Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus miercuri că nu crede că Rusia mai are țara sa în obiectiv, contrazicând evaluările serviciilor de informații americane, care spun că Moscova își continuă tentativele de amestec în alegerile americane. După ce marți a încercat să-și corecteze afirmații controversate făcute la summit-ul cu Vladimir Putin de luni, miercuri Trump a fost întrebat de reporteri dacă crede că Rusia încă „țintește” Statele Unite și a răspuns: „Nu”. Reuters amintește că oficiali americani din serviciile de informații au avertizat că amestecul rusesc în procesul electoral american continuă, având acum în cătare alegerile congresionale din luna noiembrie. Tot miercuri Trump s-a lăudat la o ședință de guvern că nici un alt președinte american nu a fost așa de „dur” cu Rusia.

Cam o mie de persoane s-au adunat miercuri la Moscova să protesteze împotriva plănuitei ridicări a vârstei de pensionare, în ajunul discutării legii respective în Duma de Stat. La începutul lunii au avut loc proteste de stradă împotriva proiectului în multe orașe rusești, dar nu și în cele mai mari, inclusiv la Moscova, unde demonstrațiile au fost interzise pe durata Cupei Mondiale la fotbal. Planul guvernamental prevede ridicarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Ar fi prima asemenea majorare în aproape 90 de ani. Potrivit AFP, pe una din pancartele purtate la mitingul de miercuri din capitala rusă se putea citi: „Fii patriot, dă ortul popii înaintea pensionării!”. S-au făcut auzite și scandări împotriva președintelui rus Vladimir Putin.

Cel mai înalt prelat al Bisericii Catolice din Germania a îndemnat la mai multă înțelegere pentru „cei săraci și neajutorați” pe fondul disputei privind restrângerea intrărilor de refugiați în Germania, informează Reuters. Într-o rară intervenție în politică, cardinalul Reinhard Marx, președintele Conferinței Episcopale Germane, a îndemnat mai ales partidul bavarez CSU, care are cuvântul „creștin” în denumire, să ia aminte la „învățăturile sociale ale catolicismului, în special în atitudinea față de cei săraci și neajutorați”. Liderul CSU, Horst Seehofer, a împins guvernul de coaliție al cancelarei Angela Merkel în pragul unei crize amenințând în calitate de ministru de interne să impună măsuri radicale la granițe. În criticile sale de miercuri, cardinalul Reinhard Marx a mai spus: „Nu poți fi și catolic, și naționalist”.

Câteva sute de primari și aproape 30 de președinți de raioane din R. Moldova au deplâns blocarea asistenței macrofinanciară din partea UE și au condamnat forțele de opoziție de la Chișinău care ar fi inspirat decizia europeană. În scrisori trimise la instituțiile europene, peste 700 de primari și 27 de șefi de raioane spun că blocarea asistenței ca răspuns la invalidarea alegerilor locale din Chișinău va avea ca efect anularea unor proiecte, compromițând integrarea europeană în ochii cetățenilor. Vicepreședintele Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari a spus miercuri că semnăturile ar fi fost adunate „prin șantaj”, iar mulți dintre semnatari se vor întoarce cu timpul împotriva regimului dominat de liderul PD Vlad Plahotniuc.

Comisia Europeană spune că au fost îndeplinite toate condițiile pentru liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Kosovo. Comisia propusese în urmă cu doi ani renunțarea la vize pentru șederi de scurtă durată dacă noul stat din Balcani încheie un acord de frontieră cu Muntenegrul și combate mai eficient criminalitatea organizată și corupția. Miercuri comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a spus că aceste condiții au fost îndeplinite și a recomandat Parlamentului European și capitalelor europene să aprobe renunțarea la vize. Independent de zece ani, Kosovo nu este recunoscut ca stat de cinci țări din UE.

Procurorii americani spun că o rusoaică arestată pentru că ar fi fost agent rus sub acoperire s-ar fi aflat în contact cu serviciile de informații ruse, pe când trăia deja în Statele Unite. Potrivit agenției Associated Press, așa rezultă din dosarul alcătuit Mariei Butina, de 29 de ani. Procurorii spun că Butina ar fi avut legături cu angajații serviciului de securitate rusesc FSB, fiind văzută cel puțin odată în compania unui diplomat rus suspectat de a fi ofițer de securitate. În audierile începute miercuri la Washington, guvernul american susține că există riscul ca Butina să fugă din Statele Unite și cere menținerea ei în detenție în așteptarea procesului. Rusia a protestat față de arestarea Butinei, spunând că ar fi fost o decizie menită să compromită summit-ul americano-ruse de luni de la Helsinki.

