Președintele american Donald Trump a acuzat China că folosește o tactică brutală în disputa comercială cu Statele Unite, spunând însă că această tactică a eșuat. Aceste remarci ale lui Trump pe Twitter vind după ce administrația de la Washington a anunțat ajutoare de 12 miliarde de dolari pentru fermierii americani afectați de taxele vamale introduse de China, ca răspuns la taxele impuse mărfurilor chineze de către Trump. Au țintit în fermieri pentru că „știu că îi respect și îi iubesc”, a scris Trump, adăugând că a „fost drăguț” cu China „până acum”. Ceva mai devreme, președintele chinez Xi Jinping a spus la summit-ul BRICS al economiilor emergente, care are loc în Africa de Sud, că țara sa este împotriva confruntărilor comerciale de pe urma cărora „toți au de pierdut” și a avertizat că cel care urmărește „hegemonia economică” va sfârși prin a-și cauza prejudicii cu propriile mâini. Schimbul de replici a avut loc înainte ca președintele american să-l primească astăzi la Casa Albă pentru convorbiri pe tema comerțului pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, însoțit de alți oficiali ai Uniunii Europene. Trump i-a iritat pe europeni prin impunerea de tarife la importul de oțel și aluminiu, dar înainte de întrevederea de azi a sugerat că Statele Unite și Uniunea Europeană ar trebui „să renunțe ambele la toate taxele vamale, barierele și subsidiile” existente. „Asta se va chema în sfârșit piață liberă și comerț loial. Sper că o vor face, noi suntem gata - dar ei nu!”, a mai scris Trump pe Twitter.

Serviciul spaniol de salvamari spune că aproape 900 de oameni au fost salvați în apele de la sud de Peninsula Iberică în ultimele două zile, în vreme ce sporirea numărului de imigranți ilegali care par să se reorienteze din Italia către Spania sporește presiunile asupra țării. Doar astăzi, salvamarii au salvat aproape 390 de oameni de pe 29 de ambarcațiuni în Strâmtoarea Gibraltar, cea mai scurtă cale maritimă din Nordul Africii către Europa. Numărul de imigranți și refugiați care traversează Mediterana către Spania a depășit anul acesta numărul celor care sa-au îndreptat către Italia. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 18 600 de oameni au ajuns în Spania prin Mediterană din ianuarie până pe 18 iulie.

Guvernul a dat aviz pozitiv în ședința sa de astăzi pachetului de iniţiative legislative de luptă cu economia tenebră, micșorare a impozitelor şi stimulare a mediului de afaceri. Avizul Guvernului survine la o zi de la anunțarea inițiativelor de către premierul Pavel Filip și cu o zi înaintea posibilei examinări a acestora în plenul Parlamentului. Pachetul prevede reduceri substanţiale de impozite pentru persoane fizice şi companii, decriminalizarea infracţiunilor economice și legalizarea bunurilor şi capitalurilor. Cine are bani sau proprietăți nedeclarate le va putea legaliza până la sfârșitul anului contra unei taxe de 3%, cu excepția demnitarilor și beneficiarilor de credite frauduloase. Anticipând criticile, premierul Filip a asigurat că se vor lua măsuri pentru a nu fi legalizate sume din miliardul furat în 2014. Iniţiativele guvernamentale survind după recenta suspendare a ajutorului macrofinanciar european drept urmare a invalidării alegerilor din iunie pentru postul de primar al Chișinăului câștigate de rivalul puterii Andrei Năstase și acuzațiilor de control asupra justiției adresate autorităților moldovene într-o rezoluție a Parlamentului European.

Autoritățile din România spun că două persoane s-au înecat în inundațiile din nordul țării cauzate de ploile puternice. În județul Suceava, o femeie în vârstă de 69 de ani a murit astăzi, când podul pe care îl traversa s-a prăbușit într-un râu. Marți, un bărbat de peste 40 de ani s-a înecat, când încerca să salveze dintr-un râu o bovină, în apropiere de Piatra Neamţ. Inspectoratul pentru Situații Excepționale spune că mii de salvatori au fost mobilizați pentru ajutarea oamenilor afectați de inundații și furtuni.În Republica Moldova, autoritățile au anunțat cod galben de inundații pentru regiunea de nord în legătură cu precipitațiile puternice căzute pe cursul superior al râului Prut.

