Filmul „Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari”, de Radu Jude a câștigat Marele premiu (Globul de Cristal) al Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary, din Cehia. În distribuţie: Ioana Iacob, Alexandru Dabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Şerban Pavlu, Ion Rizea, Claudia Ieremia şi Bogdan Cotleţ. Director de imagine: Marius Panduru. Producătorul principal al filmului este Ada Solomon.

Filmul regizat de Jude a fost premiat şi cu distincţia "Europa Cinemas Label", creată în 2003 pentru a îmbunătăţi distribuţia şi promovarea filmelor europene în cinematografe.
Cel de-al şaselea lungmetraj al lui Radu Jude a avut premiera mondială la Karlovy Vary, pe 2 iulie, precizează Agerpres.

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” este istoria realizării unei reconstituiri istorice a persecuției evreilor în cursul celui de-al Doilea Răboi Mondial de către armata română la Odesa pentru un spectacol de stradă. (...) Presa de specialitate l-a numit „un semnal de alarmă inteligent” privind populismul, „un interogatoriu provocator, sarcastic şi crucial între trecut şi prezent” şi „o comedie-dramă îndrăzneaţă”, se arată într-o declarație de presă a festivalului.

Premierul moldovean Pavel Filip afirmă că dacă lucruile nu merg încă așa cum trebuie în justiția moldovenească, responsabilitatea e atît a guvernului cît și a partenerilor europeni care au ajutat la realizarea reformelor în justiție, se spune într-un comunicat al guvernului de la Chișinău, care face mai multe precizări despre întîlnirea de vineri dintre Filip și ambasadorii țărilor Uniunii Europene în Moldova. Potrivit documentului citat, premierul Moldovei a spus la întîlnirea de vineri că rezoluția Parlamentului European este una „incorectă față de guvern și politizată, fiind inspirată de doi lideri ai opoziției, care în acest mod doresc să obțină dividende electorale, lovind în cetățenii țării”. Într-o rezoluție votată în unanimitate joi 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene înghețarea ajutorului macrofinanciar, dar şi a celui pentru funcționarea bugetului, ca urmare a suspendării alegerilor locale din Chișinău.

Reprezentanții așa-numitei Mișcări de rezistență națională, din care fac parte reprezentanți ai opoziției de dreapta și susținători ai acestora, anunță că vor picheta luni 9 iulie dimineață sediul ministerului de interne de la Chișinău. Evenimentul a fost anunțat de PAS, PPDA și PLDM, care afirmă că își exprimă astfel solidaritatea cu polițiștii cărora li se impune să păzească proprietățile personale ale liderilor Partidului Democrat, când de fapt polițiști au „jurat credință poporului pentru apărarea drepturilor constituționale ale acestuia”. Mișcarea de Rezistență Națională a fost lansată de liderii recentelor protestede la Chișinău, Andrei Năstase și Maia Sandu, după ce magistrații moldoveni au anulat rezultatele alegerilor pentru primăria capitalei moldovene cîștigate de Năstase în iunie.

Șeful departamentului de pompieri din Kemerovo, Siberia, a fost reținut în legătură cu incendiul din martie de la un mall în care și-au pierdut viața 60 de persoane, majoritatea copii. Pompierul Andrei Bursin e acuzat de neglijență în serviciu și că nu ar fi gestionat eficient resursele pentru stingerea focului. Bursin spune însă că nu a putut interveni operativ pentru că responsabilii cu întreținerea clădirii nu erau acolo, și nu au putut comunica detalii despre numărul persoanelor aflate în mall când s-a declanșat incendiul. Ancheta a stabilit că numărul mare de victime s-a datorat faptului că administrația mall-ului nu a respectat nici normele de securitate și de apărare contra incendiilor.