Fostul director FBI, James Comey, un vechi republican care s-a confruntat cu președintele Donald Trump pe tema anchetei pe tema Rusiei, i-a îndemnat pe americani să voteze în favoarea democraților la alegerile congresionale din noiembrie. „Diferențele politice nu contează în acest moment, istoria ne privește”, a scris Comey pe Twitter. Comey a fost demis în mai 2017 din cauza felului cum a gestionat anchetarea campaniei electorale a lui Hillary Clinton, devenind apoi un critic vehement al lui Trump. În audierile din Congres de anul trecut el a spus printre altele că Trump se poartă neadecvat în întâlniri particulare, și că i-a cerut să-i jure credință – o acuzație pe care președintele o neagă.

Curtea Constituțională din România a decis că un cuplu gay româno-american are aceleași drepturi la stabilirea reședinței ca și orice alt cuplu căsătorit din Uniunea Europeană. Decizia de miercuri a CC vine după o decizie similară a Curții de Justiție a UE, în cazul românului Adrian Coman și a soțului său american, Claibourn Robert Hamilton, care încercaseră în zadar să obțină drept de ședere pentru american în România în baza căsătoriei încheiate în Belgia. Decizia Curții de Justiție a UE prevedea că țările din UE au dreptul în continuare să legifereze sau nu încheierea căsătoriilor gay pe teritoriul lor, dar nu pot să discrimineze cuplurile gay căsătorite în alte țări în privința dreptului de ședere. Această precizare a fost repetată miercuri și de președintele CC din România, Valeriu Dorneanu.

Rusia a criticat acordul greco-macedonean privind redenumirea Macedoniei, după ce Atena a acuzat Moscova că a încercat să-l submineze provocând proteste. „Acordul a provocat divergențe... fiind un simplu instrument de atragere a Macedoniei în NATO”, a spus miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Luna aceasta Grecia a expulzat doi diplomați ruși pentru că ar fi oferit mită unor oficiali și unor preoți în schimbul organizării de proteste împotriva acordului cu Macedonia. Înțelegerea dintre cele două țări vecine prevede că fosta republică iugoslavă se va numi oficial „Macedonia de Nord” și pune capăt blocării prin veto de către Grecia a primirii ei în NATO și Uniunea Europeană.

Președinții a 27 de consilii raionale din Republica Moldova au semnat o scrisoare către instituțiile UE ca să-și exprime dezamăgirea față de recenta rezoluție a Parlamentului European, care cere suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova din cauza invalidării alegerilor locale din capitală. În scrisoare este criticată opoziția extraparlamentară moldoveană, care ar fi inițiat dezbaterea din legislativul UE, și se atrage atenția că blocarea asistenței financiare europene va pune în pericol parcursul pro-european, căci cetățenii vor fi nemulțumiți de anularea sau amânarea unor proiecte. O scrisoare similară a fost trimisă instituțiilor europene de peste 700 de primari moldoveni. Presa de la Chișinău a informat inițial că scrisoarea a fost semnată de 28 de președinți de raioane, dar la solicitarea Europei Libere președintele Uniunii Consiliilor Raionale din R. Moldova, Veaceslav Burlac, a confirmat că Alexandru Barbăroșie, de la Anenii Noi, nu a semnat în cele din urmă documentul.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că muntenegrenii sunt oameni „foarte agresivi”, care pot atrage alianța nord-atlantică într-un mare război. Într-un interviu cu televiziunea americană Fox News, făcut la Helsinki, Trump a fost întrebat despre articolul 5 din tratatul NATO, care prevede că atacul asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Când reporterul l-a întrebat: „De ce mi-aș trimite eu fiul să apere Muntenegru?”, Trump a răspuns că înțelege această temere, fiindcă Muntenegru este o „țară micuță cu oameni foarte duri, apropos, oameni foarte agresivi. Pot să devină agresivi și – felicitări – aveți al treilea război mondial”. Trump a adăugat însă că în baza articolului 5 Muntenegrul trebuie apărat, fiindcă „așa au fost concepute lucrurile”.