Secțiile de votare din Pakistan s-au închis în această seară în urma unor alegeri generale care au fost marcate de un atac sinucigaș în orașul Quetta, soldat cu zeci de victime. Este pentru numai a doua oară în istoria de 70 de ani a Pakistanului când un guvern civil și-a dus mandatul până la capăt, organizând alegeri pentru transferul puterii. În jumătate din istoria sa, din 1947 încoace, Pakistanul a fost condus de armată, autoarea a trei lovituri de stat. În alegerile de astăzi, principalii rivali au fost Partidul Tehreek-e-Insaf al liderului opoziției Imran Khan și Liga Musulmană din Pakistan a fostului premier întemnițat, Nawaz Sharif. Autoritățile spun că, la scurt timp după deschiderea secțiilor de vot, o explozie revendicată de gruparea Statul Islamic, care a avut loc la o secție aglomerată din Quetta, capitala provinciei Balochistan, a ucis 31 de oameni și a rănit 35.

Guvernul Filip a aprobat în ședința sa de astăzi inițierea de negocieri cu Comisia Europeană pe marginea unui acord care prevede ajutoare de 12 milioane de euro pentru îmbunătățirea mediului de afaceri moldovean și a guvernării în domeniul economic. Un alt acord pe care Guvernul vrea să-l negocieze cu Comisia Europeană prevede ajutoare de încă cinci milioane de euro pentru proiecte de educare a cetățenilor în domenii ca folosirea resurselor de apă, sanitația, gestionarea deșeurilor și eficiența energetică. Inițiarea negocierilor pe marginea acestor acorduri survine după ce Uniunea Europeană a decis, la începutul lunii, să suspende ajutoare macrofinanciare de 100 de milioane de euro pentru guvernul moldovean, acuzat de controlul justiției în cazul invalidării alegerilor locale noi din Chișinău, câștigate de rivalul puterii, Andrei Năstase.

Adepții Mișcării de Rezistență Națională „ACUM” au pichetat sediul Ministerului de Finanțe din Chișinău, protestând față de finanțarea din buget a unor proiecte controversate, cum ar fi construcția Arenei Chișinău. Lidera PAS, Maia Sandu, l-a acuzat pe ministrul Octavian Armașu, care-și spune tehnocrat, că ar promova interesele Partidului Democrat de guvernământ, iar protestatarii au scandat „Rușine!”. Planurile construcției Arenei Chișinău, un complex sportiv polivalent, au fost anunțate în luna martie de liderul PD, Vlad Plahotniuc, spunând că că se va realiza printr-un parteneriat public-privat. Presa a scris că firmele private ar aparține unor asociați ai lui Plahotniuc, dar PD a respins specualațiile. Autoritățile au oferit un lot de 69 de hectare, defrișând o livadă din apropierea Chișinăului și au promis alocarea a 200 de milioane de lei din buget. Bugetul total nu a fost precizat. Luna aceasta, a fost aleasă să realizeze construcția compania turcă Summa, cingura care a participat la concurs. Lucrările urmează să înceapă în august.

Presa israelienă relatează că Israelul poartă convorbiri cu Republica Moldova pentru mutarea ambasadei moldovene de la Tel Aviv la Ierusalim și că ar exista șanse foarte mari să se ajungă la o asemenea înțelegere. Autoritățile moldovene ar fi cerut în schimb ca Israelul să-și deschidă o ambasadă la Chișinău. Potrivit Mediafax, care citează postul public de radio israelian IPBC/Kan, purtătorul de cuvânt al ministerului israelian de Externe, Emanuel Nachshon, a confirmat că un director din cadrul instituţiei, Yuval Rotem, s-a deplasat recent în R. Moldova, unde a discutat despre mutarea ambasadei.

Solicitat de Radio Europa Liberă, ministerul moldovean de Externe nu a comentat deocamdată aceste relatări. Puține țări au urmat până în prezent exemplul președintelui american Donald Trump, care a anunțat în decembrie 2017 că Statele Unite își mută ambasada din Tel Aviv în Ierusalim, oraș pe care și palestinienii îl consideră drept capitala lor. Uniunea Europeană a criticat aceste planuri, spunând că pot dăuna procesului de pace în Orientul Mijlociu.

Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a declarat că guvernul Marii Britanii trebuie să progreseze în negocierile de ieșire din Uniunea Europeană, inclusiv în chestiunea graniței cu Irlanda. „Pentru ca ieșirea să fie realizată în modul cel mai ordonat posibil, guvernul britanic va trebui să înceapă să se miște“, a spus Maas într-un interviu publicat astăzi de grupul de presă Funke. După Brexit, granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlandeză va fi singura graniță terestră între Marea Britanie și Uniunea Europeană, dar Londra este reticentă să avanseze o soluție privind instalarea controalelor la acestă graniță. O altă chestiune care trenează este încheierea unui acord privind accesul Marii Britanii pe piața europeană unică după Brexit-ul care trebuie să se producă cel târziu primăvara viitoare. Declarațiile ministrului german de Externe, care a mai spus că Uniunea Europeană nu va accepta înțelegeri în detrimentul său negociate sub presiune, survin după ce premierul britanic Theresa May a ridicat, marți, nivelul negocierilor de despărțire de Uniunea Europeană. May a spus că că va prelua personal șefia asupra negocirilor conduse până acum de un ministru desemnat pentru Brexit, Dominic Raab.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este dispus să înceteze așa-numitul război comercial cu Uniunea Europeană. Într-o postare pe Twitter, el a propus anularea reciprocă a tuturor „tarifelor, barierelor și subvențiilor”. „Asta se va numit în sfârșit o piață liberă și un comerț echitabil”, a scris președintele american. Donald Trump se va întâlni, miercuri, la Washington, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, și comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, ca să discute relațiile comerciale între SUA și UE. Liderul de la Casa Albă declara anterior că această întâlnire ar fi trebuit să aibă loc cu mulți ani înainte, susținând că UE ar avea un comerț inechitabil cu SUA. În martie, Washingtonul a introdus taxe suplimentare la importul de oțel și aluminiu din UE, Canada și Mexic. În replică, UE a introdus taxe suplimentare la anumite produse americane, inclusiv oțel, whisky, motociclete Harley Davidson și blugi Levi's. Totodată, Bruxellesul a anunțat că este gata să discute un compromis, întrucât conflictul comercial dintre SUA și UE amenință economia globală.

Preşedintele Donald Trump şi-a anunţat intenţia de a-l nominaliza ca ambasador al SUA în România pe Adrian Zuckerman, din New Jersey, transmite Agerpres. Într-un comunicat postat pe site-ul Casei Albe, marți, se spune că Zuckerman a emigrat în SUA din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent româna. El este un avocat admis în baroul din New York în 1994 şi partener în firma internaţională de avocatură Seyfarth Shaw LLP. Anterior, Adrian Zuckerman a fost unul dintre coordonatorii pentru servicii naţionale imobiliare şi pentru companii la Epstein Becker & Green, PC, New York, iar mai înainte coordonator pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York. De asemenea, el a ocupat funcţia de preşedinte al unui juriu de selecţie judiciară al unei instanţe civile şi de arbitru pentru Consiliul Imobiliar din New York. Activ în ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Adrian Zuckerman este membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New York Law School (Facultatea de Drept din New York). Are diplomă preuniversitară de la Massachusetts Institute of Technology şi a obţinut diploma în drept la New York Law School.

Președintele Aliaksandr Lukașenka a permis turiștilor străini din 80 de state să rămână pe teritoriul Belarus timp de 30 de zile fără viză. Este vorba de 39 de țări europene, SUA, Australia și Japonia. Ucazul lui Lukașenka va intra în vigoare după publicare. În nota informativă a decretului se spune că noile reguli sunt menite să dezvolte turismul și să facă din Belarus o țară mai atrăgătoare. Regimul de 30 de zile fără viză din Belarus se referă însă doar la turiștii care intră și pleacă din țară prin aeroportul internațional de la Minsk.

Lideri militari americani s-au arătat reticenți față de colaborarea cu armata rusă în chestiunea revenirii refugiaților în Siria, după discuții pe această temă între Casa Albă și Kremlin. Ministrul american al apărării Jim Mattis a declarat că, cel puțin acum, nu va exista nicio colaborare cu Rusia asupra planului anunțat după întâlnirea președintelui rus Vladimir Putin cu președintele american Donald Trump săptămâna trecută. „Asta nu s-a întâmplat încă”, a spus Mattis la o conferință de presă, pe 24 iulie, în California.