Premierul Armeniei Nicol Pașinian neagă acuzațiile că reținerile din ultima perioadă ar urmări pedepsirea intenționată a apropiaților fostului președinte Serj Sarkisian. Într-un interviu pentru serviciul armean al postului de radio Europa Liberă/Libertatea, Pașnian a declarat că dosarele împotriva membrilor familiei Sarkisian au la bază dovezi juridice și că nu sunt motivate politic. „Legea trebuie respectată iar instituțiile statului să funcționeze eficient. Deciziile ce se iau în prezent au la bază aceste două principii”, a declarat premierul Armeniei, care la preluarea mandatului său la începutul lui mai a afirmat că nu va tolera corupția. Joi 5 iulie Comiia naționalo pentru investigații și servicii de securitate de la Erevan a anunțat că doi nepoți ai fostului președinte Serj Sarkisian sunt cercetați pentru implicarea într-o serie de încălcări ale legi. La sfîrșitul lunii mai, fostul șef al serviciilor de securitate ale ex-președintelui Sarkisian a fost arestat fiind acuzat că s-a îmbogățit pe căi ilegale.

Secretarul de stat american Mike Pompeo spune că pe parcursul celor două zile cât s-a aflat la Fenian a avut discuții productive privind angajamentele Coreei de Nord pentru denuclearizarea peninsulei. Pompeo a spus că în timpul convornirilor cu generalul Kim Yong Chol s-au înregistrat progrese în anumite domenii. Șeful diplomației americane a adăugat că mai sunt multe de făcut în discuțiile dintre grupurile de lucru de la Washingtom și Phenian. Mike Pompeo a precizat de asemenea că o echipă de la Pentagon are programată pe 12 iulie o întâlnire cu oficialități din Coreeea e Nord pentru convorbiri legate de repatrierea rămășiților pământești ale militarilor americani uciși în războiul din peninsula coreeană din în anii 1950. După discuţiile avute vineri și sâmbătă la Fenian, Mike Pompeo este așteptat la Tokyo, unde se va întâlni cu oficialități japoneze şi sud-coreene.

Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei Harlem Desir condamnă decizia unui tribunal din Rusia de a amenda postul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea pentru că nu s-a supus legii ce reglementează activitatea instituțiilor de presă etichetate de guvernul rus drept „agenți străini”. Într-o declarație din 6 iulie Harlem Desir afirmă că decizia instanței „demonstrează în mod clar că legea privind agenții străini împiedică nejustificat activitatea mass-media și limitează libertatea presei în Federația Rusă”. Îngrijorări similare a exprimat și purtătoarea de cuvânt de la Departamentului de stat american Heather Nauert care a afirmat că „guvernul rus continuă să reprime libertatea presei și independența mass-media”.

Exporturile moldovenești spre UE s-au majorat cu peste 37 % în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, relatează portalului economic Mold-street.com. Principala țară de destinație a exporturilor din Republica Moldova este România, cu un volum de 283,7 milioane de dolari, fiind urmată de Italia cu 124 milioane de dolari. Federația Rusă se află pe locul patru în topul țărilor de export cu un volum de 90,4 milioane de dolari. Datele statistice arată că Republica Moldova a exportat, în perioada ianuarie-mai, în special articole textile, semințe, cereale, legume și fructe.

Poliția a arestat la Moscova două persoane care distribuiau afișe în susținerea cineastului ucrainean Oleh Sențov, întemnițat în Rusia pentru terorism. Vineri seara în capitala Federației Ruse a avut loc un concert la care susținătorii lui Sențov au cerut eliberarea acestuia. În august 2015, regizorul Oleh Sențov, originar din Crimeea, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare sub acuzația de terorism, însă el și sprijinitorii lui spun că învinuirile sunt motivate politic. Mai multe țări occidentale și organizații pentru apărarea drepturilor omului au cerut autorităților de la Moscova să-l elibereze pe Sențov, care se află în greva foamei.