Apărătorii drepturilor omului din Polonia spun că au făcut zeci de plângeri împotriva „limbajului urii” după înmulțirea postărilor rasiste pe net la adresa noii campioane mondiale la fotbal, echipa națională a Franței. Kondrad Dulkovski, șeful Centrului pentru Monitorizarea Comportamentului Rasist și Xenofob, a spus Agenției France Presse că postările incriminate „insultă jucătorii francezi din cauza culorii pielii lor, comparându-i cu maimuțe și folosind epitete rasiste aflate în afara legii în Polonia”. Limbajul sau discursul urii este pedepsit în Polonia cu pedepse de până la trei ani de închisoare. Apărătorii drepturilor omului spun că postările rasiste au început să apară imediat după finala de duminică a Cupei Mondiale. Mai înainte, ele se înmulțiseră brusc după ce echipa Poloniei a pierdut meciul din grupă cu Senegalul, la 19 iunie.

Comisia Europeană a anunțat că amendează compania Google cu suma-record de 4,34 de miliarde de euro pentru încălcarea regulilor UE în domeniul concurenței. Comisarul european pentru Concurență Margrethe Vestager a spus că firma americană a folosit sistemul de operare Android ca un „vehicul pentru cimentarea poziției dominante a motorului său de căutare”. Comisia Europeană a mai spus că practicile companiei Google au încălcat dreptul concurenților ei de a „inova și concura pe baza propriilor merite”, ca și dreptul consumatorilor europeni de a se bucura de „beneficiile concurenței eficiente în importantul domeniu al telefoniei mobile”. Amenda pentru Google este de două ori mai mare decât cea aplicată anul trecut firmei Alphabet în legătură cu sistemul ei de căutare pentru cumpărături online.

La Chișinău, lideri și simpatizanți ai PAS, PPDA și PLDM au organizat o acțiune de protest în fața Băncii Naționale, cerând demisia guvernatorului Sergiu Cioclea. Liderii opoziției susțin că BNM ar fi o „instituție capturată” de actuala guvernare. Într-o declarație pentru presă, lidera PAS, Maia Sandu, a acuzat BNM că ar fi „permis” să se producă „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc și „operațiuni de spălare de bani de miliarde de dolari”. „Din păcate, după numirea lui Sergiu Cioclea în funcția de guvernator al BNM, această instituție a rămas să fie capturată”, susține Maia Sandu, care a învinuit conducerea BNM că „nu vrea să publice versiunea integrală a raportului Kroll, știind că procuratura nu investighează corect furtul miliardului”. Presa de la Chișinău relatează că deocamdată, conducerea BNM nu a reacționat la acuzațiile opoziției.

Responsabili de la BNM au declarat Europei Libere că Banca Națională este o instituție independentă și nu comentează acțiuni cu caracter politic.

Regizorul rus Kiril Serebrenikov, conducătorul artistic al Centrului Gogol din Moscova, insistă că anchetatorii ruși așa și nu au reușit să adune dovezi ale vinovăției sale sau împotriva colegilor săi în dosarul „Studioul Șapte”. Judecătoria Basmanîi din capitala rusă a prelungit arestul la domiciliu pentru Serebrenikov până pe 22 august. Luând cuvântul la tribunal, regizorul a repetat că acuzațiile din dosar sunt „absurde”. El a subliniat că anchetatorii refuză să investigheze modul în care au fost cheltuiți banii pentru proiectul teatral „Platforma”. Totodată, Serebrenikov a amintit că nu a ocupat funcții administrative la „Studioul Șapte” și nici nu s-a ocupat de contabilitate. Potrivit lui, proiectul „Platforma” a fost realizat în întregime, iar banii s-au cheltuit conform destinației – pe salarii, recuzită și decorații, în timp ce procurorii susțin că banii au fost furați. „Întregul dosar împotriva Studioului Șapte este absurd, o farsă și o ilegalitate”, a declarat Serebrenikov, la ședința tribunalului. În vârstă de 48 de ani, regizorul, cunoscut ca un critic al Kremlinului, se află în arest la domiciliu din august 2017. În luna mai, președintele rus Vladimir Putin a respins cererea ministrului de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, de a-l elibera pe regizorul Kiril Serebrenikov ca acesta să poată călători la festivalul de Film de la Cannes.

Guvernul de la Chișinău va examina în ședința de astăzi proiectul legii prin care terenul fostului Stadion Republican ar urma să fie transmis „cu titlu oneros” în proprietatea Statelor Unite ale Americii pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei americane în R.Moldova.

