Întrebat de corespondentul Europei Libere Vasile Botnaru ce părere are despre informațiile că locuitorii din localitatea sa natală Sadova ar putea semna și ei o declarație simbolică de unire cu România, așa cum au făcut deja mai multe localități moldovene, Președintele Igor Dodon a spus că el are încredere în consătenii lui, și că aceia care au semnat deja o astfel de declarație, precum și cei care intenționează să facă asta în viitor își vor da seama că documentul respectiv încalcă mai mult articole din Constituția Republicii Moldova, și mai devreme sau mai tîrziu vor trebui să răspundă pentru asta.

Șeful statului a făcut această declarație în cadrul unei întîlniri cu presa după deshiderea oficială a manifestărilor legate de lansarea „Anului Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Cu această ocazie, președintele moldovean Igor Dodon a decernat medalii unor politicieni, intelectuali, preoți și șefi de organizații civice.

Data lansării programului de manifestări dedicate voievodului moldovean, 2 februarie, marchează împlinirea a 653 de ani de la un eveniment considerat de unii istorici drept prima consemnare a unui stat moldovenesc, prin recunoașterea în 1365 de către regele Ungariei Ludovic întâiul a transformării Moldovei într-o țară.

Cel puțin 15 persoane din Republica Moldova sînt implicate într-o schemă de spălare a 65 de milioane de lei și de evaziune fiscală de aproape șase milioane, a anunțat Vitalie Busuioc, directorul adjunct al Procuraturii pentru combaterea criminalităţii organizate de la Chișinău, citat de agenția IPN. Cinci persoane au fost inculpate și sînt cercetate în stare de arest, altele două fiind declarate suspecte. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă între cinci și zece ani de închisoare pentru evaziune fiscală, și până la șase ani pentru spălare de bani.

Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a acuzat vineri Biroul Federal de Investigații FBI şi ministerul justiţiei că ar fi politizat anumite anchete în favoarea adversarilor săi democraţi. Acuzaţia lansată de Trump într-o postare pe Twitter vine după relatările că administrația de la Casa Albă s-ar pregăti să publice o notă confidenţială a lui Devin Nunes, șeful republican al comisiei pentru informaţii de la Camera Reprezentanţilor, referitoare la interceptările de către FBI ale comunicaţiilor unui membru al echipei de campanie a lui Trump din 2016, în cadrul anchetei cu privire la presupusul amestrec rusesc rusă în alegerile americane. Nunes a redactat acest document în ciuda opoziţiei membrilor democraţi ai comisiei, pe baza unor informaţii secrete. Democraţii se tem și ei de o politizare a informaţiilor de către tabăra republicană, dar şi de posibile efecte negative asupra anchetei procurorului special desemnat să investigheze posibila ingerinţă rusă Robert Mueller.

Președintele rus Vladimir Putin a luat parte la manifestările legate de a 75-a aniversare a bătăliei de la Stalingrad, una din cele mai sângeroase bătălii din al doilea război mondial. La parada de lla Volgograd, numele acutal al Stalingradului, au luat parte cam cam 1500 de militari, 50 de avioane, și 75 de tancuri, unul pentru fiecare an trecut de la victoria armatei sovietice asupra germanilor și aliaților lor. Numit Țarițîn în vremea Imperiului țarist, orașul a fost rebotezat Stalingrad de sovietici în onoarea liderului lor Iosif Visarionovici Stalin. Bătălia de la Stalingrad a durat cinci luni, marcând un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial. Istoricii spun că la Stalingrad au murit un milion de oameni.

Premierul rus Dmitri Medvedev a aprobat desfăşurarea de avioane militare ruseşti pe o insulă disputată din apropierea Japoniei, accelerând militarizarea zonei într-un moment când relaţiile Moscovei cu Tokyo sunt tensionate în legătură cu instalarea unui sistem antirachetă american, relatează vineri Reuters. Într-un decret publicat joi noapte, Medvedev a permis ministerului rus al apărării să utilizeze un aeroport civil pe Insula Iturup,cum este cunoscută în Rusia, sau Etorofu, denumirea în japoneză. Insula, una dintre cele patru confiscate de forţele sovietice la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, este situată în largul coastei de nord-est a prefecturii Hokkaido, cea mai mare din Japonia. Disputa privind insulele, cunoscute sub numele de Kurile în Rusia şi Teritoriile de Nord în Japonia, este atât de intensă încât Moscova şi Tokyo nu au semnat încă un tratat de pace pentru a marca sfârşitul războiului.

