Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit că „obligația de a nu părăsi țara sau localitatea, impusă de procurori sau instanța de judecată, trebuie limitată de timp”.

Felul în care este aplicată în prezent această măsură preventivă l-a determinat pe avocatul Iurie Bargan să se adreseze Înaltei Curți. În opinia apărătorului, „lipsa unei durate maxime pentru care poate fi aplicată măsura preventivă a obligației de a nu părăsi țara de către instanța de judecată, în cadrul unui proces penal, limitează dreptul persoanei la libera circulație”.

Judecătorii Curții au constatat că deși art. 178 din Codul de procedură penală prevede un termen pentru care poate fi dispusă măsura obligației de a nu părăsi țara, durata maximă a acestei măsuri nu este stabilit. Astfel, până la înlăturarea „viciului de neconstituționalitate” se vor aplica prevederile art. 191 din Codul de procedură penală.

Președintele Igor Dodon a numit „un precedent foarte periculos pentru Republica Moldova” decizia magistraților de a anula rezultatul recentului scrutin local din capitală. „Închipuiți-vă ce se va întâmpla la alegerile parlamentare”, a declarat șeful statului în cadrul unei conferințe de bilanț al activității sale.

„Agitația în ziua alegerilor cum poate fi interpretată? Aici e problema cea mai mare. Personal am spus: oameni buni, ieșiți la vot. Conform acestui precedent, imaginați-vă că într-o circumscripție unde nu învinge PD-ul, iese un ins pus la cale cu telefonul, intră în direct, și spune votați-l pe candidatul socialiștilor ca să fie motiv de anulat alegerile”, a spus Igor Dodon.

Șeful statului a spus însă că nu-și va îndemna susținătorii să participe la protestele opoziției în legătură cu invalidarea scrutinului din capitală. „Noi avem agenda noastră. Nu exclud că vom face proteste separate”, a afirmat președintele Dodon.

Liderul opoziției din Belarus și fostul candidat la președinție Mikalai Statkevici a fost reținut în drum spre un protest împotriva președintelui Aliaksandr Lukașenka, planificat să aibă loc astăzi. Pe 3 iulie, Belarus marchează Ziua Independenței și Ziua eliberării de către armata sovietică a capitalei Minsk de ocupația fascistă.

Statkevici a fost arestat imediat ce și-a părăsit locuința. Anterior, el și suporterii săi au chemat oamenii să protesteze în centrul capitalei în semn de solidaritate cu cei care, potrivit lor, luptă în prezent pentru „eliberarea țării de dictatură”.

Se relatează că cel puțin 20 de activiști au fost reținuți de către persoane îmbrăcate în civil, în drum spre Piața Independenței din Minsk. Mikalai Statkevici a fost condamnat, în 2011, la șase ani de închisoare, după ce participase la protestele violente din decembrie 2010, provocate de realegerea președintelui Lukașenka.

Autoritățile ruse au prezentat astăzi învinuirile oficiale aduse istoricului Iuri Dmitriev, pe care îl acuză de hărțuire sexuală împotriva fiicei sale adoptive.

Istoricul este cercetător al GULAG-ului și președintele societății Memoria din Karelia. În 2016, Dmitriev a mai fost arestat, în baza unui denunț anonim, și acuzat de pornografie infantilă.

În aprilie anul acesta, Iuri Dmitriev a fost achitat în acel dosar, însă pe 27 iunie a fost reținut din nou, de această dată fiind acuzat de hărțuirea sexuală a fiicei sale minore. Susținătorii săi spun că dosarul este unul motivat politic pentru că cercetările istoricului despre crimele sovietice nu ar fi pe placul Kremlinului.

Reprezentanții mai multor partide politice și sindicate din Federația Rusă au cerut repetat să li se permită organizarea unui miting împotriva intenției Guvernului de a majora vârsta de pensionare. Protestul este planificat pentru miercuri, 18 iulie, informează Interfax. Activiștii civici sunt sprijiniți de partidele Iabloko, Partidul Comunist al Federației Ruse și Spravedlivaia Rosia. Anterior, inițiatorii au cerut permisiunea de a manifesta în zilele de unu, doi și patru iulie, însă autoritățile de la Moscova i-au refuzat din cauza măsurilor de securitate luate pe parcursul Campionatului Mondial de Fotbal. Competiția se va încheia pe 15 iulie.

