Câștigătorul alegerilor din Chișinău, Andrei Năstase, și aliata sa Maia Sandu au spus că vor anunța miercuri programul protestelor de mai departe față de decizia Curții Supreme de Justiție de a invalida scrutinul din 3 iunie. Vorbindu-le jurnaliștilor azi dimineață în fața primăriei capitalei, Năstase a asigurat, cu vocea răgușită după zile de proteste, că manifestările vor continua. Președintele Platformei DA și-a repetat acuzațiile la adresa liderului Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc. „Plahotniuc este cel care a strangulat ieri democrație, prin intermediul unor judecători corupți, plătiți din banii noștri, ai tuturor. Vom continua lupta până vom eradica această dictatură”, a spus Năstase. Tot astăzi, Plahotniuc a respins acuzațiile că s-ar afla în spatele deciziei de invalidare a alegerilor. Într-un interviu scris publicat pe pagina de net a ziarului Timpul, Plahotniuc a spus că decizia instanței creează un precedent periculos chiar și pentru formațiunea sa, care însă nu poate influența judecătorii.

Președintele american Donald Trump a salutat decizia Curții Supreme de Justiție de la Washington care a confirmat restricțiile de călătorie în Statele Unite impuse de el cetățenilor din mai multe țări, majoritatea musulmane. În decizia luată cu 5 voturi contra 4, instanța a respins argumentele grupurilor pentru drepturile omului potrivit cărora restricțiile de călătorie ar fi discriminatorii în raport cu musulmanii. Președintele Trump a spus că este o victorie enormă și un moment de profundă reabilitare. Decizia sa fusese suspendată de instanțe inferioare, care o consideraseră contrară constituției americane. Restricțiile împiedică accesul în Statele Unite majorității oamenilor din Iran, Libia, Somalia, Siria, Yemen precum și Coreea de Nord și Venezuela.

Zeci de organizații neguvernamentale care au monitorizat alegerile repetate pentru postul de primar al Chișinăului spun că invalidarea alegerilor de către instanțele de judecată „erodează democrația” și încalcă dreptul fundamental al cetățenilor de a-și alege liderii. Într-o declarație comună, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte și alte alianțe și instituții ale societății civile își mai exprimă „profunda îngrijorare” față de „controlul politic” asupra justiției, despre care spun că este „folosită ca instrument împotriva interesului public”. Declarația survine la o zi de la invalidarea alegerilor din 3 iunie de către Curtea Supremă de Justiție și este asemănătoare unor reacții din partea partenerilor vestici de dezvoltare ai R. Moldova.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat o ușoară micșorare a prețului plafon pentru benzină și motorină, după două tentative eșuate de a scumpi carburanții. Astfel, începând cu miercuri, 27 iunie, prețul maxim al benzinei cifra octanică 95 este de 19,10 litrul, iar al motorinei – de 17 lei litrul. Agenția explică ieftinirea benzinei cu 5 bani și a motorinei cu 9 bani litrul prin scăderea prețurilor pe plan internațional, conform așa numitelor cotații medii Platts, și evoluția cursului de schimb al leului. Noile prețuri plafon sunt valabile până pe 10 iulie. Înainte de ieftinire, ANRE a anunțat de câteva ori scumpirea carburanților, dar deciziile de scumpire au fost suspendate în instanțele de judecată la cererea guvernului, punând sub semnul întrebării independența și rolul Agenției.

Curtea Supremă de Justiție de la Washington a confirmat restricțiile de călătorie în Statele Unite emise de președintele Donald Trump în privința cetățenilor din mai multe țări, majoritatea musulmane. În decizia luată cu 5 voturi contra 4, instanța a respins argumentele potrivit cărora restricțiile de călătorie ar fi discriminatorii în raport cu musulmanii sau ar reprezenta depășirea autorității prezidențiale. Criticate de grupuri pentru drepturile omului, restricțiile au fost blocate de către instanțele inferioare, considerând că încalcă primul amendament la Constituția Statelor Unite, care spune că guvernul nu poate favoriza o religie în raport cu alta. Restricțiile împiedică accesul în Statele Unite majorității oamenilor din Iran, Libia, Somalia, Siria, Yemen precum și Coreea de Nord și Venezuela.

