Reacția ambasadei americane la Chișinău: „Ambasada Statelor în Moldova a luat cunoștință de decizia Curții Supreme de Justiție de a menține hotărârea judecătorească din 3 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinău. Alegerile libere, corecte și transparente sunt fundamentul oricărei democrații și trebuie să se conformeze normelor internaționale. Orice pretinse încălcări trebuie să fie abordate într-un mod care respectă statul de drept și principiile democratice, inclusiv voința poporului exprimată prin alegeri. Independența judiciară este un principiu democratic principal, iar decizia de astăzi a întărit percepția publică privind ingerințele politice în sistemul judiciar al Republicii Moldova.“

Curtea Supremă de Justiție a respins contestația primarului ales Andrei Năstase împotriva deciziei Curții de Apel de menținere a deciziei primei instanțe prin care au fost invalidate alegerile în municipiul Chișinău.

CSJ respinsese mai devreme o cerere a lui Năstase de recuzare a completului de judecători de la Înalta Curte, în fața căreia acum are loc un protest al suporterilor liderului PPDA.

Iată argumentele CSJ:

„Instanţa de apel şi prima instanţă au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi au apreciat corect probele administrate, hotărârile acestora fiind legale.

Argumentele invocate de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr și candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentaţi de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, reprezentat de Nicolae Fomov, și de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 în cererile de recurs se referă la fapte care au fost deja constatate de către instanțele inferioare și cu privire la care completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu se poate pronunța, acesta efectuând doar o analiză în drept.

Mai mult, argumentele invocate de către recurenții menționați nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, iar cererea de recurs depusă de Liudmila Perederii este depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

Din aceste motive, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră inadmisibile aceste recursuri.”

Prima reacție a lui Andrei Năstase: „Plahotniuc a ucis democrația.”

În acest moment în fața Curții Supreme de Justiție de la Chișinău are loc un protest la care iau parte liderul PPDA Andeei Năstase și lidera PAS Maia Sandu.

Guvernul de la Chișinău a confirmat luni seară că premierul Pavel Filip face o vizită în Statele Unite între 24-26 iunie, și a publicat imagini video de la primirea șefului executivului moldovean de către secretarul de stat american Mike Pompeo. Potrivit unui comunicat de la guvern, programul vizitei lui Pavel Filip mai include o serie de întrevederi cu oficiali din Congresul SUA, inclusiv cu membrii Grupului de sprijin politic pentru Republica Moldova, ai Senatului american, ai Camerei Reprezentanților, precum și evenimente în cadrul principalelor centre analitice din capitala americană”.

Actualul primar interimar al Chișinăului spune că nu știe dacă vrea să mai rămână în funcție, iar fosta primăriță interimară dă asigurări că nu revine. Viceprimarul Ruslan Codreanu, care asigură în prezent interimatul, a fost citat de Unimedia.md cu declarația că „primăria lucrează”. „Iar dacă CSJ va menține invalidarea alegerilor, nu sunt decis dacă voi rămâne sau nu la Primărie”, a adăugat Codreanu. Între timp, fosta primăriță Silvia Radu, care a preluat postul după suspendarea lui Dorin Chirtoacă, a negat pe Facebook speculațiile că ar putea reveni în funcție, spunând: „Nu revin la primărie și sper ca orașul să aibă o conducere legitimă cât mai curând". Mai devreme ea spunea că ar putea candida la alegerile locale de la anul, dacă situația orașului nu se ameliorează.

Spania a salvat luni peste de 600 de oameni pe mare, peste jumătate din ei în strâmtoarea Gibraltarului, astfel că numărul migranților salvați de spanioli în ultimele 3 zile a ajuns la 1400. Creșterea numărului tentativelor riscante de traversare din nordul Africii spre Spania în ambarcațiuni fragile are loc pe fondul îmbunătățirii vremii în ultimele zile, în condiții de mare calmă. Între timp cea mai mare companie de containere din lume, firma daneză Maersk Line, a spus că o navă a ei având la bord 108 migranți salvați din mare așteaptă în largul coastelor Siciliei instrucțiuni de la autoritățile italiene, după ce vineri și-a schimbat cursul în urma întâlnirii cu o ambarcațiune cu 113 migranți. Cinci persoane cu nevoi speciale, femei și copii, au fost preluate sâmbătă de paza de coastă italiană.

România se confruntă zilnic cu agresiuni rusești în Marea Neagră și este nevoită să respingă un val de atacuri cibernetice și interferențe politice, a spus ministrul apărării de la București, Mihai Fifor, într-un interviu acordat agenției Associated Press. Fifor a mai spus că Rusia „a devenit practic vecina” României după anexarea peninsulei Crimeea, unde rușii își consolidează prezența militară fără încetare. Ministrul român a mai declarat că țara sa plănuiește să mărească până la 2% din PIB cheltuielile pentru apărare anul acesta, ca să demonstreze că este „un pilon de stabilitate și securitate”.