Opt presupuși membri ai grupării Statul Istalim (ISIS) au fost executați pentru atacurile din 2017 asupra Parlamentului iranian și a mauzoleului ayatolahului Ruhollah Homeini de la Teheran. Magistrații iranieni spun că cei opt ar fi oferit arme și sprijin financiar grupării Statul Islamic și celor care au pus la cale atacul. Nu este limpede când a avut loc execuția. 17 persoane au fost ucise și altele peste 40 rănite în atacurile din 7 iunie 2017 revendicate de gruparea extremistă Statul Islamic.

Guvernul rus continuă să reprime libertatea presei și independența mass-media, se spune într-o declarație a purtătoarei de cuvânt de la Departamentului de stat american Heather Nauert. Documentul citat condamnă etichetarea selectivă a posturilor Radio Europa Liberă/RadioLibertatea (RFE/EL) Vocea Americii (VOA) potrivit legii „agenților străini”, ele fiind singurele instituții de presă vizate de prevederile acestei legi, ceea ce exacerbează restricțiile impuse difuzării lor în Rusia. Ea a criticat și propunerea Dumei de a extinde categoria „agent străin” și la persoane juridice care cplaborează cu instituțiile media deja numite astfel, ceea ce dă guvernului rus o unealtă în plus împotriva jurnaliștilor și bloggerilor independenți.

Reamintim că joi 5 iulie o judecătorie din Rusia a amendat postul de Radio Europa Liberă/Libertatea pentru că nu s-a conformat legii de funcționare a instituțiilor media etichetate de guvernul rus drept „agenți străini”. Judecătoria a ordonat Europei Libere să plătească 100.000 de ruble (echivalentul a 1.600 de dolari), după ce judecătorul a respins cererea avocatului RFE/RL de amânare a înfățișării din 5 iulie de la tribunal, din cauza neclarității documentelor oficiale pe care Europa Liberă/Libertatea trebuie să le completeze. Președintele Europei Libere/Libertatea Thomas Kent a spus că procesul intentat postului nostru de radio este o escaladare abruptă a acțiunilor rusești menite să obstrucționeze activitatea companiei și să genereze o suspiciune publică legată de angajații ruși ai Europei Libere/Libertatea.

Rusia a anunțat că impune tarife suplimentare pe anumite produse americane, ca răspuns la decizia administrației Trump de a mări substanțial tarifele pentru importul de oțel și aluminiu. Ministrul rus pentru dezvoltare economică, Maxim Oreșkin a precizat că este vorba de tarife care variază între 25% și 40% pe echipamente pentru construcții, pentru sectorul energetic, pentru exploatarea zăcămintelor și producerea de fibre optice. Noile tarife ar urma să compenseze parte din pierderile suferite de companiile rusești ca urmare a tarifelor americane, pierderi estimate la 88 de milioane de dolari. Tot vineri, Statele Unite și China au impus, reciproc, noi tarife pe importuri în valoare de 34 de miliarde de dolari iar Beijingul a acuzat administrația americană că ar fi lansat „un război comercial la scară internațională”.

Coordonatoarea politicii externe europene Federica Mogherini a declarat că puterile mondiale și Iranul vor continua negcierile pentru a salva acordul nuclear din 2015. Mogherini a facut declarația după reuniunea de la Viena a miniştrilor de externe din Iran şi din cele cinci mari puteri care au rămas în acordul nuclear (Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) după retragerea unilaterală a Statelor Unite, în mai. Odată cu retragerea, administrația Trump a anunțat că vor fi reimpuse sancțiuni împotriva Iranului dar și a firmelor străine care fac afceri în Iran. La Viena se discută daca țările care au rămas în acordul nuclear pot compensa pierderile pe care Iranul le-ar putea suferi de pe urma sancțiunilor americane.