Zeci de avocați reprezentând Uniunea Avocaților din R. Moldova au pichetat astăzi Curtea de Apel, protestând față de aplicarea excesivă a arestului preventiv pe perioada efectuării acțiunilor de urmărire penală și de judecare a cauzelor în instanțe. Avocații purtând robe negre au ținut ceea ce au numit un minut de reculegerea în memoria justiției. Ei spun că judecătorii ar satisface prea ușor cererile procurorilor de arestare a suspecților, iar arestul preventiv echivalează cu torturarea acestora. Procuratura Generală a respins, însă, acuzațiile. Într-un comunicat de presă se spune că, pe parcursul lui 2017, s-a aplicat măsura arestului preventiv în privința a 2465 de persoane, ceea ce ar însemna că au fost arestate înainte de proces doar 8 din 100 de suspecți.

O companie rusă bănuită de sprijinirea financiară a operațiunii de propagandă pentru victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016 a depus un demers în care cere respingerea acestor acuzații aduse de procurorul special Robert Mueller. La depunerea demersului la un tribunal din Washington, firma Concord Management a spus că Mueller ar fi fost numit ilegal și nu are mandat să o investigheze, argumente folosite recent chiar de Trump. Potrivit procurorilor americani, firma ar fi controlată de un om de afaceri apropiat liderului rus Vladimir Putin. Concord este una din cele trei organizații ruse pe care procurorul special Mueller le-a inculpat împreună cu 13 cetățeni ruși pentru amestec în campania prezidențială în favoarea lui Trump și împotriva oponentei sale din alegeri, Hillary Clinton.

Președintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat să-și depună semnătura pentru redenumirea țării în Macedonia de Nord, dar refuzul să este de natură să tergiverseze, nu să blocheze schimbarea. Într-o declarație difuzată astăzi, președinția de la Skopje spune că acest acord cu Grecia care ar rezolva o dispută îndelungată și ar permite țării să avanseze pe calea integrării europene și aderării la NATO ar fi neconstituțional. Parlamentul macedonean a ratificat acordul pe 20 iunie, cu 69 de voturi pentru și 0 împotrivă, fiind nevoie de încă un asemenea vot pentru intrarea în vigoare a documentului chiar și fără semnătura președintelui. Spicherul Talat Xhafer a sugerat că procedura poate avea loc săptămâna viitoare. După destrămarea fostei Iugoslavii, Grecia s-a opus mereu folosirii de către vecina sa de la nord a numelui simplu „Macedonia”, spunând între altele că ar implica pretenții teritoriale la adresa provinciei omonime din nordul Greciei. Acordul pentru depășirea disputei a fost semnat de miniștrii de externe ai color două țări pe 17 iunie.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, i-a spus premierului Pavel Filip la întrevederea lor de luni, la Washington, că „alegerile libere și corecte reprezintă însemnul unui guvern democratic și trebuie să reflecte dorința cetățenilor țării fără interferențe politice”. Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, Pompeo a mai promis „sprijinul continuu al Statelor Unite pentru viitorul european ales de Moldova și a cerut implementarea reformelor-cheie pentru a proteja Moldova de interferențe dinafară și a avansa integrarea ei europeană”.

Guvernul moldovean a anunțat luni că prim-ministrul Filip se află într-o „vizită de lucru” în Statele Unite în perioada 24-26 iunie. În vreme ce Filip se afla la Washington, Curtea Supremă de Justiție adopta decizia definitivă de invalidare a alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului câștigate de Andrei Năstase, liderul Platformei DA de opoziție. Invalidarea alegerilor a fost numită de ambasada americană la Chișinău „o evoluție îngrijorătoare, care continuă și în prezent erodarea încrederii cetățenilor moldoveni în procesul democratic”. Vizita lui Filip mai are loc după ce Adunarea Generală a ONU a adoptat, vineri, o rezoluție propusă de R. Moldova în care Rusiei i se cere retragerea Grupului Operativ de Trupe Ruse din stânga Nistrului.

