Cancelarul german Angela Merkel le-a trimis liderilor partidelor din coaliția de guvernare un document intitulat „Mai multă ordine și control asupra migrației” în care prezintă diversele măsuri convenite la nivelul UE dar și bilateral pentru limitarea fluxului de migranți care cer azil în Germania. Documentul include și acorduri cu 14 țări, între care țările central-europele profund antimigrație, prin care acestea se declară de acord să preia rapid migranții care au fost înregistrați în aceste țări dar au continuat spre Germania. Italia și Austria nu se numără printre țările semnatare. Ministrul german de interne Horst Seehofer, din partea partidului conservator bavarez CSU, îi dăduse lui Merkel un termen limită până duminică să rezolve într-un fel problema migrației pentru Germania. În caz contrat, partidul lui Seehofer s-ar putea retrage din coaliție, forțând căderea guvernului și a cancelarei. Pentru moment, ministrul de interne nu a comentat documentul cancelarei, dar lidera partidului social-democrat (aflat și el la guvernare) i-a cerut să pună capăt disputei cu Angela Merkel și să nu mai instrumentalizeze problema migranților în vederea alegerilor generale din Bavaria, care vor avea loc în octombrie.

Sute de persoane au protestat sâmbătă la Augsburg în sudul Germaniei împotriva partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care ține în oraşul Augsburg un congres de două zile. AfD, partid eurosceptic şi antiimigraţionist, a intrat pentru prima dată anul trecut în Parlamentul federal, devenind cel mai puternic partid de opoziție. Acum speră chiar să câștige alegerile regionale din landul Bavaria, programate pentru octombrie.

În Statele Unite sunt planificate sute de proteste împotriva politicii administrației Trump de a-I separa pe copii minorii de părinți după ce au fost arestați pentru tentativa de a intra ilegal în Statele Unite. Organizatorii acestor proteste cu # „FamiliesBelongToghether” (familiile trebuie să rămână împreună) spun că se așteaptă ca zeci de mii de persoane să participe la cele peste 630 de proteste organizate în Statele Unite dar și în străinătate.

În jur de 2.000 de copii rămân separați de familiile lor, deși președintele Donald Trump a anulat între timp această practică. Se pare însă că acum copiii vor fi deținuți împreună cu părinții, cât durează procedura juridică, iar asta ar putea fi în contradicție cu legislația care limitează detenția preventivă a minorilor.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a lansat vineri un nou apel „la încetarea imediată a operaţiunilor militare" în sud-vestul Siriei, unde forţele regimului lui Bașar al Assad continuă ofensiva contra grupărilor rebele. Zeci de mii de sirieni au părăsit zona de la începutul ofensivei armatei siriene din 19 iunie. Agenția ONU pentru refugiați estimează că numărul persoanelor nevoite să-şi părăsească locuinţele s-a triplat, ajungând la 160.000. Ultimele date prezentate luni de Naţiunile Unite făceau referire la 45.000 de persoane strămutate de la lansarea ofensivei.Războiul din Siria, intrat în cel de-al optulea an, s-a soldat cu peste 350.000 de morţi şi milioane de oameni strămutaţi.

Comisia Europeană a declarat că „urmărește îndeaproape și cu îngrijorare evenimentele din România”, relatează G4Media.ro, citând un purtător de cuvânt al executivului european după întâlnirea de vineri dintre Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, și Călin Popescu Tăriceanu. „Acum e crucial pentru România să își intensifice eforturile și să evite regresul. În acest context urmărim îndeaproape schimbările codurilor penale și ale legilor justiției pentru a vedea compatibilitatea cu legislația relevantă a UE”, se mai arată în poziția Comisiei Europene, relaterază G4Media.ro. Joi, 12 state aliate României, printre care SUA, Germania, Franța, au făcut public un comunicat de presă în care cer părților implicate în modificarea Codului de Procedură Penală și a Codului Penal „să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei”.