Iurie Leancă, vicepremierul pentru Integrare Europeană, este de părere că responsabilitatea pentru înghețarea sprijinului financiar european pentru Republica Moldova revine judecătorilor. „Atât timp cât judecătorii vor lua decizii arbitrare, țara asta nu are nicio șansă”, a comentat Leancă pe pagina sa de Facebook, după ce joi Parlamentul European a cerut suspendarea ajutorului macrofinanciar, dar şi a celui pentru funcționarea bugetului, ca urmare a suspendării alegerilor locale din Chișinău. Dar și ca urmare a tergiversării anchetei legate de devalizarea băncilor, așa-numitul „furt al miliardului”.

„Acum toată atenția noastră trebuie sa fie concentrată pe armonizarea legislației electorale și, în mod prioritar, pe reforma Justiției, inclusiv cu suportul partenerilor noștri din occident…”, a mai scris Iurie Leancă.

Premierul Pavel Filip consideră că responsabilitatea pentru înghețarea sprijinului financiar european pentru R. Moldova ar reveni „unor politicieni”, pe care i-a avertizat, însă, că rezoluția de joi a Parlamentului European ar putea scădea și mai mult încrederea populației în UE. După ședința săptămânală a Partidului Democrat de guvernământ, Filip a declarat din nou că înghețarea sprijinului financiar european nu va afecta proiectele în derulare, pentru că acestea pot fi finanțate prin „creșterile economice” din acest an și din creditele aprobate recent de FMI și Banca Mondială.

În opinia premierului, rezoluția de joi a Parlamentului European este „total nedreaptă” și ar penaliza un guvern care nu putea interveni însă în deciziile judecătorilor. „Și ce să înțeleg atunci? Că suntem evaluați prin prisma unor decizii judecătorești în care guvernul nu avea voie să intervină? E o situație care creează confuzie și complică lucrurile, nu le lămurește”, a apreciat Pavel Filip.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a reafirmat astăzi că va fi înființat un grup de lucru care să propună modificarea legislaţiei electorale. Amendamentele vor fi discutate de Parlament în septembrie, a spus Candu la o conferință de presă. Este vorba de „Ziua tăcerii” și măsura în care eforturile de a scoate oamenii la vot în ziua scrutinului pot fi considerate agitație electorală. Sunt cele două argumente folosite de judecători pentru a anula alegerile locale de la Chișinău, câştigate pe 3 iunie de Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”.

Miniştrii de externe din Iran şi cele cinci mari puteri cu care Teheranul a semnat acordul nuclear din 2015 (Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) s-au reunit astăzi, la Viena, în tentativa de a salva tratatul din care Statele Unite s-au retras unilteral în mai. Odată cu retragerea, administrația Trump a anunțat că vor fi reimpuse sancțiuni împotriva Iranului și a firmelor străine care fac afceri în Iran. La Viena se discută dacă țările care au rămas în acordul nuclear pot compensa pierderile pe care Iranul le-ar putea suferi de pe urma sancțiunilor americane. „Vrem să spunem astăzi clar Iranului că va continua să beneficieze economic de pe urma acestui accord”, a declarat ministrul german Heiko Maas, la sosirea la reuniune. „În prezent căutăm posibilităţi de a păstra deschis canalul de tranzacţii financiare cu Iranul”, a mai spus el. Maas a recunoscut însă că Europa are capacităţi limitate de a compensa pierderile companiilor iraniene în viitor.

Acordul nuclear din 2015 prevede ca Teheranul să își limiteze strict programul nuclear la unul civil, în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale.

Aproape 300 de militari turci, marea majoritate încă în serviciul activ, au fost reținuți vineri în cadrul unei noi operaţiuni îndreptată împotriva presupuşilor susţinători ai clericului islamic Fetullah Gulen, aflat în exil în Statele Unite. Ankara îl acuză pe Gulen că ar fi organizat tentative de lovitură de stat din iulie 2016. Astfel de operaţiuni au fost foarte frecvente de la tentativa de puci. Biroul ONU pentru drepturile omuui estimează că aproximativ 160.000 de persoane au fost reținute în acești ani şi aproape acelaşi număr de funcţionari civili au fost demişi.

