Un bărbat de 95 de ani a fost pus sub acuzare în Germania pentru complicitate de la uciderea a mai mult de 36.000 de persoane în al doilea război mondial. Acuzațiile împotriva inculpatului, indentificat drept Hans H., au în vedere atrocitățile comise la lagărul de exterminare de la Mathausen din Austria, se spune într-un anunț al procuraturii germane. Se presupune că Hans H a făcut parte din batalionul SS Totenkopfsturmbann (Batalionul cap de mort) în vara lui 1944 - primăvara lui 1945 la Mathausen, care a făcut parte din vasta rețea nazistă de lagăre de concetrare, unde deținuții erau obligați la muncă silnică, și exterminați. Procurorii germani spun că lucrînd ca gardian în acel lagăr, acuzatul a contribuit la uciderea a zeci de mii de prizonieri.

Rusia face eforturi de a îngrădi libertatea de expresei atît pe plan intern cît și pe plan global, și își intensifică presiunea asupra presei independente, a afirmat la Viena însărcinatul american cu afaceri Harry Kamian, se spune într-o declarație a misiunii americane cu ocazia reuniunii Consiliului Permanent OSCE din 22 noiembrie. Kamian a cerut de asemenea eliberarea mai multor jurnaliști ucraineni și ceceni deținuți în zonele controlate de Moscova în Ucraina, și a regizorului ucrainean Oleg Sențov aflat în închisoare în Rusia.

Comisia Europeană nu reușește să contracareze dezinformarea pro-Kremlin, se spune într-o scrisoare deschisă semnată de 60 de experți de securitate din 20 de țări, dată publicității de think-tankul European Values. Documentul cere Comisiei să identifice explicit Rusia ca principala sursă străină de dezinformare ostilă Uniunii Europene și valorilor ei, în Planul de acțiune contra dezinformării care urmează să fie dat publicității. Scrisoarea deschisă solicită executivului Uniunii și întărirea cu forță de muncă și buget satisfăcătoare a Diviziei de comunicații strategice estice din cadrul Serviciului european de acțiune externă, singurul organism mandatat de Consiliul European pentru combaterea dezinformării. Fără un buget real, se mai spune în scrisoare deschisă, munca acestei Divizii nu poate avea un impact relevant în contracararea dezinformării pro-ruse, o chestiune despre care statele membre și Parlamentul European au spus în mod repetat că trebuie rezolvată rapid.

Guvernatorul demisionar al Băncii Naționale a Moldovei Sergiu Cioclea a respins afirmația președintelui Parlamentului Andrian Candu că ar putea reveni într-o nouă funcție publică. Cioclea a spus că afirmația lui Candu e o glumă, „care probabil s-a vrut măgulitoare”. Potrivit presei de la Chișinău, Sergiu Cioclea și-a depus demisia acum o săptămână, la mai puțin de jumătate din mandat, spunînd că a făcut asta din motive personale. Cioclea și-a făcut însă publică decizia abia acum două zile, fără a oferi alte detalii. Mai mulți deputați de opoziție au criticat faptul că Sergiu Cioclea nu s-a prezentat în Parlament pentru a-și depune demisia și s-au declarat îngrijorați că s-au făcut presiuni ca el să demisioneze. Parlamentul de la Chișinău a declarat vineri că funcția de guvernator al BNM este vacantă începînd din 30 noiembrie. Potrivit legii, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei e numit de Parlament la propunerea șefului legislativului pe un mandat de 7 ani.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a declarat că Germania e optimistă cu privire la rezolvarea problemelor legate de un acord Brexit înainte de summitul special al Uniunii Europene de duminică. Spania a avertizat că se va opune unei declarații privind relațiile cu Londra, dacă guvernul britanic nu va garanta că autoritățile de la Madrid vor avea un cuvînt de spus în privința viitorului peninsulei Gibraltar. Întrebat vineri dacă summitul să nu meară înainte cum s-a stabilit, purtătorul de cuvînt al lui Merkel Steffen Seibert a spus: „presupune că toate chestiunile deschise vor fi rezolvate pînă duminică”. Reprezentanții celor 28 de țări din Uniunea Europeană s-au întălnit vineri ca să pregătească un summitul de duminică de la Bruxelles, unde ar urma să se adopte o declarație politică privind viitoarele relații dintre Londra și blocul pan-european, împreună cu o înțelegere de separare. Marea Britanie ar urma să iasă oficial din Uniunea Europeană în 29 martie 2019.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a spus că președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar fi dispus să treacă cu vederea uciderea ziaristului disident saudit Jamal Khashoggi. Șeful diplomației turce a spus la CNN, referindu-se la presupusa indiferență a lui Trump, că „aceasta nu este o atitudine bună”. „Banii nu sunt totul, nu ar trebui să ignorăm valorile umaniste”, a spus Cavusoglu, preluat de DPA. Joi, președintele Trump a spus că vrea păstrarea relației dintre Statele Unite și Arabia Saudită, invocând importanța contractelor de afaceri dintre cele două țări și cooperarea lor în lupta împotriva terorismului. Jamal Khashoggi, un critic al conducerii saudite, autor de articole de opinie în Washington Post, a fost ucis la 2 octombrie în clădirea Consulatului saudit din Istanbul.