Luna trecută, executivul de la Moscova a înaintat un proiect de lege prin care se propune ca până în 2028 vârsta de pensionare să fie ridicată de la 60 la 65 de ani pentru bărbați și de la 55 la 63 de ani în cazul femeilor, însă până în 2034.

Peste o mie de persoane s-au înecat în Marea Mediterană de la începutul acestui an, încercând să ajungă din Libia în Europa, anunță Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Aproape un sfert dintre acestea au murit în ultimele zile, după ce au fost urcate de contrabandiști în bărci supraaglomerate. „Constatăm o creștere alarmantă a numărului de morți în largul coastelor Libiei”, a menționat Othman Belbeisi, reprezentant al OIM.

În pofida deceselor înregistrate în ultimele zile, experții constată o scădere majoră a fluxului de migranți din 2015, când sute de mii de persoane încercau să ajungă din Nordul Africii în Europa.

Grecia, Spania și Italia sunt țările UE care se confruntă cu cele mai multe sosiri de migranți, iar marți, Comisia Europeană a decis să ofere fonduri suplimentare pentru a le ajuta să facă față acestei probleme.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, anunță că a transmis Secretarului general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland rezoluția votată la protestul de duminică, de la Chișinău, împotriva anulării alegerilor locale. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Maia Sandu precizează că „domnul Thorbjorn Jagland a arătat un interes sporit față de criza actuală din Republica Moldova, accentuînd importanța respectării principiilor democrației și statului de drept într-o țară europeană”.

Documentul adoptat duminică prevede, între altele, confirmarea legalității alegerilor pentru Primăria Chișinău; anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul proporțional de vot; demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziei de anulare a alegerilor.

Între timp, președintele Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, alături de premierul Pavel Filip anunță că au avut astăzi o întrevedere cu vicepreședintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu, care le-a cerut să „nu intervină în actul justiției, așa cum o cer unii”. Nu intervenim pentru că nu avem dreptul, pentru că trăim într-un stat de drept, a scris Andrian Candu pe pagina sa de Facebook.

Joi, 5 iulie, se așteaptă ca Parlamentul European să adopte o rezoluție privind situația drepturilor omului în Republica Moldova.

Kremlinul anunță că președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump ar putea avea o întrevedere privată în timpul summitului organizat la Helsinki, pe 16 iulie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat reporterilor că ambele părți au convenit asupra unei întâlniri tete-a-tete înainte de întrevederea oficială.

Luni, 2 iulie, Peskov a insistat că președintele Putin este gata să discute orice subiect cu președintele Trump, cu excepția „statutului peninsulei Crimea”. Pe de altă parte, tot luni, purtătoarea de cuvânt a administrației americane, Sarah Sanders, a declarat că SUA nu va recunoaște tentativa Rusiei de a anexa Crimeea. „Sancţiunile împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare până când Rusia va reda peninsula Ucrainei”, a insistat Sanders.

Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat marți cererea de apărare a reputației profesionale a judecătorului Rodica Berdilo, după valurile de critici la care a fost supusă ca urmare a deciziei de a invalida alegerile din Chișinău. În cadrul ședinței, membrii CSM au decis că „presiunile externe asupra judecătorilor sunt inadmisibile”, relatează Realitatea.md

Liderul Platformei „DA”, Andrei Năstase i-a avertizat pe judecătorii care au anulat alegerilor locale din Chișinău și implicit victoria sa în aceste alegeri spunînd „veți răspunde nu doar penal pentru ceea ce ați comis, dar veți cădea și sub incidența sistemului de lustrație”. Într-un interviu cu „Jurnal de Chișinău”, Năstase a explicat că acest sistem de lustrație va fi o modalitate complementară de a elimina din viața politică și din organele de conducere ale statului „persoanele care, în virtutea funcțiilor ocupate, au contribuit direct la uzurparea și menținerea regimului criminal al lui Plahotniuc, au participat la distrugerea mecanismelor de stat legale, democratice, fapte care au dus la capturarea instituțiilor statului”. Năstase nu a precizat cine și când ar urma să fie creat acest nou mechanism de lustrație.