Secretarul de stat american Mike Pompeo este la Phenian pentru discuții despre modul cum ar putea fi traduse în practică angajamentele privind denuclearizarea pensinsulei Coreea, făcute în cursul summitului din iunie dintre președintele americane Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong Un.

În drum spre Phenian, Pompeo a declarat: „Scopul deplasării mele este de a obţine detalii privind aceste angajamente şi de a continua punerea în aplicare a ceea ce au convenit cei doi lideri”. Discuțiile vor dura pînă sîmbătă.

Washingtonul speră să vadă încheierea acestui proces într-un an. Până atunci, administraţia americană va menține sancţiunile economice internaţionale care, în opinia sa, au împins Coreea de Nord la masa negocierilor.

După discuţiile de vineri şi sâmbătă de la Phenian, Mike Pompeo este așteptat la Tokyo, unde îi va informa pe oficialii japonezi şi sud-coreeni.

Consiliul de Directori al Băncii Mondiale a aprobat joi un nou credit de 30 milioane de dolari pentru R. Moldova, pentru a sprijini reformele în domeniul guvernanței economice, relatează Moldpres, citând un comunicat al guvernului. Săptămâna trecută, Republica Moldova a primit o nouă tranşă, de aproape 34 milioane de dolari, de la Fondul Monetar Internațional.

Pe de altă parte, tot pe 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene (executivul european) să suspende plata oricărei tranșe din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro, ca urmare a anulării votului de la Chișinău și a adoptării sistemului electoral mixt.

Parlamentul European a cerut, de asemenea, Comisiei Europene să suspende și asistența financiară de sprijin bugetar, cum s-a mai făcut în 2015, după criza bancară. Reluarea acestui ajutor ar urma să fie condiționat de: validarea alegerilor locale din Chișinău, de rezultatele unei anchete eficiente în cazul devalizării băncilor din R. Moldova, de recuperarea banilor sustrași din bănci și de judecarea celor vinovați.

Peste 100 de polițiști britanici sunt în căutarea unui obiect în zona Salisbury și Amesbury ce ar putea fi contaminat cu gazul neurotoxic Noviciok. Acesta este gazul letal, dezvoltat în fosta Uniune Sovietică în timpul Războiului Rece, care a fost folosit în martie pentru otrăvirea fostului agent dublu rus Sergei Skripal și a fiicei sale.

Incidentul din martie a avut loc la Salisbury, în sud-vestul Angliei. Miercuri s-a constatat că un cuplu britanic din Amesbury (localitate situată în apropiere) a fost, de asemeni, otrăvit cu agentul neurotoxic de sorginte sovietică. Poliția este de părere în acest moment că ultimul incident este un accident, care este însă e legat de cazul Skripal, în spatale căruia Marea Britaniei susține să s-ar afla Rusia. Moscova a negat categoric orice amestec, dar cazul Skripal a provocat cel mai mare val de expulzări de diplomați între Rusia și țările occidentale.

În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a declarat astăzi, potrivit ultimului studiu pe care l-a făcut, că intrarea în vigoarea a modificărilor la Codul Penal și Codul de procedură penală va duce la dezincriminarea unor categorii largi de fapte, relatează Agerpres. Controversatele modificări au trecut de ambele camere ale Parlamentului, dar președintele Klaus Iohannis a anunțat imediat că le va contesta la Curtea Constituțională, pentru că modificările aduse sunt, în opinia sa, „fie inutile, fie toxice, fie dăunătoare”. Este vorba, în primul rând, de redefinirea abuzului în serviciu. Înainte de votul final din Parlament, Parchetul General a evaluat impactul posibil al schimbărilor și a ajuns la concluzia că acesta va fi „foarte mare, dacă ținem cont că doar pentru această infracțiune au fost trimise în judecată circa 3000 de persoane între 2014 și 2017, iar prejudiciile ajung la aproape un miliard de euro. În aceeași perioadă, pentru neglijența în serviciu, desființată de modificările adoptate miercuri de Camera Deputaților ca for decizional, prejudiciul statului depășește un miliard de euro”.