Poliția din Kosovo a făcut raiduri în partea sârbească a orașului divizat Kosovska Mitrovica, arestând patru sârbi în legătură cu uciderea unui politician local anul acesta. Radiul în orașul tensionat a avut loc pe fondul unei noi dispute între Serbia și fosta sa provincie cu majoritate etnică albaneză. Sârbii au pornit vineri în zori sierenele de avertisment și au ieșit pe străzi, promițând să țină noi proteste și să blocheze drumuri în zona de nord a țării, unde sârbii sunt majoritari. Potrivit relatărilor presei locale, raidurile polițienești de vineri dimineață au avut ca obiect asasinarea încă neelucidată a liderului sârb Oliver Ivanovic, în ianuarie.

Poliția din Pakistan a ucis trei atentatori sinucigași cu bombă care atacaseră consulatul chinez de la Karachi, în ceea ce Islamabadul a numit o „conspirație” împotriva cooperării cu Beijingul. Într-un incident separat, 25 de oameni au fost uciși, iar alții 55 au fost răniți într-un atac cu bombă asupra unei piețe aglomerate din nord-vestul Pakistanului. În atacul de la Karachi, revendicat de gruparea separatistă BLA din Baluchistan, au fost uciși de asemenea doi polițiști și doi solicitanți pakistanezi de viză. Un oficial de poliție a spus că atacatorii au încercat să intre în secția consulară. Ministerul de externe chinez a condamnat atacul în termeni fermi.

Mihai Ghimpu a anunțat că nu va mai candida la șefia Partidului Liberal și că nu este sigur nici dacă va candida pentru un loc în Parlament. Ghimpu a făcut declarația la emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN. Ghimpu, care conduce PL din 1998, nu a putut preciza cine anume ar putea prelua conducerea formațiunii sale la congresul următor. Ghimpu n-a spus nici dacă nepotul său Dorin Chirtoacă, fost primar general al capitalei din partea PL, judecat în prezent într-un dosar de corupție, va candida la alegerile parlamentare. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, PL nu are șanse să intre în Parlament, având cam 1% din opțiunile de vot.

România și R. Moldova au decis că la frontiera comună vor patrula echipe mixte ale poliției de frontieră. Decizia a fost anunțată după ședința comună a guvernelor celor două țări. La același eveniment, premierii celor două țări au discutat despre posibilitatea ca în telefonia mobilă dintre cele două țări să se elimine taxa de roaming. Cu titlu simbolic, ea va fi anulată pentru o zi la 1 decembrie, când România sărbătorește unirea Transilvaniei cu România din 1918. Nu este limpede deocamdată când anume s-ar putea renunța la roaming cu totul, cum s-a întâmplat deocamdată în interiorul UE.