Miniştrii de externe din Iran şi cinci mari puteri ale lumii se vor reuni vineri la Viena, în încercarea de a salva acordul nuclear semnat în 2015 din care Statele Unite s-au retras cu două luni în urmă, anunțând că vor reimpune sancțiuni împotriva Iranului. Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif şi omologii săi din Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia ar urma să discute despre modul cum Uniunea Europeană ar putea proteja interesele Teheranului prin intermediul unui pachet de măsuri economice şi garanţii. Luni, un înalt demnitar din Departamentul de stat american declara că prin reimpunerea sancțiunilor, scopul Statelor Unite este să reducă la maximum veniturile Iranului din exportul de petrol, pentru a forța regimul de la Teheran să nu mai finanțeze organizații teroriste precum Hamas în Liban sau alte conflicte în Orientul Mijlociu. Brian Hook, directorul biroului pentru planificarea strategiilor din Departamentul de Stat, a negat că administrația americană ar dori să forțeze o schimbare de regim în Iran.

Oficiali iranieni au afirmat că Teheranul se va retrage probabil din acordul nuclear dacă UE nu poate compensa pierderile economice provocate de viitoarele sancțiuni americane. La reuniunea de vineri de la Viena va participa şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a salutat vizita la Moscova a unei delegații de congresmeni republicani, apropiați președintelui Donald Trump. Vizita are loc la inițiativa ambasadorului american în Rusia și vine în pregătirea primului summit Trump-Putin, programată pentru 16 iulie la Helsinki.

În România, Codul Penal, modificat de Comisia specială pentru legislaţie, urmează să fie votat marți în plenul Senatului. Majoritatea guvernamentală şi-a propus ca până la sfârşitul săptămânii, proiectul să treacă şi de Camera Deputaţilor. În centrul atenției se află redefinirea abuzului în serviciu. În noua sa variantă, infracţiunea s-ar aplica doar celor care comit fapte în interesul propriu sau al rudelor. Pragul prejudiciul a fost stabilit la nivelul salariului minim pe economie: 1.900 de lei.

Comitetul Patrimoniului Mondial a decis luni să amâne înscrierea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO. Decizia vine în urma unei solicitări făcute de guvernul României, explică Ministerul Culturii, citat de Agerpres. Potrivit deciziei adoptate în unanimitate, se impune amânarea dosarului „datorită arbitrajului internațional în curs”. În comunicatul UNESCO se precizează că este vorba despre o amânare și nu despre retragerea dosarului de la UNESCO. Motivul este dosarul aflat pe rol la Curtea de Arbitraj de la Washington - procesul cu firma canadiană Gabriel Resources, acționarul majoritar la Rosia Montană Gold Corporation, compania care urma să exploateze zăcămintele de aur de la Roșia Montană. Senatorul Vlad Alexandrescu (Uniunea Salvați România), present la sedința UNESCO, a comentat pe Facebook: „Amânarea votului pe motivul procesului de arbitraj înseamnă mulți, mulți ani de zile, șansele salvării Roșiei scăzând cu fiecare zi care trece”. El a atras însă atenția că prin eforturile reprezentanților opoziției, în decizia UNESCO este „inclusă mențiunea specială că România trebuie să pună în operă măsurile necesare pentru a asigura protecția și managementul potențialei valori universale excepționale a sitului Roșia Montană (…) și că România va lucra în acest scop în strânsă cooperare cu organizațiile consultative”.

Deciziile instanțelor judecătorești de a anula alegerile locale din Chișinău sunt „fără precedent” în lume, a apreciat Ion Ceban, liderul consilierilor socialiști în Primăria capitalei și fost candidat la funcția de primar. „Ce-i cu justiția moldovenească, se știe” a spus Ceban într-un interviu cu Radio Europa Liberă. Ceban a apreciat că anularea alegerilor locale din capitală ar mai putea fi contestată în instanțele internaționale, dar a lăsat de înțeles că nu este o alternativă realistă.

Fostul candidat socialist la Primărie a criticat din nou drept „ilegală” preluarea interimatului la conducerea capitalei de către viceprimarul Ruslan Codreanu (PPEM), dar a avertizat împotriva unei tentative de a încerca instaurarea unui nou primar interimar.