Reprezentanții așa-numitei Mișcări de rezistență națională din R.Moldova au anunțat pentru duminică, 1 iulie, noi proteste de amploare la Chișinău împotriva anulării alegerilor locale, câștigate de Andrei Năstase, candidatul Platformei DA. Maia Sandu, lidera PAS – partid care a susținut candidatura lui Năstase – a declarat miercuri la o conferință de presă că protestatarii au trei revendicări: validarea alegerilor locale, anularea sistemului mixt de vot pentru alegerile generale din toamnă și deschiderea de dosare penale celor șapte judecători care au invalidat alegerile locale din municipiul Chișinău. Între timp vineri, Comisia Electorală Centrală a confirmat invalidarea alegerilor locale din capitala moldoveană, și a decis că nu se va organiza un nou vot înainte de alegerile locale la termen din 2019.

Ca urmare a sancțiunilor internaționale, Rusia a devenit mai independentă și mai creativă, dar asta nu însemană că nu continuă să aibă relații comerciale extinse cu Occidentul, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu pentru BBC. El a explicat că din 2014, anul când s-au impus primele sancțiuni masive ca urmare a anexării abuzive a peninsulei ucrainene Crimeea, Rusia și-a dezvoltat resursele economice și militare proprii, pentru că a înțeles că „nu te poți baza pe Occident”. Lavrov a declarat că în urma sancțiunilor, volumul schimburilor comerciale cu Occidentul a scăzut cu 50%, dar că Europa Occidentală rămâne principalul partener comercial al Rusia cu un volum al schimburilor comerciale de peste 250 de miliarde de dolari anual. Lavrov a mai declarat că președintele Putin nu va aborda problema sancțiunilor în cursul primei sale întrevederi directe cu președintele american Donald Trump, programată pentru 16 iulie la Helsinki, pentru că „sancțiunile nu sunt treaba noastră”. Dar a recunoscut că Moscova ar fi mulțumită dacă președintele american ar decide ridicarea sancțiunilor.

Sancțiunile internaționale au fost impuse în 2014 după anexarea peninsulei Crimeea și izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei. În decursul anilor s-au adaugat bănuielile că Rusia ar fi participat la atacuri cu arme chimice în Siria dar și cazul Skripal din Marea Britanie. În plus, Statele Unite au impus sancțiuni Rusiei pentru amestecul în alegerile prezidențiale din 2016, acuzație respinsă categoric de Moscova, dar susținută de toate serviciile americane de informații.

Preşedintele american Donald Trump a lăsat deschisă posibilitatea ca Statele Unite să recunoască anexarea peninsulei ucrainiene Crimeea de către Rusia. Întrebat vineri în timpul zborului spre New Jersey de jurnaliști dacă ar putea renunța la poziția tradițională a Washingtonului de a condamna anexarea forțată, președintele a răspuns: „O să vedem”. A dat același răspuns și la întrebarea dacă ar putea renunța la sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării și a explicat că scopul primului său summit cu președintele rus Vladimir Putin este de a îmbunătății relațiile cu Rusia, care se află într-o criză similară cu cea din timpul Războiului Rece.

„O să vedem ce face Rusia” a declarat președintele Trump. În 11 iulie, Trump participă la summitul NATO după care în 16 iulie, la Helsinki, are prima întîlnire separată cu președintele rus Vladimir Putin. Mai mulți lideri europeni declarau, după ultimul summit G7 din Canada, că în privat, președintele Trump argumentase că anexarea peninsulei ar trebui recunoscută pentru că în Crimeea majoritatea este oricum rusofonă. O poziție pe care a avut-o și în timpul campaniei electorale din 2016. Cu toate aceastea, până acum, administrația Trump a rămas pe poziția fostei administrații americane și anume că anexarea este o încălcare a ordinii și legislației internaționale care trebuie sancționată.

Tot vineri, Trump le-a spus jurnaliștilor că va discuta cu Putin și despre amestectul Rusiei în alegerile prezidențiale americane, o acuzație respinsă categoric de Rusia. „O să vorbim despre tot, despre Ucraina, despre Siria, despre alegeri...nu vrem ca cineva să se amestece în alegerile noastre” a mai declarat președintele american.