Ministrul român al afacerilor europene a exprimat îngrijorările țării sale față de evoluțiile politice de la Chișinău, în urma nevalidării alegerilor de primar din capitală. „E foarte important ca cetăţenii R. Moldova să aibă în continuare încredere în instituţiile şi mecanismele democratice”, a spus ministrul delegat Victor Negrescu, care a participat luni la București la ședința Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană. La o conferință de presă comună cu Negrescu, șeful delegației moldovene, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă, și-a exprimat speranța că la Chișinău CSJ, care discuta luni validarea alegerilor de primar din capitală, nu va „perpetua deciziile” instanțelor inferioare de a nu valida scrutinul câștigat de Andrei Năstase.

Tratamentul preferențial în presă și starea de urgență i-au dat un avantaj președintelui în exercițiu al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, la alegerile parlamentare și prezidențiale de duminică, au spus observatorii internaționali luni la Ankara. „Președintele în exercițiu și partidul de guvernământ s-au bucurat de un avantaj incorect”, se spune în constatările preliminare ale OSCE și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Erdogan a câștigat un nou mandat pe cinci ani, cu puteri executive sporite, încă din primul tur, iar partidul său cu rădăcini islamiste AKP a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Pe durata campaniei a fost în vigoare starea de urgență introdusă după puciul militar eșuat din 2016, în care au murit cel puțin 240 de oameni. Principalul rival al președintelui turc, Muharrem Ince, și-a recunoscut înfrângerea, dar a spus că alegerile au fost „nedrepte” și a anticipat că se va naște un sistem politic „foarte periculos”, autocratic.

Ministrul de interne anti-imigraționist al Italiei a spus în cursul unei vizite în Libia că a propus înființarea unor centre de recepție la granițele sudice ale Libiei, pentru a stăvili fluxul de migranți care traversează Marea Mediterană în drum spre Italia. Matteo Salvini, al cărui partid a promis în campanie să oprească sosirile de africani și să-i deporteze pe cei aflați deja în Italia, nu a spus în care țări anume ar urma să fie amplasate centrele de triere. Vorbind în compania unui oficial guvernamental libian, Salvini a spus că centrele ar folosi atât Italiei, cât și Libiei. Libia a fost principala poartă de ieșire din Africa pentru migranții care încearcă să ajungă în Europa pe mare, după ce rutele prin Turcia au devenit mai greu de folosit în urma unui acord al turcilor cu UE.

Peste 120 de organizaţii, grupuri civice şi personalităţi Din România au semnat un apel public pentru demisia lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor de la București. Semnatarii apelului îl acuză pe Dragnea că subminează credibilitatea internațională a României: „Pentru România, faptul că una dintre camerele Parlamentului este condusă de un recidivist are un efect distrugător.”

Solicitarea vine după ce Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi șase luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie pentru instigare la abuz în serviciu. Este a doua condamnare după cea definitivă din 2012, când Liviu Dragnea a primit doi ani de închisoare cu suspendare după ce a fost găsit vinovat de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea președintelui de atunci Traian Băsescu.

Între semnatarii apelului se află scriitorii Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu și Ana Blandiana, dar şi cei din Grupul Pentru Dialog Social, Corupţia Ucide sau Rezistenţa.

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, și-a îndemnat suporterii să demonstreze pașnic în fața sediului Curții Supreme de Justiție, care ar urma să decidă asupra validării alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului de la începutul lunii curente. Adresându-se simpatizanților de pe treptele clădirii, în compania liderei PAS Maia Sandu, Năstase le-a cerut oamenilor să nu răspundă provocărilor și s-a arătat mirat de măsurile de securitate extraordinare luate de autorități în preajma CSJ. În același discurs, Năstase a criticat aspru postul Publika TV, apropiat liderului PD Vlad Plahotniuc, pentru că ar relata tendențios despre evenimentele legate de validarea alegerilor. Săptămâna trecută două instanțe au decis nevalidarea scrutinului, invocând nereguli săvârșite de ambii candidați în turul al doilea.