Lidera PAS, Maia Sandu s-a plâns că polițiștii o urmăresc în mod nejustificat la întâlnirile cu oamenii, în teritoriu. Sandu a publicat pe Facebook imagini cu polițiști în civil care i-ar fi supravegheat mișcările la Ungheni și a cerut Ministerului de interne să pună capăt acestei practici. În replică, Ministerul de interne a spus într-un comunicat că prezența polițiștilor la asemenea manifestări nu este „urmărire” și că postarea de fotografii cu polițiști pe FB ar putea să fie contrară legii cu privire la protecția datelor personale. Maia Sandu a spus televiziunii TV8: „De fiecare dată când mergem la întâlniri în teritoriu suntem preveniți de oameni că suntem urmăriți, dar este primul caz în care atât de deschis să fim urmăriți fără nicio nerușinare”.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat în primă lectură interzicerea folosirii veselei de plastic cu unică folosință, începând de la 1 ianuarie 2021. În proiectul citat de site-ul diez.md se spune că va fi interzisă utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, tacâmurilor şi beţişoarelor de unică folosinţă din plastic, cu excepţia celor biodegradabile. Inițiativa vine după ce Parlamentul European a votat recent o interdicție similară. Obiectele menajere din material plastic sunt considerate printre cele mai mari pericole pentru fauna marină și generează unul din cele mai larg-răspândite deșeuri la scară planetară.

Reprezentanții celor 28 de țări din UE se întrunesc astăzi să pregătească un summit crucial pentru ieșirea Marii Britanii din organizație, planificată pentru primăvara anului viitor. Duminică, șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni la Bruxelles ca să aprobe o declarație politică privind viitoarele relații dintre Londra și UE, ca și o înțelegere de separare. În ajun, premierul britanic Theresa May spunea că un acord referitor la Brexit este aproape, după ce guvernul ei s-a pus de acord cu UE asupra proiectului declarației despre relațiile viitoare. „Este un acord bun pentru Regatul Unit”, a spus May la reședința ei din Downing Street.

În Statele Unite se va da publicității un nou raport federal despre efectele încălzirii globale, cu participarea unor agenții guvernamentale de prestigiu, inclusiv NASA. Studiul vine la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a pus sub semnul întrebării existența schimbărilor climaterice. Șeful savanților Agenției Meteorologice Mondiale (WMO), Pavel Kabat, a declarat joi agenției AP că raportul va demonstra „impactul fundamental al încălzirii globale asupra continentului nord-american”. Zilele trecute, președintele Trump scrisese pe Twitter că vremea s-a răcit brusc, iar el nu înțelege se s-a ales de încălzirea globală. Savantul Kabat a spus însă că dincolo de „turbulențe politice” de tip Trump, în lume a prins rădăcini convingerea că încălzirea globală există și că omenirea este datoare să facă tot posibilul ca s-o reducă.

Gruparea investigativă Bellingcat și site-ul rusesc The Insider spun că l-au identificat pe al doilea ofițer rus al securității militare (GRU) implicat într-o tentativă de puci în 2015 în Muntenegru. Autoritățile din mica republică post-iugoslavă au acuzat doi agenți GRU de a fi pus la cale puciul eșuat care urma să împiedica Muntenegrul să adere la NATO. Moscova, care s-a opus aderării, neagă acuzațiile referitoare la puci. Muntenegrul a devenit membru NATO în iunie. Bellingcat și The Insider spuneau mai devreme că primul suspect rus se numea Eduard Șișmakov. Acum, cele două surse spun că numele celui de-al doilea suspect este Vladimir Moiseev. El fusese cunoscut procurorilor din Muntenegru sub numele de agent Vladimir Popov.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a spus că schimbarea Constituției țării sale pentru a include imperativul integrării în NATO și UE trimite un „semnal” puternic Rusiei că cele două țări se despart „complet și irevocabil”. Adresându-se Parlamentului de la Kiev joi, 22 nov., Poroșenko a spus că Rusia, ca „țară agresoare”, nu va avea drept de veto asupra eventualei aderări a Ucrainei la cele două organizații occidentale. Poroșenko a făcut declarația înainte ca parlamentarii ucraineni să aprobe cu mare majoritate de voturi în prima lectură includerea în Constituție a orientării pro-occidentale a țării lor.