Experții Fondului Monetar Internațional au anunțat că sprijină „închiderea” celei de a treia evaluari a programului de finanțare a reformelor din R.Moldova, eliberînd astfel un nou credit de aproape 34 de milioane de dolari. Într-o declarație a FMI, dată publicității de președintele Parlamentului Andrian Candu după întrevederea la Washington cu reprezetanții Fondului, se apreciază că angajamentele asumate până acum au fost respectate dar Chișinăul este avertizat să nu „slăbească” ritmul reformelor, în perioda premergătoarea alegerilor generale.

Într-o postare pe Facebook, premierul Pavel Filip a precizat că din noul credit „22,5 milioane de dolari sunt deja în contul Băncii Naționale. Încă 11,25 milioane vor veni săptămâna viitoare”.

Președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu a declarat că decizia judecătorească , prin care s-a invalidat alegerea primarului general al Chișinăului, nu poate fi schimbată dar Parlamentul va crea un „grup de lucru” pentru a analiza dacă și cum ar putea fi revizuită legislația electorală, mai ales prevederea privind „ziua tăcerii” și „agitația electorală” în ziua votului. Într-un interviu telefonic cu Europa Liberă, Candu a precizat: „Nu este vorba despre decizia instanței ca atare, dar este vorba despre legislație. Si ca sa nu se mai întâmple așa ceva pentru viitor, trebuie sa vedem unde sunt acele erori sau acele probleme de interpretare în legislație? Unde e problema legislației care a dat posibilitatea unei instanțe de judecata sa ia o decizie sau alta? ”. Președintele legislativului a atras atenția că „politicul” nu poate interveni decât la nivelul legislație. „Altă intervenție, altă presiune pe instanțe de judecata , pe CEC, nu sunt permise. (...) noi nu creăm statul de drept așa cum ni-l dorim”.

Andrian Candu se află în Statele Unite, împreună cu președinții parlamentelor din Georgia și Ucraina, însoțiți de președintele Parlamentului din Lituania și vicepreședintele Senatului Poloniei. Ei fac o vizită împreună, în premieră, între 25 iunie-1 iulie.

Comisia Electorală Centrală a declarat nule alegerile din Chişinău, invalidate prin trei decizii consecutive ale instanţelor de judecată moldovene. Totodată, invocând două articole din Codul Electoral, CEC a spus că repetarea scrutinului e imposibilă.

Primul articol spune că: „dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează”. Vacanţa funcţiei de primar de Chişinău a apărut pe 16 februarie, odată cu demisia lui Dorin Chirtoacă, adică nu în ultimul, ci penultimul an înainte de data alegerilor locale generale noi. Dar CEC s-a raportat la data 14 iunie 2015, data ultimelor alegeri generale locale, spunând că pe 14 iunie 2018 s-ar fi încheiat termenul la care se mai puteau face alegeri noi.

Al doilea articol invocat de CEC se referă la organizarea de alegeri repetate doar de două ori pe an, primăvara şi toamna, sugerându-se că o repetare ar fi imposibilă după scrutinul început pe 19 mai şi încheiat pe 3 iunie.

Liderii Uniunii Europene au convenit să extindă sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel au cerut celorlalți lideri extinderea sancțiunilor după ce i-au informat în legătură cu stagnarea procesului de pace din estul Ucrainei. Decizia de extindere a sancțiunilor a fost oficializată în zorii zilei, după ce lucrările summit-ului european fuseseră blocate ore în șir de noul premierul italian Giuseppe Conte. Italia cere angajamente concrete din partea Uniunii Europene pentru gestionarea fluxului de imigranți cu care se confruntă.