Terenul cu o suprafață de 5,1814 ha, de pe str. Tighina, va fi vândut „la preț de piață”, se spune în proiect. Guvernul ar urma să asigure „determinarea valorii bunului imobil”, „negocierea prețului și semnarea contractului de vânzare-cumpărare”. În nota informativă care însoțește proiectul se afirmă că SUA și-ar fi anunțat intenția de a cumpăra terenul la sfârșitul lui decembrie 2017.

Stadionul Republican din R.Moldova a fost deschis în 1952. În anul 2007, în perioada guvernării PCRM, stadionul a fost demolat, la inițiativa premierului de atunci Vasile Tarlev, pe motiv că nu corespundea cerințelor FIFA și UEFA. Autoritățile promiteau să ridice în locul stadionului o arenă modernă, dar lucrările de reconstrucție așa și nu au început.

Președintele Donald Trump a spus că acceptă concluziile comunității de informații din Statele Unite că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 în favoarea sa. Însă el a insistat că acțiunile Rusiei nu au avut niciun impact asupra rezultatelor votului.

Remarca președintelui american vine drept răspuns la un val de critici în legătură cu declarațiile pe care le-a făcut cu o zi mai devreme, la întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, când a minimalizat din nou concluziile serviciilor de informații americane privind ingerința Rusiei în campania prezidențială din 2016.

Totodată, el și-a retras afirmațiile făcute la Helsinki, unde a spus că nu vede motive pentru implicarea Rusiei, susținând că, de fapt, a avut în vedere că nu vede niciun motiv pentru care „nu ar fi” Rusia.

Exprimându-și încrederea deplină în serviciile speciale, Trump a declarat jurnaliștilor, pe 17 iulie, că administrația sa va respinge hotărât orice încercări de ingerință în alegerile legislative din 2018.

Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell, a avertizat Rusia să nu se implice în scrutinul din 2018 din Statele Unite și a spus că este posibil ca Senatul să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Mai devreme, tot pe 17 iulie, Trump a scris pe Twitter că întâlnirea sa de luni cu liderul rus Vladimir Putin, la Helsinki, a fost chiar mai bună decât întâlnirea de la NATO, respingând criticile că ar fi adus prejudicii Statelor Unite.

Președintele american Donald Trump spune că întâlnirea sa de luni cu liderul rus Vladimir Putin, la Helsinki, a fost chiar mai bună decât întâlnirea de la NATO, respingând criticile că ar fi adus prejudicii Statelor Unite. „Deși am avut o întâlnire formidabilă la NATO, strângând sume uriașe de bani, am avut o întâlnire încă și mai bună cu Vladimir Putin al Rusiei”, a scris Trump pe Twitter, la revenirea în Statele Unite, adăugând: „Din păcate, nu este prezentată ca atare - Fake News o iau razna!”.

Casa Albă a anunțat că Trump va face astăzi noi declarații de presă despre ziua petrecută în Finlanda cu Putin, înainte de a se vedea cu spicherul republican al Camerei Reprezentanților, Paul Ryan. Ryan împreună cu alți republicani precum și mulți congresmeni democrați au criticat aspru întâlnirea lui Trump cu Putrin, spunând că a fost în detrimentul Statelor Unite. Criticile au vizat mai ales faptul că la conferința de presă comună a celor doi lideri, Trump a minimalizat din nou concluziile serviciilor de informații americane că Rusia a intervenit în campania prezidențială din 2016.

Curtea Supremă de Justiție din Chișinău a respins cererea lui Andrei Năstase de revizuire a deciziei prin care a refuzat să valideze alegerile pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul PPDA luna trecută. Avocatul lui Năstase a declarat Ziarului de Gardă că așteaptă motivarea hotărârii de astăzi, pentru a decide asupra pașilor următori. Săptămâna trecută, Năstase a cerut rejudecarea cauzei privind nevalidarea alegerilor din 10 iunie pe motiv că au apărut circumstanțe noi, anume că o judecătoare implicată în proces depășise limita de vârstă de 65 de ani pentru a mai putea deține calitatea de magistrat. Invalidarea alegerilor din Chișinău a cauzat critici occidentale aspre la adresa guvernării moldovene, cereri de asigurare a independenței justiției și suspendarea ajutoarelor macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Curtea Internațională pentru Justiție a confirmat că Iranul a depus o plângere împotriva Statelor Unite din cauza deciziei președintelui Donald Trump de a-i reimpune sancțiunile ridicate prin acordul nuclear semnat din 2015. Teheranul spune că retragerea Statelor Unite din acordul semnat de Iran și șase puteri globale, inclusiv fosta administrație americană în frunte cu Barack Obama, ar încălca normele dreptului internațional. Ceva mai devreme, ministrul iranian de externe

