La București, prim-ministrul Viorica Dăncilă a desemnat ultimii doi miniștri noi pentru a duce la sfârșit o remaniere guvernamentală care a cuprins în total opt membri ai guvernului. Marți, președintele Klaus Iohannis a acceptat șase nominalizări, dar a respins două, inclusiv candidatura Liei Olguţa Vasilescu propusă de PSD, principalul partid de guvernământ, ca ministră a Transporturilor. Președintele a pus la îndoială profesionalismul candidatei, dar prim-ministrul Dăncilă a desemnat-o astăzi pe Vasilescu din nou, în fruntea altul minister, al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Remanierea are loc înainte ca România să preia președinția rotativă a Uniunii Europene pe 1 ianuarie.

Șefa guvernului britanic, Theresa May, s-a întâlnit azi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a încerca să definitiveze acordul privind relația Marii Britanii cu Uniunea Europeană de după Brexit. Întâlnirea are loc înainte de summit-ul liderilor europeni care urmează să examineze acordul, pe 25 noiembrie. May și Juncker au apărut în fața presei, strângându-și mâna, dar nu au făcut declarații. Cu o săptămână în urmă, șefa guvernului britanic s-a înțeles cu Uniunea Europeană asupra proiectului de acord, dar acesta a provocat nemulțumiri în propriul Partid Conservator al lui May, care caută acum să-l modifice pentru a-și împăca aliații. Nemulțumirile sunt legate mai ales de un regim vamal special între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda gândit pentru a se evita revenirea frontierei terestre între acestea, după Brexit-ul prevăzut să aibă loc pe 29 martie 2019.

Guvernul Filip a dat aviz pozitiv inițiativei legislative pentru anularea „zilei tăcerii” așa încât să se poată face agitație electorală și în ajunul, și în ziua alegerilor. Mai mult, premierul Pavel Filip le-a recomandat deputaților să renunțe și la restricția propusă în proiect ca agitația electorală să nu se poată face pe o rază de 100 de metri în jurul secțiilor de vot, în care agitația electorală rămâne interzisă. „Cine o să măsoare acești 100 de metri? O să desenăm un cerc în jurul secției de votare?”, s-a întrebat Filip în ședința de guvern. Anularea „zilei tăcerii” a fost propusă de deputații Partidului Democrat de guvernământ, spunând că vor să îmbunătățească legislația după ce justiția a anulat alegerile de primar din Chișinău din luna iunie, pe motiv că învingătorul, Andrei Năstase, ar fi făcut agitație electorală pe Facebook în ziua votării. Oponenții spun însă că anularea restricției va avantaja partidele mari și bogate, ca PD, și va crea noi condiții pentru mituirea alegătorilor.

Uniunea Europeană a cerut Ungariei o explicație în legătură cu relatările că a decis să-i acorde azil politic fostului premier fugar al Macedoniei, Nikola Gruevski, condamnat la el în țară pentru acte de corupție. Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a scris pe Twitter că așteaptă o „explicație convingătoare” de la premierul ungar Viktor Orban, care este prieten cu Gruevski. Macedonia a emis mandat internațional de arestare pe numele fostului său premier, care a fugit pe 9 noiembrie, ziua când un tribunal de la Skopje i-a respins apelul împotriva condamnării la doi ani de închisoare. În vârstă de 48 de ani, Gruevski a fost găsit vinovat că, în 2012, a presat o fostă ministră de interne să-i cumpere din banii statului un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro în 2012, pe când era premier.

Kosovo a impus o taxă de 100% produselor importate din Serbia și Bosnia-Herțegovina, spunând că este nevoită să-și apere „interesele vitale”. Decizia anunțată azi de guvernul de kosovar survine la două săptămâni după ce Pristina a impus inițial o taxă de doar 10%, măsură aspru criticată atât de cele două țări vecine, cât și de Uniunea Europeană. Relațiile dintre Kosovo și Serbia față de care și-a proclamat independența în 2008 rămân tensionate. Săptămâna aceasta, Pristina a acuzat Belgradul că i-a zădărnicit încercările de a deveni membră a organizației internaționale a poliției, Iterpol.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Eugen Carpov, a anunțat că aceasta va cere noi legi care să extindă competențele instituțiilor anticorupție pentru monitorizarea autorităților publice locale. Potrivit portalului Agora, Carpov a făcut declarația la audieri care au avut loc astăzi în comisia sa pe tema corupției din administraţia publică locală. Centrul Național Anticorupție a prezentat un raport în care se spune că fenomenul este catalizat în principal de lipsa transparenţei în procesul de gestionare a patrimoniului public, dar și de salariile mici ale funcționarilor. În primăria și Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea cazurilor de corupție ar viza înstrăinarea ilegală a terenurilor sau imobilelor aflate în proprietatea publică, precum și eliberarea diferitor autorizații, se mai spune în raportul prezentat de directioarea adjunctă a CNA, Lidia Chireoglo.