Oleg Navalnîi, fratele mai mic al opozantului rus Aleksei Navalnîi, a fost eliberat după ispășirea unei pedepse de trei ani și jumătate de închisoare în așa numitul caz Yves Rocher. Aleksei Navalnîi și-a întâmpinat fratele la ieșirea din închisoare în orașul vestic Oriol. Cei doi frați au fost condamnați în 2014 sub acuzația de spălare de bani și deturnare a 500 de mii de dolari de a două firme rusești, una din care era afiliată companiei franceze de cosmetice Yves Rocher. Frații Navalnîi și suporterii lor au spus că este un dosar politic. Pedeapsa pentru Aleksei a fost suspendată, el spunând că regimul i-a luat fratele „ostatec”. În octombrie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că cei doi au fost condamnați pe nedrept.

Comisia Electorală Centrală urmează să ia act astăzi de deciziile justiției de a nu valida alegerile pentru postul de primar al Chișinăului și să-și expună punctul de vedere privind pașii de mai departe. Într-un comunicat de presă, CEC a spus deja că nu se mai poate reveni asupra validării scrutinului din 3 iunie câștigat de Andrei Năstase pentru că instanța de judecată are competența exclusivă de a confirma legalitatea alegerilor și valida mandatul primarului ales. Opoziția planifică pichetarea sediului CEC, astăzi, înainte de o demonstrație mult mai amplă pregătită pentru duminică.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a spus că „decizia netransparentă”, „neobișnuită” și „nepotrivită” a Curții Supreme de Justiție de la Chișinău de a nu valida alegerile din capitală este „o amenințare la adresa democrației din Moldova”. Avertismentul difuzat joi este al doilea al din partea Departamentului de Stat în mai puțin de o săptămână și urmează unui mesaj la fel de aspru transmis de Uniunea Europeană, care a spus și că procedura acordării asistenței macrofinanciare pentru R. Moldova este stopată. În declarația Departamentului de Stat, se mai amintește că secretarul de stat Mike Pompeo i-a transmis criticile direct premierului moldovean Pavel Filip la întrevederea lor de la Washington, din 25 iunie.

Într-un nou raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite se spune că Republica Belarus, Rusia, Iranul, Turkmenistanul rămân printre țările unde situația traficului de persoane și muncii forțată este cea mai gravă. Raportul anual vizând situația traficului de persoane în lume în 2017 a fost dat publicității joi, la o ceremonie la Washington în prezența secretarului de stat, Mike Pompeo și a lui Ivanka Trump, fiica și consiliera președintelui american. Republica Moldova rămâne una din sursele traficului. Dar, datorită eforturilor guvernului de a combate fenomenul, a fost avansată din ultima, a treia categorie în categoria a doua, după îndeplinirea standardelor minime pentru eliminarea traficului.

În Statul american Maryland, un bărbat înarmat a deschis focul asupra redacției unui ziar local, ucigând cinci oameni și rănind alți câțiva, în cel mai grav atac asupra presei din istoria Statelor Unite. Casa Albă și mulți lideri politici au condamnat atacul de joi de la redacția Capital Gazette din capitala statului Maryland, Annapolis. Poliția a reținut suspectul pe loc, descriindu-l drept un bărbat alb și spunând că ziarul a primit amenințări pe rețelele de socializare înainte de atac. Un reporter care a supraviețuit, ascunzându-se sub masă, spune că atacatorul a tras la întâmplare prin ușa de sticlă a redacției.

Consiliul Superior al Audiovizualului din Franța a avertizat redacția de limbă franceză a televiziunii ruse pentru străinătate RT în legătură cu felul în care a prezentat faptele și afirmațiile făcute într-o emisiune despre un atac cu arme chimice în Siria. Autoritatea audiovizuală franceză a spus că, în luna aprilie, în urma unui presupus atac chimic în provincia Ghouta, televiziunea rusă a atribuit unor civili sirieni, la traducere, cuvinte pe care aceștia nu le-au spus. Avertismentul francez pune din nou în lumină dilema pe care o au multe guverne occidentale în privința presei ruse de stat, care transmite deseori viziunea Kremlinului, contrazicând faptele sau punctul de vedere occidental.