Un grup de parlamentari ruși au depus la Duma de Stat un proiect de lege care ar urma să consacre drept „zi comemorativă” data încorporării Crimeii în Imperiul rus în secolul XVIII, se arată într-o postare pe site-ul Dumei, citată de Interfax. Numele complet al noii sărbători ar urma să fie „19 Aprilie, ziua încorporării Crimeii, insulei Tama și Kubanului în Imperiul Rus (1783)”. Inițiativa grupului de legislatori conduși de președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, vine la ceva mai mult de patru ani de la anexarea Crimeii ucrainene de către ruși, în primăvara anului 2014, într-o evoluție condamnată de comunitatea internațională și pedepsită cu sancțiuni împotriva Rusiei de către Statele Unite, UE și alte organizații și guverne democratice.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, spune că se așteaptă ca alianța să decidă la summit-ul din 11-12 iulie să lanseze negocieri oficiale pentru primirea Macedoniei. „Mă aștept și sper ca liderii NATO să decidă la summit începerea negocierilor de aderare”, a spus Stoltenberg la 25 iunie. Declarația vine după ce Macedonia și-a rezolvat disputa de decenii cu Grecia asupra numelui ei, acceptând să se redenumească „Macedonia de Nord”. În schimb, Grecia a promis să-și retragă obiecțiile față de primirea vecinei ei în NATO și UE. Grecia spune că numele „Macedonia”, același cu al provinciei sale nordice cu capitala la Salonic, ar ascunde pretenții asupra teritoriului și „moștenirii antice” a grecilor.

Numeroși protestatari au petrecut noaptea în fața Parlamentului de la Chișinău, continuând demonstrația amplă organizată de opoziție, duminică, pentru a cere validarea mandatului de primar al capitalei obținut de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, la alegerile de la începutul lunii curente. Astăzi, Curtea Supremă de Justiție urmează să-și spună ultimul cuvânt, după ce alegerile au fost invalidate de instanțele inferioare, trezind îngrijorări și din partea partenerilor vestici de dezvoltare ai R. Moldova. Într-o rezoluție adoptată duminică de protestatari se spune că în spatele invalidării s-ar afla „regimul Plahotniuc, în complicitate cu partenerul său Partidul Socialiștilor condus informal de Președintele Dodon”.

Un nou protest a avut loc duminică seară în București și în mai multe orașe din România pentru a preveni modificarea legislației anticorupție în beneficiul lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social de guvernământ și altor reprezentanți ai puterii. Participanții au scandat lozinci împotriva PSD și împotriva Guvernului. Săptămâna trecută, Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și șase luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Dar el a anunțat că rămâne în fruntea PSD, a Camerei Deputaților și a coaliției de guvernare, avertizând cu modificarea legilor justiției. O tentativă de relaxare a legislației anticorupție a fost împiedicată anul trecut, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a câștigat un nou mandat prezidențial în alegerile de duminică, obținând victoria din primul tur, au anunțat autoritățile electorale. Televiziunea turcă de stat a relatată că, după numărarea a 99% din voturi, Erdogan care conduce Turcia din 2002 ca președinte sau prim-ministru avea 52.5%. Principalul său rival, Muharrem Ince, obținuse 31%. În alegerile parlamentare concomitente, partidul conservator al lui Erdogan, AK, a câștigat 42 % din voturi, iar partidul aliat MHP – 11%. Partidul Republican al opoziției a obținut 23%, iar formațiunea pro-kurdă, Partidul Democratical Poporului a obținut 11%.

Ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a transmis un avertisment oamenilor de afaceri iranieni, spunând că prăbușirea acordului nuclear din 2015 va avea consecințe „foarte periculoase” pentru țară. Vorbind duminică, la o reuniune a Camerei de Comerț, în Teheran, Zarif a spus că anularea acordului nu este o alegere a Iranului și că poate duce la izolarea țării. În luna mai, președintele american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul prin care Iranul și-a redus activitățile nucleare în schimbul relaxării sancțiunilor. Celelalte cinci puteri internaționale semnatare încearcă să salveze înțelegerea.

Consilierul pentru securitate națională al Statelor Unite, John Bolton, începe un turneu european care va include o vizită la Moscova în vederea pregătirii unei întâlniri a președintelui Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin. Astăzi și mâine, Bolton se va întâlni cu aliații europeni ai Statelor Unite, la Londra și Roma, înainte de călătoria sa de miercuri la Moscova. Secretarul de stat, Mike Pompeo, a spus într-un interviu televizat recent că întâlnirea Tump-Putin este posibilă în viitorul apropiat, dar locul unei asemenea întâlniri încă nu a fost convenit.

Participanții la demonstrația de protest organizată de opoziția politică duminică la Chișinău au adoptat o rezoluție în care se promite continuarea protestelor până la validarea mandatului obținut de liderul Platformei DA Andrei Năstase la alegerile pentru postul de primar al capitalei, la începutul lunii curente. În document se spune că în spatele invalidării repetate a alegerilor în două instanțe, săptămâna aceasta, s-ar afla „regimul Plahotniuc, în complicitate cu partenerul său Partidul Socialiștilor condus informal de Președintele Dodon”. În rezoluție se mai amintește că tergiversarea confirmării mandatului lui Năstase a fost condamnată de partenerii vestici de dezvoltare ai R. Moldova, care astfel „rămâne izolată pe plan internațional”.