În România, președintele Klaus Iohannis a respins numirea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de nelegalitate a acestei propuneriri făcute de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Într-un comunicat prezidențial se precizează că șeful statului a mai respins alte patru propuneri înaintate de ministrul Justiției pentru funcții mai mici în Direcția Națională Anticorupție (DNA). În luna iulie, președintele a fost forțat să o demită de la șefia DNA pe Laura Codruța Kovesi în urma unei decizii a Curții Constituționale. Schimbările sunt cerute de guvernul dominat de Partidul Social Democrat criticat că ar urmări slăbirea luptei anticorupție.

În Ucraina, sunt marcați cinci ani de la începutul Euromaidanului, revoltele opoziției pro-europene din noiembrie 2013 - februarie 2014 soldate cu răsturnarea fostului președintele Viktor Ianukovici și fuga acestuia în Rusia. În Piața Independenței din Kiev, președintele Petro Poroșenko și alți oficiali au participat la o ceremonie de comemorare a celor aproximativ 100 de activiști uciși de forțele de securitate în timpul protstelor. Euromaidanul a fost declanșat de refuzul din ultimul moment al lui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. După răsturnarea și fuga acestia, Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict care a făcut peste 10 mii de morți și care mai continuă și astăzi. Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE și și-a stabilit ca obiectiv aderarea la NATO.

Peste o cincime dintre ruși trăiesc în sărăcie, adică nu își permit mai mult decât strictul necesar, arată un studiu dat publicității de un institut de cercetare apropiat Kremlinului, Academia Prezidențială pentru Economia Națională și Administrația Publică. Studiul mai arată că 36% dintre ruși se află într-o zonă de risc, la limita sărăciei, având venituri suficiente pentru haine și alimente decente, dar fiindu-le extrem de dificil să să facă cumpărături scumpe pentru folosință îndelungată. Economia rusă se află în dificultate pe fundalul unor cheltuieli sporite pentru sectorul militar în ultimii ani și al sancțiunilor occidentale cauzate de intervenția Rusiei în Ucraina, presupusul ei amestec în alegerile prezidențiale americane și de alte manifestări agresive în politica internațională.

Șefa guvernului britanic, Theresa May, călătorește din nou la Bruxelles astăzi pentru convorbiri cu principalii oficiali europeni, cu numai câteva zile înainte unui summit cu scopul finalizării înțelegerilor privind Brexit-ul. Cu o săptămână în urmă, May s-a înțeles cu Uniunea Europeamă asupra unui proiect de acord care să reglementeze ieșirea Marii Britanii din forul comunitar, prevăzută să aibă loc pe 29 martie 2019. Dar acesta a provocat patru demisii din guvernul său și critici vehemente din partea parlamentarilor propriului Partid Conservator. Nemulțumirile sunt legate mai ales de un statut special rezervat provinciei britanice Irlanda de Nord pentru a se evita revenirea frontierei terestre între aceasta și Republica Irlanda, după Brexist. Criticii spun că felul cum este reglementată chestiunea Irlandei de Nord ar pune în pericol integritatea Regatului Unit, plasând provincia într-o relație vamală cu Republica Irlanda care este diferită de cea a restului Marii Britanii.