Codreanu a confirmat luni, la ședința săptămânală a Primăriei Chișinău că rămâne în această funcție până la alegerile locale regulate, programate pentru vara lui 2019.

Referitor la o serie de proiecte controversate de construcție din capitală, Ion Ceban a declarat că soluția ar fi trecerea terenurilor respective în domeniul public până la elaborarea unui plan urbanistic și nu anularea sau retragerea autorizațiilor de construcție.

Secretarul de stat american Mike Pompeo va vizita Coreea de Nord pe 5 iulie, pentru a continua discuțiile privind denuclearizarea peninsulei Coreene, după summitul dintre Donald Trump şi Kim Jong Un. Departamentul de Stat american a precizat că Mike Pompeo se va afla în Coreea de Nord între 5 şi 7 iulie „pentru a continua consultările şi a pune în aplicare progresele realizate de preşedintele Trump şi liderul Kim la Singapore", pe 12 iunie.

Summitul din Singapore a redus tensiunile dintre Washington şi Phenian, dar cei doi lideri nu au stabili nici vreun calendar, nici un mecanism verificabil pentru denuclearizare. În ultimle zile, presa americană a citat o serie de surse oficiale anonime potrivit cărora serviciile de spionaj americane au informaţii potrivit cărora Coreea de Nord ar încerca să ascundă o parte din arsenalul său nuclear.

Casa Albă a precizat luni că Statele Unite nu recunosc anexarea peninsulei Crimeea la Rusia, la câteva zile după unele afirmaţii ambigue făcute de preşedintele american, Donald Trump. „Nu recunoaştem tentativa Rusiei de a anexa Crimeea. Sancţiunile împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare până când Rusia va reda peninsula Ucrainei", a declarat purtătoarea de cuvânt a administrației, Sarah Sanders. Pe de altă parte, tot luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitr Peskov a declarat că președintele Vladimir Putin este dispus să discute orice subiect și să caute un compromis la orice problemă în cadrul apropiatei sale întrevederi cu președintele american Donald Trump, cu excepția „statutului peninsulei Crimea”. Primul summit Trump-Putin va avea loc la Helsinki, pe 16 iulie.

Cineastul ucrainean Oleg Senţov, întemniţat pentru „terorism" în Rusia, se află în stare „foarte gravă" în cea de-a 50-a zi de grevă a foamei, a anunţat luni avocatul său. Dmitri Dinze, avocatul cineastului, a precizat că nu a avut acces timp de aproape două săptămâni la Sențov, deținut într-o închisoare din nordul Siberiei. Senţov a început greva foamei la 14 mai pentru a cere eliberarea tuturor „deţinuţilor politici" ucraineni încarceraţi în Rusia. A fost arestat în 2014 şi condamnat în Rusia la 20 de ani de închisoare pentru „terorism" şi „trafic de arme" după un process criticat de Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Ministrul german de interne, Horst Seehofer, a anuțat luni seară că a ajuns la un compromis cu cancelara Angela Merkel legat de politica în domeniul migraţiei. Este vorba, între altele, de crearea unor „centre de tranzit” pentru migranți la granița cu Austria, centre în care ar urma să fie plasați migranții care au cerut deja azil într-un stat al UE , pierzând astfel dreptul de a rămâne în Germania. Totodată, Berlinul va negocia cu Austria un acord de reprimire a acestor migranți. Seehofer insista ca acesti migranți să fie respinși automat la granița germană, dar cancelara Angela Merkel respinge soluțiile naționale și insistă asupra unei soluții europene negociate. Compromisul, în urma căruia Seehofer și-a retras demisia din funcția de ministru de interne, trebuie aprobat acum și de Partidul social-democrat, aflat în guvernul de coaliție cu cele două partide conservatoare, Uniunea creștin-democrată și Uniunea social creștină din Bavaria. Disputa dintre Angela Merkel și Horst Seehofer risca să ducă la o ruptură între aceste două partide „surori” care colaborează de peste 70 de ani, și implicit la căderea actualului guvern.

Ruslan Codreanu rămâne primar interimar al Chișinăului, după anularea alegerilor locale din capitală. Anunțul a fost făcut de Codreanu la ședința săptămânală a primăriei.