În orașul francez Calais au sosit contingente suplimentare de poliție după ciocnirile dintre migranți, soldate cu rănirea a 22 de oameni. Patru dintre ei se aflau vineri în stare gravă. Ministrul francez de interne, Gerard Collomb, a spus vineri presei la Calais că cinci oameni au fost răniți cu arme de foc și a dat vina pentru incident pe „bande cu totul organizate”. Poliția caută un suspect care ar fi tras focuri de armă, dar nu a făcut deocamdată arestări. Collomb a spus că în orașul-port vor sosi încă două unități de poliție și a avertizat că tensiunile sunt în creștere la Calais, unde migranții se adună în speranța de a traversa Canalul Mânecii în Marea Britanie. Autoritățile spun că grupuri de afgani și eritreeni s-au bătut cu bâte și pietre după o distribuire de alimente, iar apoi s-au tras focuri de armă. În 2016 guvernul francez a închis o tabără mare de migranți la Calais.

Cinci oameni au murit vineri în sudul Franței în ciocnirea dintre două elicoptere ale armatei, informează AFP. Poliția din Brignoles, lângă Saint-Tropez, a spus că toți cei cinci membri ale celor două echipaje au murit. Incidentul s-a petrecut la 50 km nord-vest de Saint-Tropez, iar elicopterele își aveau baza la Cannet-des-Maures. Cauza ciocnirii nu este cunoscută. La fața locului au sosit de îndată militari, două elicoptere de salvare și unul de poliție, împreună cu oficiali locali.

Există temeri că aproximativ 90 de migranți s-au înecat în largul coastelor Libiei după ce o barcă a traficanților de oameni s-a răsturnat vineri în zori. Potrivit Reuters, se știe de trei supraviețuitori, iar 10 cadavre au fost aduse de mare la țărm. Supraviețuitorii le-au spus salvatorilor că majoritatea migranților de la bord erau pakistanezi, și se îndreptau în grup spre Italia, a declarat de la Tunis Olivia Headon, purtătoarea de cuvânt al Organizației Internaționale a Migrației (OIM). Potrivit datelor aceleiași organizații, 218 migranți au murit deja anul acesta pe așa-numita „rută centrală” a traficului de oameni, care unește coasta Libiei cu sudul Italiei. Ruta estică, dintre Turcia și Grecia, a fost folosită anul acesta de ceva mai mult de 1000 de persoane și nu s-au înregistrat victime. Pe ruta vestică, dintre nordul Africii și Spania, au murit de la începutul anului 28 de migranți.

La Chișinău au loc cu participarea președintelui Igor Dodon festivități cu ocazia lansării „Anului lui Ștefan cel Mare”. Cu această ocazie, Dodon a decernat medalii unor politicieni, intelectuali, parohi și șefi de organizații civice. Data lansării programului de manifestări dedicate voievodului moldovean, 2 februarie, marchează împlinirea a 653 de ani de la un eveniment considerat de unii istorici drept prima consemnare a unui stat moldovenesc, prin recunoașterea de către regele Ungariei, Ludovic I, în 1365 a transformării Moldovei într-o țară. Într-o declarație de presă, Igor Dodon, cunoscut pentru „moldovenismul” său și opoziția față de apropierea de România, a scris că data de 2 februarie „simbolizează eliberarea Moldovei de sub dominația străină și se identifică cu recunoașterea suveranității și independenței Țării Moldovei”.

Presa de stat din Cuba a informat că fiul cel mai mare al liderului cubanez Fidel Castro s-a sinucis joi, după ce fusese tratat pentru depresie. Avea 68 de ani. Site-ul oficial de știri Cubadebate a scris că Fidel Castro Diaz-Balart se aflase „într-o stare de depresie profundă”. O știre scurtă citită la televiziunea de stat a informat că tratamentul lui a cuprins „o spitalizare inițială, urmată de proceduri ambulatorii”. Fiul cel mai mare al răposatului lider revoluționar cubanez era cunoscut pentru asemănarea fizică cu tatăl său, care-i atrăsese porecla „Fidelito”. Fiul primei soții a lui Fidel, Mirta Diaz-Balart, o aristocrată cubaneză, Castro Diaz-Balart a studiat fizica nucleară în Uniunea Sovietică și a fost consilier științific la Consiliul de Stat cubanez. A fost, de asemenea, vicepreședintele Academiei de Științe din Cuba. Fidel Castro a murit în noiembrie, 2016, la vârsta de 90 de ani.

