheaza victoria asupra Germaniei naziste in al Doilea Razboi Mondial.

Rusia a expus rachete de razboi, lansatoare multiple de rachete si sistemul ei de apărare anti-racheta in peninsula Crimeea, la sfirsitul exercitiilor militare masive pe care le-a facut in Marea Neagra. La demonstratia finala de astazi, la care au fost invitati si jurnalisti, a fost prezentat si noul sistem S400 anti-rachete, de care autorităţile rusesti sunt foarte mîndre. La exercitiile din Marea Neagra si din Crimeea au participat 120 de mii de militari. Rusia a anexat ilegal Crimea in 2014.

Ministrul de externe român Lazăr Comănescu spune că România a ajuns să sfătuiască Uniunea Europeană și Statele Unite când se iau decizii legate de Republica Moldova. „Suntem consultați, credeți-mă!”, a insistat Comănescu într-un interviu publicat pe Realitatea.md. Vorbind despre decretul lui Evgheni Șevciuc legat de referendumul transnistrean de acum zece ani, privind integrarea regiunii cu Federația Rusă, Comănescu a spus că știrea trebuie plasată în context electoral. Pe aceeași temă, el a spus că un rol în următoarele evoluții de la Tiraspol l-ar putea juca interesul unor cercuri de afaceri din stânga Nistrului de a beneficia de pe urma Acordului de Asociere la UE a Republicii Moldova. Comentând recentele declarații controversate ale ambasadorului american la Chișinău, James D. Pettit, Lazăr Comănescu a spus că Statele Unite cooperează activ, inclusiv cu România, pentru integrarea europeană a Moldovei, dar a adăugat că este bine ca ambasadorii și toată lumea să cunoască istoria.

Vicepreședinta Partidului Liberal Veronica Herța a fost numită director-general la SA Apă-Canal Chișinău. Până acum Herța, în vârstă de 37 de ani, era șefa Direcţiei generale finanţe la Primăria capitalei, condusă de alt liberal, primarul general Dorin Chirtoacă. La Apă-Canal Herța îi ia locul lui Constantin Becciev. El și-a dat demisia și a plecat în concediu zilele trecute, după ce un audit al Curții de Conturi a descoperit că sub conducerea lui Becciev societatea ar fi făcut achiziții de lux, cum ar fi un televizor și un aparat de cafea prea scumpe. Inspecția a mai constatat că Apă-Canal ar fi încheiat contracte cu trei firme înființate de fiica lui Becciev, ceea ce ar fi conflict de interese. Primarul liberal Chirtoacă a spus că neregulile descoperite la Apă-Canal sînt inacceptabile.

Cel puțin trei persoane au murit, iar multe altele au fost rănite într-un accident feroviar în nord-vestul Spaniei, au informat autoritățile locale. Un vagon ale trenului de persoane Vigo-Porto (Portugalia), a ieșit de pe șine și s-a răsturnat, iar alte două au deraiat parțial. Autoritățile locale spun că deraierea s-a produs la 9.30, ora locală, lângă stația Porrino (Pontevedra), în autonomia Galicia, cu 200 de metri înaintea opririi trenului în stație. Compania feroviară națională spaniolă Renfe spune că în tren se aflau 60 de persoane. Una din persoanele decedate era mecanicul de locomotivă. La fața locului acționează pompierii și medicii. Cauzele nu sunt deocamdată cunoscute

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dispus revizuirea unui plan de eliminare a taxelor de roaming în UE, după ce a ieșit la iveală că el prevedea o scutire de numai 90 de zile pe an, informează Agence France Presse. „Serviciile Comisiei, din însărcinarea președintelui Jean-Claude Juncker, au retras proiectul și lucrează la o nouă variantă”, se spune într-o declarație apărută pe pagina Pieței Unice Digitale a CE. Joi, comisarul pentru Economia și societatea digitală, Guenther Oettinger, spunea că 90 de zile pe an este „mult peste media” zilelor petrecute de un european în altă țară din UE decât cea de reședință, și ar fi deci o înlesnire suficientă.