Interimatul funcţiei de primar al oraşului Chişinău va fi exercitat până la alegerile locale generale care vor avea loc în vara anului 2019. Viceprimarul Ruslan Codreanu, din partea Partidului Populr European, a preluat conducerea interimară a primăriei în 25 aprilie, când Silvia Radu s-a retras pentru a intra în campania electorală pentru alegerile locale.

Comisia Europeană va acorda Spaniei și Greciei fonduri suplimentare pentru a le ajuta să facă față problemei migrației. Este vorba de aproape 46 de milioane de euro. Grecia, Spania și Italia sunt statele din UE care se confruntă deseori cu cele mai multe sosiri de migranţi.

Vinerea trecută, liderii Uniunii Europene au decis să creeze centre de primire pentru a găzdui migranţi salvaţi pe mare în încercarea de a ajunge în Europa, precum şi să întărească securitatea la graniţele externe ale Uniunii.

Scopul Statelor Unite este să reducă la maximum veniturile Iranului din exportul de petrol, pentru a forța regimul de la Teheran să nu mai finanțeze organizații teroriste precum Hamas în Liban sau alte conflicte în Orientul Mijlociu.

Brian Hook, directorul biroului pentru planificarea strategiilor din Departamentul de Stat, a negat totodată faptul că administrația americană ar dori să forțeze o schimbare de regim în Iran.

Acum două luni, președintele Donald Trump a scos Statele Unite din acordul nuclear internațional cu Iranul, ceea ce deschide ușa unor noi sancțiuni americane împotriva Teheranului.

Liderii din Uniunea Africană au decis crearea unui Observator privind migraţia şi dezvoltarea la summitul lor care se încheie luni, în capitala Mauritaniei. Ministrul de extreme marocan a anunțat că Observatorul African pentru Migraţie şi Dezvoltare va avea sediul la Rabat.

Totodată, el a respins propunerea făcută recent de Uniunea Europeană de a le oferi migranţilor posibilitatea de a cere azil în UE de pe „platforme regionale de debarcare" pentru persoanele salvate în apele internaţionale, centre pe care liderii statelor din blocul comunitar intenţionează să le creeze în afara continentului european.

S-a vehiculat alternative ca aceste centre să fie plasate în nordul Africii.

Criza din guvernul german, provocată de problema migrației, s-ar putea încheia în această seară, după consultările liderilor celor două partide creștin democrate de guvernământ cu președintele Parlamentului, relatează presa germană. Cancelara Angela Merkel, lidera Uniunii Creștin Democrate și ministrul de interne Hors Seehofer, liderul Uniunii Social Creștine din Bavaria, încearcă să ajungă totuși la un compromis care să nu pună în pericol nu numai actuala guvernare, dar nici parteneriatul tradițional dintre cele două partide creștin democrate „surori”.

Disputa dintre cele două formațiuni s-a adâncit duminică seară, după ce ministrul de interne Seehofer și-a oferit demisia din postul guvernamental și din fruntea partidului bavarez CSU pe fondul unei dispute pe tema migrației cu cancelara Angela Merkel. Seehofer a criticat mereu politica după el prea generoasă a lui Merkel față de migrație și a amenințat inițial cu măsuri unilaterale ale Germaniei pentru a reduce numărul migranților. Merkel se opune categoric, pledând petru o soluție europeană, negociată. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, peste 60% din germani sprijină poziția cancelarei în această dispută.

În sud-vestul Iranului au avut loc noi confruntări nocturne între forţele de ordine şi manifestanţii care protestează împotriva poluării apei. Ciocnirile au avut loc duminică seară la Abadan, oraş din provincia Khuzestan, unde au mai avut loc proteste violente cu o noapte înainte. Bilanțul oficial al primelor proteste este de 11 persoane rănite. Cifra nu a putut fi verificată din surse independente, iar BBC relatează că alte „zeci de persoane” ar fi fost reținute.

Despre numărul protestatarilor de duminică noapte nu s-a comunicat nici o cifră, agenția oficială iraniană Irna a relatat numai că poliţia a dispersat o mulţime care "perturba ordinea publică".