Un fost premier australian care s-a opus legiferării căsătoriilor între persoane de același sex a participat la nunta surorii sale lesbiene, la Sydney, informează AP. Tony Abbott a fost de față când sora lui Christine Forster s-a căsătorit cu partenera ei Virginia Edwards într-o ceremonie ținută lângă celebra clădire a Operei din metropola australiană, vineri. Abbott le-a spus reporterilor că este „un mare eveniment în familie” și că se bucură că are o nouă cumnată. 62% din australienii participanți la un referendum prin poștă în septembrie, anul trecut, s-au pronunțat în favoarea egalității conjugale, iar în decembrie Parlamentul de la Canberra a aprobat legislația corespunzătoare cu majoritate covârșitoare de voturi. Deși s-a opus vehement căsătoriilor gay, Abbott a spus mereu că va merge la nunta surorii sale dacă Australia va îmbrățișa prin lege egalitatea conjugală.

Premierul moldovean Pavel Filip a spus că nu va mai boicota ședințele Consiliului Suprem de Securitate, prezidat de președintele Igor Dodon, întrucât vrea să pornească o discuție despre prezența și manevrele trupelor ruse în stânga Nistrului. „Eu voi merge la CSS, sunt membru și prefer să nu sabotez”, a spus Filip joi seară, la emisiunea „Moldova în direct” de la Moldova 1. Reprezentanții guvernului și Parlamentului au refuzat să participe la cea mai recentă ședință CSS, pe fondul tensiunilor cu președintele Igor Dodon. Șeful statului, cunoscut pentru simpatiile sale pro-ruse, a anunțat săptămâna aceasta că va convoca CSS ca să discute declarațiile simbolice luate de unele sate moldovene de a se uni cu România, gesturi în care el vede o amenințare la adresa securității R. Moldova, ca și alte manifestări unioniste.

Premierul moldovean Pavel Filip a avut joi o primă discuție telefonică cu noua șefă a guvernului de la București Vasilica-Viorica Dăncilă. Un comunicat al guvernului moldovean o citează pe Dăncilă, spunând că România este ferm angajată să susțină parcursul european al Republicii Moldova. Marți, Filip a invitat-o pe Dăncilă în vizită la Chișinău și a spus că cele două guverne au obiective comune ca „interconectarea reţelelor electrice şi de gaze naturale”. Învestit luni, guvernul Dăncilă este al treilea instalat de social-democrații români și aliații lor în puțin peste un an de când au câștigat puterea. Primele două au căzut din cauza disputelor interne pe marginea inițiativelor controversate de schimbare a legilor justiției.

Furnizorul de gaze naturale Moldova Gaz a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să examineze aprobarea tarifelor noi și prețurilor reglementate pentru anul 2018. Portalul mold-street.com a calculat că Moldova Gaz a propus o reducere a tarifului datorită scăderii prețului de import a gazelor naturale în dolari, precum și a întăririi leului. Ar rezulta ieftiniri de tarif de aproximativ 25% pentru consumatorii conectați la conducte cu presiune mare și medie, preponderent consumatori industriali și o ieftinire mai mică pentru populație și alți consumatori conectați la rețelele cu presiune joasă. Cererea survine la o zi după ce premierul Pavel Filip a declarat că există premise pentru micșorarea tarifelor la gaze cu cel puțin 20%.

Președintele rus Vladimir Putin urmează să ia parte la manifestări de comemorare în orașul cunoscut în trecut ca Stalingrad, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a uneia din cele mai sângeroase bătălii din al Doilea Război Mondial. Ceremoniile de la Volgograd vor cuprinde și parada a 75 de tancuri, unul pentru fiecare an trecut de la victoria armatei sovietice asupra germanilor și aliaților lor. Vor participa de asemenea cam 1500 de militari și 50 de avioane. Numit Țarițîn în vremea Imperiului țarist, orașul a fost rebotezat Stalingrad de sovietici în onoarea liderului lor Iosif Visarionovici Stalin. Bătălia de la Stalingrad a durat cinci luni, marcând un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial. Istoricii spun că la Stalingrad au murit un milion de oameni.