În Tadjikistan, principalul suspect rămas în viață în urma unui atac în care au fost uciși patru cicliști occidentali în luna iulie a fost găsit vinovat de „omucidere și acte de cruzime extremă”, fiind condamnat la închisoare pe viață, potrivit participanților la procesul ținut cu ușile închise. Unul din jurați a mai spus Europei Libere că suspectul Husein Abdusamadov a fost găsit vinovat astăzi pe nouă capete de acuzare, inclusiv terorism și exremism religios. Au mai fost găsiți vonovați de implicare în atac alți 14 suspecți, inclusiv o femeie, fiindu-le stabilite diferite pedepse cu închisoarea. Cei patru cicliști - un bărbat și o femeie din Statele Unite, un olandez și un elvețian - au fost uciși cu brutalitate pe 29 iulie de un grup de oameni care i-au lovit și înjunghiat pe un drum din sudul Tadjikistanului. Alți doi cicliști au supraviețuit.

Aflat în vizită la Moscova, președintele Igor Dodon a promis să apere statutul pe care l-ar avea limba rusă în Republica Moldova. Într-un discurs rostit în Duma de Stat a Rusiei, Dodon a spus că limba rusă ar avea în Republica Moldova statut de limbă de comunicare interetnică. „Vreau să vă asigur în calitate de președinte că noi vom apăra” acest statut, a spus Igor Dodon, citat de Ria Novosti.

Pe 4 iunie 2018, Curtea Constituțională de la Chișinău a respins sesizarea Partidului Liberal care a contestat obligativitatea traducerii în limba rusă a actelor oficiale. Cu toate acestea, Curtea a statuat că legislația lingvistică din 1989 este învechită și nu corespunde realității actuale. Potrivit Curții, „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”.

Potrivit unui comunicat al Președinției moldovene, Igor Dodon se va afla într-o vizită de lucru la Moscova și Sankt-Petersburg, până pe 24 noiembrie. Agenda vizitei prevede, între altele, întrevederi cu președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, cu vicepremierul Dmitri Kozak, care este și reprezentantul special al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova. Igor Dodon va participa la ședința Consiliului economic moldo-rus și va avea întrevederi cu reprezentanții diasporei moldovenești.

În comunicatul de presă al Președinției, difuzat în ajun, Igor Dodon este citat cu declarația: „Federația Rusă a fost, este și va fi un partener strategic al Republicii Moldova. Nimeni nu va reuși să distrugă relațiile noastre frățești, spirituale, culturale și economice, pe care popoarele noastre le-au construit de-a lungul secolelor”.

Ucraina marchează astăzi a cincea aniversare a începutului protestelor de pe Maidan. La Kiev a avut loc o slujbă de pomenire și depuneri de flori la memorialul victimelor „revoluției ucrainene”, precum și un marș al studenților. Mișcarea protestatară numită și Euromaidan a început în noiembrie 2013, după ce președintele de atunci Victor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE. Ianukovici a fugit în Rusia pe 21 februarie 2014. El este cercetat în Ucraina pentru trădare de patrie. Potrivit datelor oficiale, în timpul Euromaidanului au fost uciși 104 oameni, iar peste 2.500 au fost răniți. Din 2014, ziua de 21 noiembrie este marcată oficial în Ucraina ca Ziua demnității și libertății. Sărbătoarea este dedicată și Revoluției Oranj din Ucraina, despre care se spune că a început tot pe 21 noiembrie, anul 2004.

Interpolul și-a ales un nou președinte, pe sud-coreeanul Kim Jong-Yang, pentru un mandat de doi ani, la congresul anual al organizației care are loc la Dubai. Kim Jong-Yang, care a deținut interimatul funcției, l-a învins la vot pe candidatul Rusiei, generalul Aleksandr Prokopciuk, vicepreședinte al organizației.

Procopciuk era considerat principalul favorit, dar candidatura sa a fost criticată de Ucraina și mai mulți oponenți ai Kremlinului. Candidatura sa a acumulat doar o treime din voturi.

Ucraina a anunțat în ajun că se retrage din Interpol, dacă va fi ales reprezentantul Rusiei, iar câțiva senatori americani, într-o scrisoare deschisă, au spus că a-l numi pe reprezentatul Rusiei șef al Interpolului este „la fel cum ai pune vulpea să păzească găinile”, pentru că, potrivit lor, Rusia a abuzat în mod constant de calitatea de membru al Interpolului pentru a-i șicana pe oponenții politici, pe dizidenți și pe jurnaliști.

Aleksandr Prokopciuk își va păstra funcția de vicepreședinte al Interpolului.