Parlamentul a votat joi legea care le permite cetățenilor moldoveni stabiliți în străinătate să-și primească acolo pensia pentru limita de vârstă. O dată la 12 luni beneficiarul va trebui să transmită către Casa Națională de Asigurări Sociale un certificat de viață. Potrivit autoarei proiectului, deputata PDM Valentina Buliga, R. Moldova are în acest moment încheiate acorduri privind asigurările sociale cu 12 țări: România, Austria, Polonia, Bulgaria, Luxemburg, Cehia, Belgia, Portugalia, Germania, Turcia, Lituania, Letonia, relatează IPN.

Parlamentul a aprobat majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2019. Pensiile care sunt sub minimul de existență, adică 1589 de lei, vor fi majorate cu 10%. Pensiile pentru limită de vârstă vor crește în medie cu 115 lei, pensiile de dizabilitate se vor majora în medie cu 101 lei, iar în cazul pensiilor militarilor în termen și membrilor lor de familie majorarea va fi de 123 de lei, relatază IPN.
De majorare vor beneficia 460 de mii de persoane și vor costa, în 2019, peste 560 de mii de lei.

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, ratingul președintelui rus Vladimir Putin a scăzut sub 60%. Potrivit ultimului sondaj al centrului independent „Levada”, 56% din rușii care declară că ar vota, ar vota pentru președintele Putin la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc în 2024. Cu 10% mai puțini decât cu un an în urmă.

Potrivit datelor „Levada”, în 2013 a fost ultimul an când rata intenției de vot pentru Putin a fost de sub 60%.

Două treimi din ruși cred acum că Putin este responsabil de problemele țării în acest moment.

Anul acesta, președintele a aprobat o măsură extrem de nepopulară de ridicare treptată a vârstei de pensionare.

Conducerea companiei japoneze de mașini Nissan a decis demiterea președintelui executiv Carlos Ghosn, arestat la începutul acestei săptămâni la Tolkyo sub acuzația de fraudă fiscală. Ghosn este acuzat că între 2011 și 2015 a raportat venituri cu 44 de milioane de dolari mai mici decât erau în realitate. Pentru același delict a mai fost reținut un membru al conducerii concernului.

Ghosn a condus Nissan mai bine de 20 de ani și este creditat nu numai cu relansarea companiei, dar și cu crearea unui concern multinațional, din care fac parte compania franceză Renault și producătorul japonez de motoare Mitsubishi. Anul trecut, cele trei firme au vândut, împreună, peste 10 milioane de mașini – cel mai mare număr din lume.

Arestarea lui Carlos Ghosn a fost o surpriză totală, iar de atunci, fostul lider al companiei Nissan nu a făcut nici o declarație publică.

Curtea de Apel din Tbilisi a confirmat condamnarea fostului președinte georgian Mihail Saakashvili la șase ani închisoare pentru abuz de putere. Saakashvili fusese condamnat în iulie de un tribunal din Tbilisi pentru că ar fi ordonat forțelor de ordine, în 2005, maltratarea parlamentarului de opoziției Valeri Gelașvili. Saakashvili, care a fost președintele Georgiei între 2004 și 2013, a mai fost condamnat în ianuarie la trei ani închisoare pentru că ar fi încercat să mușamalizeze uciderea bancherului Sandro Girgvliani în 2006. Fostul președintele georgian, care trăiește în Olanda, respinge toate acuzațiile drept motivate politic.

Președintele României, Klaus Iohannis, a criticat Partidul Social Democrat de guvernământ pentru numărul mare de remanieri de guvern și a anunțat că amână, până după 1 decembrie, numirea noilor miniștrii la Dezvoltare și Transporturi, relatează Hotnews.