Înaintea unui turneu în America Latină, secretarul de stat al Statelor Unite, Rex Tillerson, a avertizat țările din emisfera vestică asupra „acțiunilor alarmante” ale Rusiei și Chinei în regiunea lor, îndemnându-le să aleagă mai bine cooperarea cu Statele Unite. „America Latină nu are nevoie de noi puteri imperiale care nu vor decât să tragă foloase în interesul propriu”, a spus Tillerson în Texas, înainte de a merge în Mexic la începutul unui turneu regional. Tillerson a mai spus că Moscova continuă să „vândă armament și echipament militar unor regimuri ostile care nu respectă valorile democratice”. Tillerson a avut cuvinte chiar mai aspre pentru China, devenită principalul partener comercial al Argentinei, Braziliei și altor țări din regiune, spunând că „ofertele chineze au întotdeauna un preț”.

Poliția iraniană spune că a arestat 29 de femei care și-au scos vălurile de pe cap într-un protest tot mai amplu împotriva legii care le obligă să-și acopere capul și părul în public. Potrivit agenției de știri Tasnim, poliția susține că femeile ar fi fost „amăgite” să-și descopere capul de o campanie de propagandă orchestrată de iranienii din străinătate. Portul obligatoriu al acoperământului islamic la femei a fost impus după revoluția islamistă din 1979. Poliția iraniană de moravuri face controale regulate, pedepsindu-le pe iraniencele care nu vor să poarte hijab. Știrea arestărilor de joi vine după ce cel puțin alte șase femei fuseseră reținute la Teheran săptămâna aceasta, în proteste similare.

Podul peste Nistru din preajma localității Gura Bîcului deschis în luna noiembrie pentru circulația auto va putea fi traversat începând de joi și de camioane de până la 10 tone. Inițial, podul fusese deschis doar pentru circulația automobilelor și a transportului de sub 3,5 tone. Experții tehnici de la Chişinău și Tiraspol au inspectat podul miercuri și au ajuns la concluzia că structura de rezistență a acestuia poate face față unor sarcini mai mari.

Podul a fost distrus în timpul conflictului militar de pe Nistru din 1992 și restabilit din fonduri europene la începutul anilor 2000. Acesta nu a fost însă folosit din cauza unor disensiuni dintre Chişinău și Tiraspol și a fost pus în circulație abia pe 20 noiembrie 2017, în urma unei decizii neașteptat a autorităților centrale și administrației transnistrene.

Un comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii de la Chişinău anunță că decizia de a extinde restricția impusă vehiculelor mai grele de 3,5 tone a fost luată „în vederea fluidizării transportului de mărfuri și persoane și facilitării conexiunii dintre cele două maluri ale Nistrului”, iar traseul parcurs de cursele interraionale de transport de pasageri și mărfuri s-a redus astfel cu aproape 50 de km.

Comunicatul mai precizează că podul este parte a drumului internațional M-5, care face parte din rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) și asigură conexiunea cea mai scurtă dintre Iași și Odessa. Fiind o arteră magistrală, acest drum nu traversează nicio localitate, ceea ce permite fluidizarea traficului rutier.

Furnizorul de gaze naturale Moldova Gaz a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să examineze și să aprobe noile tarife noi și prețuri reglementate pentru anul 2018. Portalul Mold-street.com a calculat că Moldova Gaz a propus o reducere a tarifului datorită scăderii prețului de import a gazelor naturale în dolari, precum și a întăririi leului. Ar rezulta ieftiniri de tarif de aproximativ 25% pentru consumatorii conectați la conducte cu presiune mare și medie, preponderent consumatori industriali și o ieftinire mai mică pentru populație și alți consumatori conectați la rețelele cu presiune joasă. Cererea survine la o zi după ce premierul Pavel Filip a declarat că există premise pentru micșorarea tarifelor la gaze cu cel puțin 20%. Opoziția a spus că tarifele au fost menținute până acum la nivel ridicat în mod nejustificat. ANRE va lua decizia după 15 zile lucrătoare, în care trebuie să aibă loc dezbateri publice.

Premierul moldovean Pavel Filip a avut joi o primă discuție telefonică cu noua șefă a guvernului de la București Vasilica-Viorica Dăncilă. Un comunicat al guvernului moldovean o citează pe Dăncilă, spunând că România este ferm angajată să susțină parcursul european al Republicii Moldova. Marți, Filip a invitat-o pe Dăncilă în vizită la Chișinău și a spus că cele două guverne au obiective comune ca „interconectarea reţelelor electrice şi de gaze naturale”. Învestit luni, guvernul Dăncilă este al treilea instalat de social-democrații români și aliații lor în puțin peste un an de când au câștigat puterea. Primele două au căzut din cauza disputelor interne pe marginea inițiativelor controversate de schimbare a legilor justiției.