Funcția de președinte al Interpolului a devenit vacantă după ce fostul șef, Meng Hongwei, fost viceministru al serviciului public de securitate al Chinei comuniste, a dispărut, în septembrie, în China, fiind arestat sub acuzaţia de corupție și lipsă de loialitate față de președintele Xi Jinping.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că în Parlamentul României va fi votată, în scurt timp, ultima formă a programului preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, transmite Agerpres. Premierul a făcut anunțul la începutul reuniunii Conferinţei Preşedinţilor Parlamentului European şi a Guvernului României, găzduită de executivul de la București, în perspectiva preluării de către România a preşedinţiei Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.

„Vreau să vă asigur încă de la început că România este pregătită pentru a prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Suntem pregătiţi atât din punct de vedere organizatoric şi logistic, dar şi din punctul de vedere al programului pe care îl avem pentru preluarea preşedinţiei”, a declarat Viorica Dăncilă.

Şefa Guvernului de la Bucureşti a precizat că, în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, vor fi organizate numeroase evenimente atât în România, cât şi la Bruxelles. „Programul cuprinde patru puncte distincte şi anume: o Europă a coeziunii - de altfel şi motto-ul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene deţinută de către România este 'Europa valorilor comune europene', o Europă a siguranţei, creşterea rolului global al Uniunii Europene şi, bineînţeles, promovarea valorilor europene", a afirmat Viorica Dăncilă.

În preambulul reuniunii, premierul român a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European (PE), Antonio Tajani.

La reuniunea de la București participă premierul și membrii guvernului României, preşedintele și secretarul general al Parlamentului European, Antonio Tajani și Klaus Welle, precum și liderii celor 9 grupuri politice din PE.

Legislatori americani l-au criticat pe preşedintele Donald Trump, după ce a spus că Statele Unite vor rămâne un „partener de nădejde” al Arabiei Saudite, pe fundalul condamnărilor, pe plan internațional, a uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. Comentariile republicanului Bob Corker, fostul șef al comitetului pentru relații externe al Senatului, și ale liderului democrat în comitet, Bob Menendez, au survenit la scurt timp după ce Trump a apărat relațiile cu Riyadhul, spunând că acesta a fost de acord „să investească o sumă de bani” în Statele Unite. Președintele a pus la îndoială concluziile serviciilor de informații că jurnalistul Jamal Khashoggi, care critica regimul saudit inclusiv în paginile ziarului Washington Post, a fost asasinat din ordinul prințului de coroană, Mohammed bin Salman.

Statele Unite au sancționat, joi, 17 saudiți pentru presupusa implicare în uciderea ziaristului saudit Jamal Khashoggi, inclusiv consilieri influenți ai prințului de coroană Mohammed bin Salman. Sancțiunile economice au fost anunțate după ce procurorul public de la Riyadh a anunțat că cinci oficiali ar putea fi condamnați la moarte, dar l-a absolvit de orice vină pe prinț. Khashoggi, un ziarist de 59 de ani cu mare experiență, care scria și la „Washington Post”, a fost ucis și dezmembrat la 2 octombrie în clădirea consulatului saudit din Istanbul.

Doar trei din zece tineri din Republica Moldova sunt încadrați pe piața muncii și doar jumătate dintre ei activează conform studiilor pe care le-au făcut, arată o cercetare realizată de către Consiliul Național al Tineretului din Moldova.

Într-o conferință de presă citata de agenţia IPN, Valeriu Dragalin, președintele Consiliului, a menționat că studiul evidențiază două tendințe ale pieței muncii: faptul că scade numărul tinerilor care inițiază o afacere și crește numărul tinerilor care nu sunt implicați în nicio activitate. Proporția ultimilor depășește 29,4%. Este o rată dublă față de cea europeană de 15%.

Studiul arată că 22,9% din tineri părăsesc primul loc de muncă pentru că nu sunt mulțumiți de condiții.17,3% au lăsat primul job din motive de maternitate. Iar 16% au plecat la un loc de muncă mai bine plătit. 14,6% au plecat peste hotare la lucru.

Ponderea tinerilor cu vârsta de 25-34 ani, care sunt în căutarea unui loc de muncă, este mai mare decât cea a tinerilor cu vârsta de 15-24 de ani. Studiul mai arată că cei mai vulnerabili sunt tinerii care au o pregătire profesională scăzută, cei fără calificare și tinerii cu dizabilități.