„După 1 decembrie discutăm, până atunci nu schimbăm miniștri”, a declarat Iohannis. Șeful statului a spus că PSD a rotit 70 de persoane în guvernele din ultimii doi ani. „Așa nu se poate guverna. Cum să ne imaginăm că poate funcționa un guvern cu două remanieri într-o săptămână. Nu sunt de acord să contribui cu o astfel de guvernare care seamănă mai degrabă cu un carusel”, a spus președintele român.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat miercuri că o va propune pe Lia Olguța Vasilescu la Ministerul Dezvoltării și pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis a respins și propunerea ministrului Justiției de a o numi pe Adina Florea la conducerea DNA. Iohannis a motivat refuzul spunînd că „nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate”.

Guy Verhofstadt, președintele facțiunii liberale din Parlamentul European, spune că a „stabilit” cu Călin Popescu-Tăriceanu că „singurul mod de a garanta statul de drept din România este implementarea totală și necondiționată a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.

„Aceasta înseamnă că toate cele trei elemente aflate în dispută – reforma justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală - trebuie să fie aliniate cu recomandările Comisiei, urmând ca după adaptarea și aprobarea lor de către guvern și Parlament, ele să fie din nou evaluate de către acest înalt for”, a afirmat Verhofstadt, într-un mesaj în limba română postat joi pe contul său de Facebook.

Miercuri, aflat la București, la o ședință a guvernului Dăncilă, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, postase un prim mesaj pe Facebook, prin care avertiza că „România se află la răscruce” și are de ales între respectarea principiilor democratice și iliberalism, scriind că acest lucru nu poate fi făcut „în numele nostru”, respectiv al liberalilor europeni.

La mijlocul lunii, Comisia Europeană a publicat un raport MCV foarte critic la adresa reformelor din justiția românească, în timp ce Parlamentul European a adoptat în aceeași zi, pe 13 noiembrie, un raport la fel de critic despre starea statului de drept în România.

După ședința comună a guvernelor R. Moldova și României, premierul Pavel Filip a spus că își dorește ca cele două țări să aibă o infrastructură integrată, astfel încât „cetățenii să nu simtă că au trecut dintr-o țară în alta”. La ședința de presă comună cu premierul român Viorica Dăncilă, Filip a anunțat un gest simbolic și anume că de 1 decembrie, Ziua Unirii, cetățenii celor două țări nu vor plăti tarife de roaming.

În domeniul transporturilor, premierul Filip a vorbit despre perspectiva ca R. Moldova să treacă la ecartamentul european al șinelor de cale ferată, ceea ce ar face „eventual” posibil și un tren rapid.

Pentru „fluidizarea traficului la frontieră”, premierul moldovean a declarat că s-a discutat despre posibilitatea introducerii unui „control comun” la punctele de trecere a frontierei.

Premierul Pavel Filip a mulțumit României și pentru bursele acordate „studenților basarabeni”, renovarea edificiilor de cultură, și, mai ales, a grădinițelor din R. Moldova, program care s-ar putea extinde.

„Noi vedem unirea cu proiecte concrete de interconectare a infrastructurii… avem același sânge, acum avem posibilitatea să… construim rețele”, a mai declarat premierul moldovean la conferința de presă de la București. Guvernul său, a mai spus premierul Filip, își dorește un „spațiu comun de comunicare, transport, securitate precum avem un spațiu comun de istorie, cultură, valori…, așa cum este inclusiv din punct de vedere istoric”.

Astazi la Buxcurești se va desfășura ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și României. Ea va fi precedată de o întrevedere bilaterală dintre premierul moldovean, Pavel Filip, și cel român, Viorica Dăncilă. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului de la Chișinău, citat de agenția IPN, în cadrul ședinței comune a celor două executive vor fi trecute în revistă proiectele comune și vor fi stabilite prioritățile de cooperare pentru viitor. La București, Pavel Filip se va întâlni cu președintele României, Klaus Iohannis, cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și cu președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.