Anterior, înalte oficialități de la Pentagon și-au exprimat îngrijorarea față de perspectiva de a lucra împreună cu armata rusă care a luat partea opusă în războiul civil din Siria și care ar fi fost complice în aplicarea unor tactici de bombardare a civililor care au dus la crearea problemei refugiaților.

Ținând cont că Rusia sprijină regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, forțele căruia sunt implicate în uciderea a peste 400 de mii de oameni pe durata războiului civil de șapte ani, generalul Joseph Votel, șeful Comandamentului central al SUA, a spus că ar prefera să vadă „măsuri de încredere” din partea Rusiei, înainte ca Pentagonul să fie implicat în relocarea refugiaților sirieni. „Nu recomand acest lucru, ar fi un pas destul de mare la această etapă”, le-a spus Votel reporterilor de la ABC News și Wall Street Journal, pe 22 iulie.

Primăria capitalei a apărat dispoziția viceprimarului Ruslan Codreanu prin care acesta și-a asumat calitatea de primar general interimar. La o conferință de presă marți seara, directorul Direcției Juridice a primăriei, Valeriu Bogdan, a spus că dispoziția semnată de Codreanu pe 10 iulie este legală. Vicepreședinte al Partidului Popular European care face parte din coaliția de guvernământ, Codreanu a scris în dispoziția sa că vrea să asigure „funcționalitatea administrației publice municipale” după invalidarea alegerilor din luna iunie pentru postul de primar, câștigate de rivalul guvernării, Andrei Năstase. Luarea de poziție a primăriei survine după ce decizia lui Codreanu a fost denunțată în cursul zilei de Ion Ceban, liderul fracțiunii socialiștilor din Consiliului Municipal Chișinău. Ceban l-a acuzat pe Codreanu de „autoproclamare” și i-a cerut demisia. Incertitudinea și controversele în legătură cu cine conduce primăria au început în luna mai 2017, când fostul primar liberal Dorin Chirtoacă, a fost arestat într-un dosar de corupție și abuz, despre care spune că este o comandă politică a Partidului Democrat de guvernământ. Incertitudinea a continuat și după recentele alegeri locale noi pentru funcția de primar, la care a participat și socialistul Ceban, dar care au fost invalidate de justiție, când Ceban a contestat victoria lui Năstase.

Președintele rus Vladimir Putin nu va fi invitat să vorbească în Congresul Statelor Unite, în cadrul unei sesiuni a celor două camere reunite, dacă vizitează Washingtonul la toamnă, a declarat spicherul republican al Camerei Reprezentanților Paul Ryan. „Acesta este privilegiu rezervat doar aliaților noștri”, a declarat Ryan jurnaliștilor. Tot astăzi, Kremlinul a spus că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația omologului său american, Donald Trump, de a vizita Casa Albă, dar că Rusia nu a început deocamdată pregătirile de un asemenea summit. Consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, a declarat că cei doi lideri vor avea și alte ocazii de a se întâlni. În Statele Unite, membri ai Congresului atât din partea Partidului Republican al lui Trump cât și din partea Partidului Democrat aflat în opoziție au criticat decizia președintelui american de a-l invita pe Putin la Casa Albă. Trump mai este criticat pentru faptul că, la recenta sa întâlnire cu Putin, de la Helsinki, nu l-a acuzat deschis pe liderul rus de implicarea în alegerile prezidenţiale americane din 2016.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, s-a întâlnit la Berlin cu ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov și cu șeful statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov pentru a discuta despre conflictele din Siria și Ucraina. Purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Ulrike Demmer, a spus că întrevederea a fost convenită în timpul unei convorbiri telefonice între șefa guvernului german și președintele rus Vladimir Putin, săptămîna trecută. Tot astăzi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a comentat relatările presei despre faptul că, în timpul recentului summit Putin-Trump, de la Helsinki, liderul rus i-a propus președintelui american să sprijine un referendum în Donbass pe tema viitorului regiunilor separatiste din estul Ucrainei, despre care Occidentul crede că sunt sprijinite militar, economic și politic de Rusia. „De ce nu am discuta alte opțiuni, de vreme ce comunitatea internațională nu a putut face nimic cu Kievul?”, s-a întrebat Zaharova în comentariul pentru televiziunea de stat Rossia 24, părând să confirme relatările despre ideea unui referendum. Rusia și Ucriana se acuză reciproc că ar bloca realizarea acordurilor de pace de la Minsk mediate de puterile europene pentru aplanarea conflictului militar început în 2014, care face aproape zilnic noi victime.