Liderul transnistrean Evgheni Șevciuk a declarat într-un interviu publicat în ziarul Prodnestrovie că salariile bugetarilor și pensiile au fost reduse anul trecut cu 30% pentru că banii au fost direcționați către forțele armate din Transnistria, în ideea că Ucraina ar fi putut ataca regiunea.

Coreea de Nord, comunistă, a spus că a făcut vineri cu titlu de test „explozia unui focos nuclear de război”, iar experimentul a avut ca scop contracararea a ceea ce Fenianul numește „ostilitatea” Statelor Unite. Potrivit Coreii de Sud, a fost al cincilea test de acest fel al Nordului, pe care Seulul l-a numit „iresponsabil”. AP scrie că testul nord-coreean, venit la opt luni după precedenta deflagrație de acest fel, sfidează atât sancțiunile internaționale, cât și eforturile diplomatice îndelungate de limitare a ambițiilor nucleare ale Fenianului. Președinta sud-coreeană Park Geun-hye a condamnat ferm testul, spunând că demonstrează „iresponsabilitatea fanatică a conducerii lui Kim Jong Un”.

Candidatul republican la președinția Statelor Unite, Donald Trump, a dat un interviu unui post de televiziune finanțat de Kremlin în care a spus că este improbabil ca Rusia să încerce să influențeze scrutinul american. Trump, care a fost criticat de ambele mari partide americane pentru laudele la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost intervievat de Larry King, un veteran al jurnalisticii americane, care are o emisiune în fiecare joi la „RT America”, partenerul din Statele Unite al unei rețele rusești numită la origini Russia Today. Potrivit Associated Press, o purtătoare de cuvânt a lui Trump a sugerat că el nu știa când a dat interviul că postul respectiv are legături cu rețeaua TV rusească. Când King l-a rugat să comenteze informațiile că instituții de stat americane investighează posibila implicarea Rusiei în campania americană prin atacuri cibernetice, Trump s-a declarat sceptic.

În Armenia președintele Serj Sarkisian l-a numit joi premier pe fostul primar al Erevanului, Karen Karapetian, la câteva ore după ce premierul Hovik Abrahamian își anunțase demisia. Karapetian, în vârstă de 53 de ani, care are un post de răspundere în concernul rus Gazprom, a fost propus în funcție de Partidul Republican, de guvernământ. Fost spicher parlamentar, de formație economist, Abrahamian fusese numit premier în urmă cu doi ani. Reuter scrie că începând de anul trecut economia armeană și-a pierdut avântul, iar anul acesta, Armenia a fost afectată și de reizbucnirea luptelor în conflictul „înghețat” din Nagorno-Karabah și de o confruntare de două săptămâni între simpatizanți ai opoziției și forțele de ordine, la Erevan.

Aliații conservatori bavarezi ai cancelarului german Angela Merkel vor discuta la o reuniune care începe astăzi măsuri de recâștigare a electoratului nemulțumit de primirea unui număr așa de mare de refugiați - în jur de un milion anul trecut. Formațiunea bavareză CSU a pus în circulație în ajun un document în care propune printre altele favorizarea migrației din țări creștine, interzicerea burkăi, obligativitatea învățării limbii germane sau limitarea numărului de imigranți la 200.000 pe an. Întrunirea conservatorilor din Bavaria predominant catolică vine la puține zile după ce Uniunea Creștin-Democrată a lui Merkel a fost învinsă în alegerile dintr-un land estice de Alternativa pentru Germania, formațiune nouă, populistă, care fructifică teama alegătorilor de imigranți.

Un oficial de la Ministerul Sportului din Belarus a fost dat afară de la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro după ce a purtat un steag rusesc la ceremonia de deschidere din 7 septembrie. Comitetul Paralimpic Internațional a anunțat decizia împotriva lui Andrei Fomachkin joi, la o zi după ce el a fost văzut cu drapelul Federației Ruse, țară exclusă de la Jocuri din cauza scandalului de dopaj. Steagul a fost confiscat rapid de organizatori. Gestul lui Fomachkin a fost lăudat joi de mai multe oficialități de la Moscova, inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar și de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Belarus, Dzmitry Mironchyk.