Mohammad Javad Zarif a spus că Statele Unite trebuie să răspundă pentru reimpunerea unilaterală a sancțiunilor. Acordul din 2015 care prevede ridicarea acestora în schimbul reducerii activităților nucleare iraniene a permis Iranului să reînceapă vânzările de petrol și gaze pe piața internațională. Președintele Trump a criticat mereu acordul nuclear cu Iranul semnat de predecesorul său și l-a denunțat în luna mai.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat două decizii noi contra Rusiei în dosare privind regiunea transnistreană. În unul din aceste dosare, CEDO a cerut Rusiei să asigure dreptul la proprietate pentru 1600 de fermieri și firme din raionul Dubăsari ale căror terenuri au fost sechestrate de către autoritățile de la Tiraspol în 2004. Asociația Promo Lex care a reprezentat petiționarii mai spune că Rusia a fost obligată să le achite despăgubiri de câte 1500 de euro fiecare.

Într-un alt dosar, CEDO a obligat Moscova să achite despăgubiri de 90 de mii de euro pentru cinci polițiști moldoveni reținuți și maltratați de autoritățile transnistrene în 2006, pe motiv că ar fi încercat să răpească un politician local, au anunțat reprezentanții polițiștilor de la Casa de avocatură „Hanganu, Tănase & Partenerii”.

În primul său discurs proeminent de la încheierea mandatului, fostul președinte american Barack Obama a spus astăzi că drepturile omului și alte valori sunt amenințate în lumea întreagă de lideri care promovează politica fricii, resentimentului și retragerii în tranșee și care se află într-o ascensiune rapidă.

Vorbind în Africa de Sud, la o ceremonie unde s-au marcat 100 de ani de la nașterea fostului președinte Nelson Mandela, Obama a mai spus că lumea traversează o perioadă bizară și incertă, în care politicienii aflați la putere mint fără a se mai teme că o să fie prinși cu minciuna, încearcă să submineze orice instituție și să golească democrația de conținut. „Nu sunt alarmist. Pur și simplu constat faptele. Priviți în jur”, a mai spus Obama.

Japonia și Uniunea Europeană au încheiat un amplu acord de liberalizare a comerțului, care creează cea mai extinsă zonă de comerț liber din lume și elimină tarifele vamale pentru toate produsele, de la mașinile japoneze la cașcavalul franțuzesc. Înțelegerea a fost semnată astăzi la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe cu președinții Consiliului și Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker. Semnatarii speră că va contrabalansa măsurile protecționiste în domeniul comercial luate de președintele american Donald Trump, care ar submina tendința de liberalizare a comerțului la scară globală. Japonia și Uniunea Europeană care dețin împreună o treime din Produsul Intern Brut mondial estimează că noul acord va duce la o creștere și mai mare a economiilor lor.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că Rusia ar trebui să „fie trasă la răspundere” pentru doborârea avionului MH17 în estul Ucrainei, tragedie de la care se împlinesc astăzi patru ani. Toți cei 298 de oameni aflați la bordul aeronavei companiei Malaysian Airlines au fost uciși, majoritatea fiind pasageri din Olanda, Australia și Belgia. Într-un mesaj pe Facebook, Poroșenko a spus că cererea sa se bazează pe concluziile echipei internaționale de investigație în frunte cu procurorii olandezi, care a ajuns la concluzia că avionul a fost doborât de un sistem de rachete Buk aparținând forțelor armate ale Rusiei. În luna mai, echipa de investigație condusă de Olanda a spus că complexul Buk din care a fost lovit avionul a fost pe teritoriul ucrainean controlat de separatiștii pro-ruși de la brigada de rachete antiaeriene numărul 53 a armatei ruse. Rusia neagă orice implicare.

Presa germană relatează că serviciile de informații ale Rusiei au obținut cu ajutorul unui spion documente interne ale misiunii OSCE care monitorizează conflictul din estul Ucrainei. Potrivit televiziunii ARD, Serviciul Federal de Securitate (FSB) s-ar afla și în posesia dosarelor personale ale sutelor de angajați ai misiunii. Misiunea OSCE și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu presupusele acte de spionaj, spunând că i-ar submina activitatea.