Ziarul „Timpul” relatează în pagina sa de net că liderul PD, Vlad Plahotniuc, pe care suporterii opoziției îl acuză că ar fi pus la cale anularea victoriei lui Andrei Năstase la alegerile de la Chișinău, a spus că invalidarea scrutinului creează un precedent periculos chiar și pentru partidul său, Democrat, care însă nu poate influența judecătorii. Într-un interviu pentru „Timpul”, Plahotniuc a spus: „Nu putem exclude ca în alegerile parlamentare să ne trezim chiar noi cu astfel de situații”. Liderul democraților a mai spus că asupra formațiunii sale și Guvernului s-au făcut presiuni mari pentru a influența magistrații să valideze rezultatele alegerilor. „Decizia de invalidare este foarte periculoasă și nedreaptă. Dar să ceri Guvernului să rezolve problema prin implicare în actul de justiție e la fel de periculos”, a spus Plahotniuc.

Ministerul de externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul moldovean la Moscova să-și exprime nemulțumirea față de rezoluția „de natură destructivă” înaintată de Chișinău la ONU și votată de Adunarea Generală la 22 iunie, în care se cere retragerea trupelor rusești din R. Moldova. Potrivit unui comunicat pe pagina de net a Ministerului, vice-ministrul rus de externe Grigori Karasin i-a spus luni ambasadorului Andrei Neguța că „măsura neprietenoasă” a Chișinăului va dăuna rezolvării conflictului transnistrean și relațiilor bilaterale moldo-ruse. Rezoluția a fost criticată din nou de președintele Igor Dodon într-un interviu apărut luni în ziarul rus „Izvestia”.

În fața Primăriei capitalei a avut loc marți dimineață un protest împotriva deciziei CSJ de a nu valida alegerile de primar câștigate de reprezentantul opoziției pro-europene, Andrei Năstase. Au existat mici ciocniri cu forțele de ordine odată ce protestatarii au blocat intrările pentru a impune „zi liberă” la o primărie care tot nu are primar legitim. Protestatarii au scandat ca și aseară la CSJ „Jos dictatura”, „Jos Mafia”, „Nu cedăm” ș.a. S-a mai relatat că după încheierea protestului, poliția nu a redat bd. Ștefan cel Mare circulației rutiere, deși participanții la demonstrație s-au retras în ordine pe trotuare.

Președintele Igor Dodon spune că după anularea în instanță a victoriei lui Andrei Năstase la alegerile anticipate pentru postul de primar al capitalei ar fi trebuit să se repete alegerile, cu participarea celui de-al doilea clasat, socialistul Ion Ceban. „El (Ceban) a fost nedreptățit prin decizia abuzivă a judecății, deoarece nu au existat contestații împotriva lui”, a spus Dodon într-o declarație de presă, marți. Dodon a mai spus că „haosul” care ar domina acum în Moldova s-ar datora „guvernării eurounioniștilor pe parcursul a nouă ani”, încurajată de Statele Unite, UE și România. Șeful statului a mai insinuat în declarația sa că ar exista un plan ca după alegerile de toamnă Platforma DA și PAS să facă o coaliție „pro-europeană” cu PD, dar a promis că el și socialiștii nu vor permite apariția ei.

Curtea Supremă de Justiție a menținut deciziile de nevalidare a alegerilor anticipate pentru postul de primar al Chișinăului, date săptămâna trecută de Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel. Potrivit legii, decizia anunțată luni seară este definitivă, iar capitala ar urma să fie condusă de un primar interimar până la alegerile regulamentare de la anul. Câștigătorul alegerilor din 3 iunie, Andrei Năstase, a condamnat decizia CSJ, spunând că judecătorii au procedat astfel de frica liderului PD, Vlad Plahotniuc, despre care criticii susțin că ar controla justiția. Mii de persoane au protestat la Chișinău până târziu, iar protestele ar urma să continue marți. Decizia de luni seară a fost criticată de ambasadorul UE, Peter Michalko și de ambasadele Statelor Unite și Canadei. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gamurari, a spus într-o emisiune TV că nu-și permite să comenteze deciziile justiției și că este „sigur” că justiția din R. Moldova este independentă.