Rebeli din regiunile asediate în sud-vestul Siriei au decis să revină la negocieri cu Rusia, aliatul regimului președintelui Bashar al-Assad, după aproape o zi de bombardamente intense asupra pozițiilor lor. Hussein Abazeed, reprezentantul grupărilor de rebeli din sudul Siriei a acuzat Rusia că ar aplica tactica „pământului pârjolit”. El a spus că negocierile vor fi reluate. După acest anunț, forțele rusești și cele guvernamentale siriene au încetat loviturile aeriene. Rebelii spun că vor să negocieze evacuarea lor din teritoriile pe care le mai controlează în provincia Daraa.

În Republica Moldova este zi de doliu național în memoria victimelor deportărilor staliniste. Drapele de stat au fost coborâte în bernă, autoritățile au organizat manifestații de comemorare a victimelor regimului stalinist.

La mitingul tradițional de la Monumentul deportaților din scuarul Gării Chișinău nu au fost prezente autoritățile. Premierul Pavel Filip a primit la Guvern un grup de foști deportați.

Pe 6 iulie 1949 a avut loc al doilea și cel mai mare val de deportări din fosta Basarabie, cunoscut ca operațiunea „Iug” (Sud). Potrivit datelor oficiale, pe 6 iulie 1949 au fost deportate în Siberia și Kazahstan 11 293 de familii sau peste 35 de mii de oameni, cifră despre care istorici spun că ar fi cu mult mai mare.

Primul val de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, iar ultimul val - în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, în al doilea caz, elementele religioase, în special membrii sectelor religioase.

Potrivit datelor Asociației foștilor deportați și deținuți politici, numărul total al celor deportați ar fi de aproape 95 de mii. În Republica Moldova mai sunt în viață 7 680 de foști deportați, cu 450 mai puțini ca anul trecut.

Președintele Donald Trump a anunțat că vineri de la miezul nopții au intrat în vigoare noile taxe americane pentru anumite mărfuri importate din China. Taxe suplimentare de 25% au fost impuse unor mărfuri industriale – de la unelte agricole până la semiconductoare și componente pentru construcția de avioane – în valoare totală de 34 de miliarde de dolari. Această sumă ar putea crește peste două săptămâni până la 50 de miliarde, în cazul unor măsuri de răspuns din partea Chinei.

Trump a justificat impunerea taxelor prin refuzul Chinei de a-și deschide piețele pentru mărfurile americane și nevoia protejării companiilor de tehnologie înaltă din SUA.

China a avertizat că va lua măsuri de răspuns, dar încă nu a precizat care anume. „Statele Unite au încălcat regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi au lansat cel mai mare război comercial din istoria economică”, se apreciază într-un comunicat al ministerului chinez al comerţului. Anterior, Beijingul a anunțat că va riposta punct cu punct la măsurile adoptate de Washington.

34 de miliarde de dolari este mai puțin de 1% din exportul anual al Chinei în Statele Unite, dar experții avertizează că impunerea taxelor de răspuns din partea Beijingului ar putea provoca impunerea de noi taxe americane, ceea ce va declanșa un „război comercial” de amploare între cele două țări cu cele mai puternice economii din lume, iar aceasta ar putea avea urmări negative asupra economiei globale.

Bursele chineze sunt în scădere în ultimele luni din cauza incertitudinii create de perspectiva unui „război comercial”.

Președintele Trump a avertizat că este gata să impună taxe suplimentare întregului import de mărfuri chineze în SUA, chiar dacă o asemenea măsură va dăuna companiilor americane care exportă în China.

În ultimele luni, SUA au impus taxe suplimentare la importul de oțel și aluminiu din China și alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană și Rusia.