Liderii Partidului Liberal au condamnat cererea președintelui Igor Dodon ca instituțiile statului să intervină împotriva autorităților locale din mai multe sate, care au semnat în ultima vreme declarații simbolice pentru unirea cu România. Liderul PL, Mihai Ghimpu, l-a acuzat la rândul său pe Dodon de încurajarea separatismului, cerând cercetarea penală a acestuia. Miercuri, Dodon a criticat declarațiile autorităților locale, avertizând că va folosi toate mijloacele de care dispune „pentru a asigura securitatea națională a Republicii Moldova”. În replică, președintele Partidului Unității Naționale (PUN), fostul ministru al apărării Anatol Șalaru, a spus că Dodon nu a cerut niciodată pedepsirea celor care „au împușcat moldoveni în 1992, dar este gata să bage la închisoare unioniști”.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko s-a alăturat celor care critică noua lege poloneză referitoare la Holocaust, care vorbește despre crime comise de „naționaliști ucraineni și membri ai unităților ucrainene colaborând” cu Germania nazistă. Într-o declarație publicată joi pe Facebook, Poroșenko spune că aceste pasaje sunt inacceptabile. Legea a fost aprobată miercuri de Senatul de la Varșovia în pofida criticilor din partea Israelului și a Statelor Unite că ar încălca libertatea de exprimare și libertatea de a cerceta istoria, dar mai trebuie promulgată de șeful statului. Ea pedepsește folosirea expresiei „lagărele morții poloneze” pentru a desemna lagărele de exterminare naziste care au existat pe teritoriul Poloniei în timpul celui de al Doilea Război Mondial și afirmația că Polonia ar fi fost complice la crimele naziste.

Președintele Igor Dodon a declarat că va folosi „toate modalitățile legale” pentru a bloca amendarea Constituției, în scopul de a ancora în legea fundamentală orientarea pro-europeană a R.Moldova. Un proiect de lege în acest sens a fost inițiat de Partidul Democrat de guvernământ și avizat pozitiv miercuri de guvern. Reacționând pe Facebook la avizul guvernului, Dodon a mai susținut că orice amendament „cu privire la vectorul de politică externă a ţării sau alte probleme de importanţă majoră pot fi adoptate doar de popor în cadrul unui referendum”.

Curtea de Arbitraj Sportiv a dat câștig de cauză unui număr de 39 de atleți ruși, care fuseseră suspendați pe viață, pentru dopaj, de Comitetul Olimpic Internațional. Curtea a declarat că nu sunt dovezi suficiente care să susțină acuzația că s-ar fi dopat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, motiv pentru care 28 de atleți au fost reabilitați total. Ei pot cere acum să fie înscriși la Jocurile din Coreea de Sud, care încep pe 9 februarie.

În cazul restului de 11 atleți, Curtea de Arbitraj a declarat că acești s-au dopat, dar a redus pedeapsa de la suspendare pe viață la excluderea de la Jocurile Olimpice din acest an.

Comitetul Olimpic Internațional s-a declarat dezamăgit de decizia, care ar putea avea efecte de lungă durată asupra luptei cu dopajul. La Moscova însă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a salutat verdictul și a precizat că Rusia va continua să lupte pe căi juridice pentru a „curăța” reputația sportivilor săi.

Directorii principalelor trei mari servicii de informații din Rusia au fost în Statele Unite săptămâna trecută, lucru neobișnuit, sunt de părere analiștii, mai ales într-o perioadă tensionată a relațiilor bilaterale. Ținând cont și de anchetele în desfășurare despre amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite a confirmat inițial vizita la Washington a lui Serghei Narîșkin, directorul spionajului extern, care a discutat cu oficialități americane despre combaterea terorismului. Ulterior, cotidianul Washington Post a relatat că tot săptămâna trecută au venit în Statele Unite, Alexander Bortnikov, directorul FSB-ului și generalul Igor Korobov, seful serviciului militar de informații, GRU. Bortnikov a avut discuții cu directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) Mike Pompeo. Despre programul directorului informațiilor militare nu se știe nimic.

Vizitele au venit și în ajunul publicării listei cu înalți demnitari ruși și oligarhi, așa-numita „lista lui Putin”, de către Ministerul american de Finanțe. Este vorba de o personalități care ar putea fi dar nu sunt pentru moment, ținta unor noi sancțiuni. Decizia administrației Trump de a nu impune pentru moment sancțiuni a fost deja criticată de senatorii democrați.