Guvernul de la Chișinău a informat luni seară că premierul Pavel Filip face o „vizită de lucru” în perioada 24-26 iunie în Statele Unite și a publicat imagini video de la primirea șefului executivului moldovean de către secretarul de stat american Mike Pompeo, la Washington. Potrivit unui comunicat de la guvern, programul vizitei lui Pavel Filip mai include o serie de întrevederi cu oficiali din Congresul SUA, inclusiv cu membrii Grupului de sprijin politic pentru Republica Moldova, ai Senatului american, ai Camerei Reprezentanților, precum și evenimente în cadrul principalelor centre analitice din capitala americană”.

Miniștrii din UE vor participa marți la audieri pe tema posibilei erodări a statului de drept în Polonia, la începutul unui proces disciplinar despre care Varșovia spune că este nejustificat. Potrivit președinției bulgare a UE, audierile de marți se vor concentra asupra „celor mai acute chestiuni” identificate de Comisia Europeană în urma analizei politicilor guvernării de dreapta din Polonia mai ales în domeniul justiției.

În ajun, organizația pentru drepturile omului Amnesty International a avertizat că dreptul la asociere și adunare în Polonia este în pericol în baza legilor adoptate de majoritatea parlamentară conservatoare și naționalistă de la Varșovia. Un purtător de cuvânt al AI a spus că anul trecut în Polonia au avut dosar penal 600 de protestatari. Dacă procesul disciplinar împotriva Poloniei la nivelul UE merge până la capăt, el ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al țării.

Spania a salvat luni peste de 600 de oameni pe mare, peste jumătate din ei în strâmtoarea Gibraltarului, astfel că numărul migranților salvați de spanioli în numai trei zile a ajuns la 1400. Creșterea numărului tentativelor riscante de traversare din nordul Africii spre Spania în ambarcațiuni fragile are loc pe fondul îmbunătățirii vremii în ultimele zile, în condiții de mare calmă. Între timp cea mai mare companie de containere din lume, firma daneză Maersk Line, a spus luni că o navă a ei având la bord 108 migranți salvați din mare așteaptă în largul coastelor Siciliei instrucțiuni de la autoritățile italiene, după ce vineri și-a schimbat cursul în urma întâlnirii cu o ambarcațiune cu 113 migranți. Cinci persoane cu nevoi speciale, femei și copii, au fost preluate sâmbătă de paza de coastă italiană.

Legislatorii americani vor dezbate marți o propunere legislativă care să reducă numărul cazurilor de separare a familiilor de imigranți. Proiectul elaborat de senatorii republicani prevede păstrarea unității familiilor pe durata procedurilor legale, mărirea numărului de judecători de imigrație, și crearea de noi centre familiale pentru imigranți. Propunerea a fost criticată în ajun de președintele Donald Trump, care a spus că ar fi costisitoare. El a sugerat că străinii ar trebui trimiși înapoi fără nici un fel de proces, spunându-li-se direct că nu pot intra în mod ilegal în Statele Unite.

Prințul William al Marii Britanii va merge marți la memorialul Holocaustului (Yad Vashem) din Ierusalim, în cadrul primei vizite oficiale a unui membru al familiei regale britanice în teritoriile administrate de la Londra până la înființarea statului Israel. La Ierusalim William locuiește la hotelul King David, care a servit drept cartier general al autorităților britanice înainte de a deveni ținta militanților evrei în 1946, într-un atac cu bombă soldat cu peste 90 de morți. Vorbind luni în Parlament, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că prințul William este „binevenit” și a omagiat memoria străbunicii lui, Prințesa Alice, care a salvat vieți evreiești în timpul Holocaustului.

Ambasadorul UE în R. Moldova Peter Michalko se declară extrem de dezamăgit de decizia CSJ de a nu admite apelul contra invalidării alegerilor pentru primăria orașului Chișinău. „Voința oamenilor exprimată în alegeri libere și corecte, valorile democratice, principiile statului de drept pentru respectarea cărora Republica Moldova s-a angajat în relațiile cu UE, nu au fost respectate”, scrie Peter Michalko într-o postare pe Facebook.