Italia și-a dus la îndeplinire joi sera amenințarea să blocheze concluziile summit-ului Uniunii Europene, din cauza neînțelegerilor în privința migrației. Dar președintele Consiliului European, Donald Tusk a anunțat că azi dimineață că situația a fost deblocată. Noul premier italian Giuseppe Conte a refuzat să aprobe concluziile summit-ului până când liderii europeni cad de acord asupra unei poziții comune privind migrația. Italia cere angajamente concrete din partea Uniunii Europene pentru gestionarea fluxului de imigranți cu care se confruntă.

În perioada 29 iunie - 7 iulie 2018 are loc o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary, unde au fost selecționate să participe două filme româneşti: Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari - în regia lui Radu Jude (premieră mondială în competiţia oficială) şi Nu mă atinge-mă / Touch Me Not - în regia Adinei Pintilie (Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de la Berlin). Vor fi prezentate aproximativ 150 filme din toată lumea. Cu excepția retrospectivelor și proiecțiilor speciale, toate filmele sunt premiere în Cehia, unele fiind chiar în premiere europene sau mondiale.

Angajați din trei direcții din administrația municipală Chișinău, în total circa 2500 de persoane, vor primi suplimente la salarii începând cu 1 iulie și până pe 31 decembrie anul curent, informează agenţia IPN, citând o decizie adoptată prin vot unanim de către consilierii municipali.

Potrivit sursei citate, banii pentru suplimente au fost identificați din contul economiilor operate de direcțiile vizate. Astfel, cei 1292 de angajați din sfera socială vor beneficia de un supliment de 40% din salariul tarifar.

De un supliment salarial de 40% vor beneficia și 772 de angajați din domeniul culturii. În cazul a aproape 500 de angajați ai Direcției pentru protecția drepturilor copilului suplimentul va fi de 30% din salariul tarifar.

Un raport de monitorizare a presei dat publicității astăzi de Centrul de Jurnalism Independent (CJI) constată amplificarea dezinformării în ultimele trei luni în R. Moldova. CJI a analizat demersul informațional pe şase teme, inclusiv turul II al alegerilor din Chişinău şi protestele opoziției ce au urmat, la 12 canale media dintre cele cu acoperire mai largă. Raportul este foarte critic atât la adresa televiziunilor, cât și a site-urilor online pentru că au utilizat pe larg ceea cea Centrul de Jurnalism Independent consideră a fi tehnici de manipulare, care încalcă etica jurnalistică.

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc pentru doua zile la Bruxelles având pe agendă chestiunea migrației, care, în opinia cancelarei Germaniei, Angela Merkel, ar putea „consolida sau, dimpotrivă, distruge” uniunea, știind că opiniile sunt divergente în legătură cu acest subiect. În declaraţii înainte de summit, citate de agenţia Reuters, Angela Merkel a vorbit despre nevoia de a sprijini țările care primesc migranți și refugiați, dar că aceștia nu ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă țara în care ar vrea să ajungă pentru a cere azil”.

Pe agendă se mai află chestiuni legate de relația comercială transatlantică, de relația cu Statele Unite, de sancțiunile împotriva Rusiei și despre reforma zonei euro. Plecarea Marii Britanii din Uniune este și ea pe agendă, ca și bugetul pe termen lung al Uniunii. Summitul începe în această seară.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, insistă ca alegerile locale din 3 iunie, prin care Andrei Năstase și-a adjudecat mandatul de primar general al capitalei, să fie validate de urgență, chiar dacă există deja o decizie definitivă a instanței supreme prin care scrutinul a fost invalidat.

Politiciana nu este de acord nici cu faptul ca autoritatea electorală centrală (CEC) să stabilească alegeri noi cu participarea lui Andrei Năstase și Ion Ceban. „Ar fi o decizie abuzivă. Să recunoască rezultatele alegerilor e singura decizie corectă. Cum? E problema lor. Eu nu vreau să caut soluții”, a spus Maia Sandu la televiziunea TVC21.