Procurorii francezi au deschis o investigație legată de proveniența unor fonduri în campania electorala a preşedintelui Emmanuel Macron din anul trecut, informează agenţia Reuters, citind o sursă din procuratura generală. Potrivit sursei citate, ar fi vorba de 144 de mii de euro, a căror sursă nu poate fi găsită nici prin cecuri bancare și nici prin tranzacții electronice, sumă ce ar fi fost destinata partidului lui Macron „En Marche”. Suma este foarte mica, căci în campania electorala Macron a obținut din donații aproape 17 milioane de euro, pe care le-a cheltuit aproape în întregime, scrie Reuters. Partidul domnului Macron nu a răspuns solicitării agenției de a comenta informația. Reuters scrie și că procurorii din Paris investighează și neregulile din campania electorala ale candidatului de extremă stânga Jean Luc Melenchon, ca și cele din campania electorală a partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen.

Guvernul Macedoniei a anunțat că a cerut oficial extrădarea din Ungaria a fostului premier Nikola Gruevski, condamnat definitiv într-un dosar de corupție la doi ani de închisoare. Anunţul a fost făcut pe fundalul relatărilor că Ungaria i-ar fi acordat deja azil politic.

Pe pagina sa de Facebook, Gruevski, un politician pro-rus, a scris că Ungaria a „răspuns pozitiv” solicitării sale de azil, deoarece, în opinia sa, în Macedonia este „supus persecuțiilor politice”. Guvernul de la Budapesta nu a confirmat aceasta informație.

În trecut, premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a susținut pe Gruevski în activitatea sa politică și în alegerile municipale de anul trecut, care au fost câștigate de social-democrați.

La Skopje, procuratura investighează și alte activități ale fostului premier, printre care și rolul său în așa numitul „scandal al interceptării telefoanelor” unor lideri ai opoziției și jurnaliști.

Peste jumătate dintre români consideră că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, politicienii și partidele din țara lor, se arată într-un studiu sociologic realizat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) și citat de site-ul g4media. Majoritatea respondenților din România (56%) apreciază că știrile false sunt mai răspândite în mediul online decât pe canalele tradiționale.

Jumătate dintre români consideră că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, politicienii și partide. De altfel, distribuția răspunsurilor arată că politicienii și partidele sunt percepuți cel mai puternic ca fiind inițiatorii știrilor false. Sub 50% atât dintre români, apreciază că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, alte state.

Sondajul de opinie desfășurat în România a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro) în perioada 12 – 23 octombrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Studiul Inscop intitulat „Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei din România şi Statele Unite ale Americii” realizat la comanda LARICS reprezintă o contribuție științifică pentru consolidarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

74% dintre români cred că țara lor merge într-o direcție greșită, iar 72% cred că situația actuală generală este proastă, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, în luna octombrie, citat de site-urile de știri din Romania. Sondajul mai arată că principalele probleme menționate de români sunt inflația/costul vieții de zi cu zi, situația economiei și costul energiei. Schimbările climatice, imigrația și terorismul se numără printre problemele cel mai rar menționate de români.

Instituția în care românii au cea mai multă încredere este Armata, iar dintre instituțiile politice președintele și autoritățile locale se bucură de cea mai mare încredere. Partidele politice și celelalte instituții centrale, Guvernul și Parlamentul, sunt privite mai degrabă cu neîncredere de către români.

Sondajul arată că românii sunt mai degrabă dezinteresați de politică: 19% dintre respondenții români se declară deloc interesați de politică, 31% nu prea interesați, iar 28% oarecum interesați. Doar 7% sunt foarte interesați de politică, respectiv, 14% – destul de interesați.

În ceea ce privește SUA, românii au, într-o majoritate covârșitoare (79%), un sentiment mai degrabă pozitiv, și doar 14% declară că sentimentele lor față de statul american sunt mai degrabă negative. Tinerii și locuitorii din urban tind să aibă o orientare pro-americană într-o măsură mai mare decât vârstnicii și locuitorii din rural. Trei sferturi dintre români apreciază că prezenţa trupelor americane pe teritoriul României este importantă și foarte importantă, în timp ce doar 18% consideră această prezență militară puțin sau deloc importantă.