Reacția ambasadei americane la Chișinău: „Ambasada Statelor în Moldova a luat cunoștință de decizia Curții Supreme de Justiție de a menține hotărârea judecătorească din 3 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinău. Alegerile libere, corecte și transparente sunt fundamentul oricărei democrații și trebuie să se conformeze normelor internaționale. Orice pretinse încălcări trebuie să fie abordate într-un mod care respectă statul de drept și principiile democratice, inclusiv voința poporului exprimată prin alegeri. Independența judiciară este un principiu democratic principal, iar decizia de astăzi a întărit percepția publică privind ingerințele politice în sistemul judiciar al Republicii Moldova.“

Curtea Supremă de Justiție a respins contestația primarului ales Andrei Năstase împotriva deciziei Curții de Apel de menținere a deciziei primei instanțe prin care au fost invalidate alegerile în municipiul Chișinău.

CSJ respinsese mai devreme o cerere a lui Năstase de recuzare a completului de judecători de la Înalta Curte, în fața căreia acum are loc un protest al suporterilor liderului PPDA.

Iată argumentele CSJ:

„Instanţa de apel şi prima instanţă au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi au apreciat corect probele administrate, hotărârile acestora fiind legale.

Argumentele invocate de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr și candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentaţi de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, reprezentat de Nicolae Fomov, și de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 în cererile de recurs se referă la fapte care au fost deja constatate de către instanțele inferioare și cu privire la care completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu se poate pronunța, acesta efectuând doar o analiză în drept.

Mai mult, argumentele invocate de către recurenții menționați nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, iar cererea de recurs depusă de Liudmila Perederii este depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

Din aceste motive, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră inadmisibile aceste recursuri.”

Prima reacție a lui Andrei Năstase: „Plahotniuc a ucis democrația.”

În acest moment în fața Curții Supreme de Justiție de la Chișinău are loc un protest la care iau parte liderul PPDA Andeei Năstase și lidera PAS Maia Sandu.

Guvernul de la Chișinău a confirmat luni seară că premierul Pavel Filip face o vizită în Statele Unite între 24-26 iunie, și a publicat imagini video de la primirea șefului executivului moldovean de către secretarul de stat american Mike Pompeo. Potrivit unui comunicat de la guvern, programul vizitei lui Pavel Filip mai include o serie de întrevederi cu oficiali din Congresul SUA, inclusiv cu membrii Grupului de sprijin politic pentru Republica Moldova, ai Senatului american, ai Camerei Reprezentanților, precum și evenimente în cadrul principalelor centre analitice din capitala americană”.

Actualul primar interimar al Chișinăului spune că nu știe dacă vrea să mai rămână în funcție, iar fosta primăriță interimară dă asigurări că nu revine. Viceprimarul Ruslan Codreanu, care asigură în prezent interimatul, a fost citat de Unimedia.md cu declarația că „primăria lucrează”. „Iar dacă CSJ va menține invalidarea alegerilor, nu sunt decis dacă voi rămâne sau nu la Primărie”, a adăugat Codreanu. Între timp, fosta primăriță Silvia Radu, care a preluat postul după suspendarea lui Dorin Chirtoacă, a negat pe Facebook speculațiile că ar putea reveni în funcție, spunând: „Nu revin la primărie și sper ca orașul să aibă o conducere legitimă cât mai curând". Mai devreme ea spunea că ar putea candida la alegerile locale de la anul, dacă situația orașului nu se ameliorează.

Spania a salvat luni peste de 600 de oameni pe mare, peste jumătate din ei în strâmtoarea Gibraltarului, astfel că numărul migranților salvați de spanioli în ultimele 3 zile a ajuns la 1400. Creșterea numărului tentativelor riscante de traversare din nordul Africii spre Spania în ambarcațiuni fragile are loc pe fondul îmbunătățirii vremii în ultimele zile, în condiții de mare calmă. Între timp cea mai mare companie de containere din lume, firma daneză Maersk Line, a spus că o navă a ei având la bord 108 migranți salvați din mare așteaptă în largul coastelor Siciliei instrucțiuni de la autoritățile italiene, după ce vineri și-a schimbat cursul în urma întâlnirii cu o ambarcațiune cu 113 migranți. Cinci persoane cu nevoi speciale, femei și copii, au fost preluate sâmbătă de paza de coastă italiană.