Mii de oameni s-au adunat în centrul Chișinăului ca să protesteze împotriva nevalidării de către două instanțe, săptămâna aceasta, a rezultatelor alegerilor pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul Platformei DA, Andrei Năstase în dauna candidatului socialist Ion Ceban.

Oamenii scandează lozinci ca „Hoții”, „Votul meu contează” și flutură drapele ale R. Moldova și UE.

• Vasile Botnaru

Mii de persoane au demonstrat în capitala Moldovei împotriva invalidării alegerilor locale anticipate cîștigate de liderul PPDA Andrei Năstase.

Demonstrații de solidaritate cu protestul de la Chișinău au fost anunțate și de diaspora moldoveană, în Italia, Germania, România, Spania și alte țări europene.

Corespondenta Europei Libere la Berlin Eugenia Pogor relateacă că un grup de persoane s-a adunat la Poarta Brandenburg din capitala Germaniei, purtând steaguri tricolore și o pancartă cu mesajul: „Vot furat”.

Poliția ucraineană spune că șapte oameni au fost arestați în vestul Ucrainei în legătură cu un atac din timpul nopții asupra unei tabere de romi de la periferia orașului Lvov. Autoritățile spun că un rom de 24 de ani din orașul Rivne a fost ucis în atacul efectuat de persoane mascate la 23 iunie, cu puțin înaintea miezului nopții. Poliția a mai spus că în urma atacului au fost spitalizate patru persoane rănite cu cuțitul: un băiat de zece ani, doi bărbați de 19 ani și o femeie de 30 de ani. A fost al cincilea atac asupra unei tabere de romi petrecut în Ucraina în ultimele două luni. Comitetul Helsinki din Ucraina și Amnesty International au condamnat atacurile, pe care le-au atribuit grupărilor de extremă-dreapta ca C14 și Sectorul Drept. Consiliul Europei estimează că în Ucraina trăiesc 260.000 de romi dintr-o populație totală de 48,5 milioane.

La Chișinău este programată pentru după-amiază o demonstrație de protest împotriva nevalidării mandatului primarului ales al capitalei, liderul Platformei DA Andrei Năstase. În ajun poliția a spus că a identificat persoane care ar fi avut de gând să pună la cale provocări și a făcut apel la protestatari să respecte legislația adunărilor publice. Demonstrația din PMAN, care începe la ora 14.00, vine după ce săptămâna aceasta două instanțe au decis să nu valideze victoria lui Năstase în alegerile de la 3 iunie, invocând existența unor plângeri depuse de rivalul său din turul al doilea, Ion Ceban. Demonstrații de solidaritate cu protestul de la Chișinău au fost anunțate și de diaspora moldoveană, în Italia, Germania, România, Spania și alte țări europene.

Autoritățile separatiste ale regiunii transnistrene au criticat adoptarea de către Adunarea Generală ONU, la 22 iunie, la propunerea Chișinăului, a unei rezoluții în care se cere retragerea trupelor străine de pe teritoriul R. Moldova. Într-un „comentariu” pe pagina de net a ministerului apărării de la Tiraspol se spune că în regiunea transnistreană nu există alte trupe rusești decât cele de menținere a păcii, care asigură „pacea și securitatea durabilă”. În documentul votat la Adunarea Generală ONU se cere retragerea militarilor ruși din grupul operativ, nu a pacificatorilor. În comentariul autorităților de la Tiraspol se mai spune printre altele că o eventuală schimbare a actualului mecanism de menținere a păcii nu se poate face fără acordul transnistrenilor.

Următorul ambasador american la Chișinău va fi probabil diplomatul de carieră Derek J. Hogan, un expert în problemele est-europene, vorbitor de limba rusă. Numirea lui Hogan de către președintele Donald Trump a fost anunțată sâmbătă pe site-ul Casei Albe. Tot acolo se spune că Derek J. Hogan, care lucrează în diplomație din 1997, a avut cinci misiuni est-europene, inclusiv una legată de Rusia. El a lucrat cel mai recent la ambasada din Azerbaidjan și mai înainte în Afganistan. Hogan vorbește rusa și spaniola.

Liderii UE se întâlnesc duminică la Bruxelles la un „mini-summit” ca să discute despre criza migrației înaintea unui summit în format complet al Uniunii, programat peste patru zile. 16 lideri, reprezentând peste jumătate din cele 28 de țări ale UE, participă la discuțiile despre care cancelara germană Angela Merkel a spus că se vor concentra asupra „țărilor cele mai afectate” de fenomenul migrației. Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia, țări cunoscute ca „grupul Visegrad”, au anunțat că boicotează mini-summit-ul. Cele patru țări refuză mereu să-și ajute partenerii din UE să facă față crizei, spunând că nu vor primi migranți. În ajun, președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că ar fi de acord ca asemenea țări să fie sancționate financiar.