Viceprimarul capitalei, Ruslan Codreanu, și-a asumat calitatea de primar general interimar printr-o dispoziție semnată de el însuși, în care se spune că vrea să asigure „funcționalitatea administrației publice municipale” după invalidarea alegerilor din luna iunie pentru postul de primar.

Decizia lui Codreanu, care este vicepreședinte al Partidului Popular European, parte a coaliției de guvernământ, a fost denunțată astăzi de Ion Ceban, liderul fracțiunii socialiștilor din Consiliului Municipal Chișinău. Este o „premieră când avem un primar interimar numit de el însuși … Din ridicole, lucrurile devin grave”, a declarat astăzi Ceban.

Socialistul a pierdut alegerile din iunie în fața pro-europeanului Andrei Năstase, un rival al guvernării. Dar tot Ceban a contestat victoria lui Năstase în instanțe, fapt care a dus ulterior la invalidarea scrutinului.

Ruslan Codreanu, pe de altă parte, a devenit viceprimar printr-o dispoziție controversată a fostului primar general interimar, Nistor Grozavu, în noiembrie 2017. El nu a comentat criticile de astăzi despre autodesemnarea sa în fruntea primăriei.

Incertitudinea și controversele în legătură cu cine conduce primăria au început în luna mai 2017, când fostul primar liberal Dorin Chirtoacă a fost arestat într-un dosar de corupție și abuz, despre care spune că este o comandă politică a Partidului Democrat de guvernământ.

Numărul oamenilor morți într-un un imens incendiu de vegetație în apropiere de Atena a crescut la cel puțin 60. Majoritatea victimelor au decedat într-un sat de pe litoral, unde salvatorii au descoperit 26 de cadavre. Incendiile afectează zone la vest și est de capitala Greciei favorizate de secetă, vântul puternic și arșiță. Temperatura aerului atinge 40 de grade Celsius. Pompierii spun că 100 de persoane au fost rănite, inclusiv grav, ateptându-se că numărul victimelor va crește. Un bilanț preliminar sugerează că peste 1000 de locuințe au fost distruse de flăcări. Premierul Alexis Tsipras și-a scurtat o vizită în Bosnia-Herzegovina, întorcându-se în Grecia. El a solicitat sprijinul Uniunii Europene și a cerut ca armata să intervină în sprijinul salvatorilor. La est de Atena, cel mai afectate sunt satul Mati și portul Rafina, norii de fum fiind vizibili din capitala greacă. La vest, flăcările amenință stațiunea Kineta. Premierul Tsipras a declarat trei zile de doliu național.

Președintele chinez Xi Jinping, cel rus Vladimir Putin și liderii altor economii emergente din organizația BRICS se adună în Africa de Sud pentru un summit, așteptându-se că acesta se va axa pe chestiunea tarifelor vamale pe care președintele american Donald Trump vrea să le impună multor mărfuri străine. Tarifele și măsurile de răspuns anunțate de partenerii comerciali ai Statelor Unite au trezit îngrijorări internaționale, în special în țările cu economii în curs de dezvoltare care se bazează pe export. Reuters relatează că, în ciuda multor divergențe dintre membrele BRICS, care mai includ Brazilia, India și Africa de Sud, există șanse mari ca acestea să găsească tangențe pentru a denunța ceea ce consideră măsuri „protecționiste” ale președintelui american, despre care Trump spune că au scopul să refacă condițiile de concurență loială pentru firmele americane.