Studiul Inscop intitulat „Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei din România şi Statele Unite ale Americii”, realizat la comanda LARICS, reprezintă o contribuție științifică pentru consolidarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Ucraina și importanți senatori americani – atât republicani, cât și democrați, critică intenția Interpolului de a alege în fruntea sa, mâine, un reprezentant din înalta ierarhie a ministerului rus de interne, pe generalul Aleksadr Prokopciuk. Șefii polițiilor din țările membre ale Interpol, care s-au adunat pentru patru zile la Dubai, urmează să-și voteze mâine noul șef. Votul este necesar, deoarece fostul șef, Meng Hongwei, fost viceministru al serviciului public de securitate al Chinei comuniste, a dispărut, în septembrie, în China, fiind arestat sub acuzaţia de corupție și lipsă de loialitate față de președintele Xi Jinping. Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a declarat că dacă generalul Prokopciuk va fi ales, Ucraina s-ar putea retrage din Interpol, iar senatorii republicani Marco Rubio și Roger Wicker, împreuna cu democrații Jeanne Shaheen și Chris Coons au scris, într-o scrisoare deschisă, că a-l numi pe reprezentatul Rusiei șef al Interpolului este „la fel cum ai pune vulpea să păzească găinile”, „Rusia abuzând, în mod constant, scopul Interpolului pentru a-i șicana pe oponenții politici, pe dizidenți și pe jurnaliști”. Potrivit presei ucrainene, fratele generalului Prokopciuk este înalt funcționar ucrainean la OSCE.

Șefii polițiilor din cadrul Interpol, reuniți la Dubai pentru o reuniune de patru zile, au respins, ieri, pentru a treia oară, aderarea Kosovo la organizaţia internațională. Sediul general al Interpol este la Lyon, în Franța. Ieri, în prima rundă a votului, 76 de țări au votat pentru admiterea Kosovo, 56 au fost împotrivă și 22 s-au abținut. Cum pentru ca un vot sa fie validat este nevoie de doua treimi din numărul membrilor, votul a fost repetat, și de data aceasta numai 68 de țări au fost pentru, 51 împotrivă și 16 s-au abținut. Priștina a dat vina pe campania de lobby făcută de Serbia pentru a împiedica admiterea Kosovo în Interpol. Orice membru Interpol are dreptul de a emite aşa numitele „anunțuri roșii” care ar permite arestarea – pe teritoriile țărilor membre ale Interpol, a celor acuzați de crime de război, din perioada războiului din 1998-1999 intre Serbia și Kosovo.

Încercările Pristinei de a fi admisa în Interpol au eşuat și în 2015 și în 2016.

Președintele Serbiei Aklesandr Vucici a salutat votul Interpol calificându-l drept „o victorie” pentru Serbia.

Independenta Kosovo nu a fost recunoscuta nici de Serbia, nici de Rusia și nici de alte câteva țări din Uniunea Europeana, printre care și România.

Interpol a votat însă în favoarea aderării la organizaţie a două insule din pacific, Kiribati și Vanuatu.

Naționalistul sârb Milorad Dodik va prelua președinția tripartită a Bosniei Herțegovina. Potrivit acordurilor de încetare a războaielor din Balcani din anii 90, președinția Bosniei-Herțegovina este preluată, prin rotație, de reprezentați ai bosniacilor, sârbilor și croaților din țara. Dodik este un naționalist pro-rus și care preia, astăzi, pentru opt luni, președinția acestei țări balcanice. El a fost supus sancțiunilor americane.

Populația din Bosnia-Herțegovina a votat în luna octombrie ca viitorii preşedinţi să fie – Dodik, urmat de președintele musulmanilor bosniaci, Sefik Dzaferovici – și el un naționalist, și apoi de reprezentatul bosniacilor croați – Zeljko Komsici.

Olanda propune Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva persoanelor care încalcă drepturile omului din întreaga lume. Propunerea este discutata astăzi la Haga de oficialități guvernamentale din țările comunitare. Sancțiunile, în propunerea olandeză, ar urma să fie îndreptate nu numai împotriva indivizilor și statelor, dar și a grupărilor rebele, sau persoanelor din entități nestatale. Sancțiunilor ar urma sa fie impuse pentru cei răspunzători de execuții sumare, răpiri de persoane sau tortură, relatează corespondenții noştri la Bruxelles, care au văzut propunerea olandeză.