Opoziția extraparlamentară și activiști civici au protestat astăzi în fața primăriei Chișinăului față de ceea ce numesc „mafia imobiliară”. Ei au cerut naționalizarea terenului cafenelei Guguță din apropierea Parlamentului, unde urmează a fi construit un centru de afaceri de către firme afiliate liderului Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc. Simpatizanții liderului PPDA, Andrei Năstase, câștigătorul alegerilor nevalidate pentru postul de primar al Chișinăului, au mai scandat „Năstase e primarul!”, „Noi nu cedăm!”, „Miliardele înapoi!”. Li s-au alăturat activiștii civici care au creat recent mișcarea OccupyGuguță pentru a împiedica demolarea cafenelei din Grădina Publică Ștefan cel Mare și construirea centrului de afaceri. Premierul Pavel Filip a respins, însă, afirmațiile că în spatele acestor planuri s-ar afla liderul PD, spunând că opoziția nu a prezentat nicio dovadă în sprijinul acestor afirmații.

Presa internațională relatează că Rusia s-a oferit să asigure faptul că forțele pro-iraniene din Siria vor rămâne la aproximativ 100 de kilometri de granița israeliană, în cadrul unei înțelegeri cu Statele Unite și Israelul. Propunerea unei asemenea înțelegeri care ar contribui la garantarea securității Israelului ar fi fost făcută de o delegație rusă în frunte cu ministrul de externe Serghei Lavrov la o întâlnire avută luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Acesta insistă ca toți combatanții iranieni și milițiile aliate Hezbollah să părăsească teritoriul sirian, evacuând rachetele cu rază lungă de acțiune și bateriile anti-aeriene pe care le-ar fi instalat în Siria. Reuters relatează că Netanyahu ar fi respins propunerea rusă, dar informația nu a fost confirmată deocamdată de presa israeliană.

O membră fondatoare a proeminentei organizații protestatare Femen, Oksana Șaciko, a decedat la Paris în ceea ce pare a fi un act sinucigaș, au anunțat colegele sale. O altă co-fondatoare a Femen, Anna Hutsol, a declarat serviciului ucrainean al Europei Libere că Șaciko, al cărui corp neînsuflețit a fost găsit în propriul apartament din Paris pe 23 iulie, era foarte îngrijorată de faptul că „toate celea merg prost pe lume” în ultima vreme. Pagina de net a organizației Femen a anunțat că Șaciko a lăsat o notă înainte de a se sinucide. Fondată în Ucraina cu un deceniu în urmă, organizația Femen a devenit cunoscută pentru protestele topless ale activistelor sale, care își dezgolesc sânii în timpul unor evenimente deseori politice pentru a protesta față de diferite fenomene și a atrage atenția opiniei publice.

Premierul Pavel Filip a prezentat astăzi, la încheierea unei şedinţe a coaliţiei de guvernare, un pachet de iniţiative legislative de „luptă cu economia tenebră şi stimularea mediului de afaceri”. Iniţiativele prevăd în linii mari trei puncte: reduceri substanţiale de impozite pentru persoane fizice şi companii, legalizarea bunurilor şi capitalurilor şi decriminalizarea infracţiunilor economice.

Amenințările lansate de primarul din Orhei, Ilan Șor la adresa jurnaliștilor au ajuns și în atenția Procuraturii Generale. Șeful serviciului de presă, Maria Vieru, a declarat portalului Agora.md că Procuratura examinează conținutul postat de primarul de Orhei pe rețelele de socializare. Iar jurnaliștii care s-au simțit amenințați, sunt îndemnați să depună plângeri. Jurnalistul și fostul deputat Aleksandr Petkov a depus deja o plîngere. Totodată, mai multe organizațiile neguvernamentale pentru apărarea libertății media au criticat amenințările proferate de Ilan Șor.

Cu ocazia protestelor de vineri 20 iulie de la Chișinău, în apărarea magazinelor sociale „Merișor”, Ilan Șor a avertizat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți”, care ar fi relatat negativ despre protest. Simpatizanții lui Șor au pichetat vineri, sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova.

Ministerul apărării din Coreea de Sud a anunţat marţi că intenţionează să reducă numărul de militari şi cantitatea de echipament de-a lungul zonei demilitarizate de la frontiera cu Coreea de Nord. Potrivit agenției de știri locale, ministerul a precizat că este un test după care ar putea extinde măsura pentru a pune în practică un acord de a „transforma zona demilitarizată într-o zonă de pace", încheiat la summitul intercoreean din aprilie.