În ajunul unei noi întrevederi între președintele Igor Dodon și liderul separatist Vadim Krasnoselski, Tiraspolul cere din nou autorităților de la Chişinăul să-i transmită lista tuturor celor 420 de întreprinderi care au conturi deschise în băncile din Republica Moldova și susține că, potrivit informațiilor sale, doar 25 de întreprinderi transnistrene ar lucra prin intermediul băncilor moldovenești. Chişinăul refuză să ofere administrației separatiste de la Tiraspol această informație, susținând că nu poate transmite unor terți neautorizați date confidențiale privind clienții băncilor moldovenești.

Solicitarea a fost formulată ultima dată în cadrul unei întâlniri a experților din domeniul bancar care a avut loc la sediul Misiunii OSCE de la Chişinău.

Banca Națională a Moldovei a anunțat că din cauza noilor cerințe internaționale a înăsprit reglementările privind combaterea spălării banilor și că numai 4 companii din Transnistria, dintr-un total de peste 420, au refuzat să se conformeze acestora.

Igor Dodon și Vadim Krasnoselski se vor întâlni marți, 29 octomrie, la reședința prezidențială de la de la Holercani, a anunțat liderul de la Tiraspol. Este a cincea întrevedere dintre cei doi lideri.

Un incendiu de vegetație în zona viticolă din nordul Californiei a făcut necesară evacuarea a 180.000 de oameni, iar cea mai mare companie de electricitate din statul de pe coasta Pacificului a întrerupt curentul spre milioane de consumatori pentru cel puțin 48 de ore, ca să evite noi incendii. Printre localitățile evacuate se numără Santa Rosa, oraș devastat de un incendiu în urmă cu doi ani. Incendiul actual a izbucnit miercuri noaptea și este controlat de pompieri în proporție de numai 10%. Au fost distruse cel puțin 79 de clădiri, iar meteorologii anunțau că duminică sunt condiții pentru extinderea incendiului, din cauza vântului puternic.

Între 8 și 11 țări membre ale Uniunii Europene sunt împotriva renunțării, în cazul Bulgariei, la Mecanismul de Control și Verificare, informează săptămânalul de la Sofia „Capital”, citând surse proprii. Comisia Europeană a propus în raportul său ca monitorizarea Bulgariei să înceteze, dar a refuzat să ia o decizie în acest sens chiar dacă ar fi avut dreptul să o facă.

Franța, Germania și Olanda resping recomandarea Comisiei. Poziția este împărtășită de Belgia, Luxemburg, Austria, Spania și Danemarca, scrie „Capital”. În favoarea menținerii MCV se pronunță și Portugalia, Suedia și Finlanda.

Situația cu MCV va putea fi identică cu cea despre aderarea Bulgariei la spațiul Schengen – poziția CE este una pozitivă, dar câteva țări membre blochează decizia.

Spre deosebire de Bulgaria, raportul despre România, efectuat de Comisia Europeană în baza Mecanismului de Control și Verificare, a fost foarte critic.

Mai multe,aici.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, a murit într-o operațiune „îndrăzneață” a forțelor speciale americane în noaptea de sâmbătă spre duminică, în nord-vestul Siriei. Într-o declarație televizată, duminică, Trump a precizat că liderul islamist s-a sinucis detonându-și vesta explozivă, omorându-și astfel și trei dintre propriii copii. În operațiune au fost uciși „un număr mare” de oameni din anturajul lui Baghdadi, iar dintre americani nu a murit nimeni, a mai spus Trump.

Contrazicând informații apărute mai devreme în presă, Trump a insistat că 11 copii din complexul de clădiri asaltat de forțele speciale americane nu au avut de suferit. Președintele american a mai spus că succesul operațiunii readuce în atenție hotărârea Statelor Unite de a continua să-i urmărească pe teroriștii din Statul Islamic, atâția câți mai sunt. Liderul american a mulțumit pentru ajutorul primit de la Rusia, Turcia, Siria și Irak.

Zeci de mii de oameni au demonstrat duminică la Barcelona împotriva mișcării de secesiune a Cataloniei, care a provocat una din cele mai grave crize politice din Spania ultimelor decenii. Poliția din Barcelona a estimat la 80.000 de persoane mulțimea care purta steaguri spaniole și catalane. Pe o pancartă se putea citi în engleză: „Și noi suntem catalani, opriți nebunia!”. Demonstrația pentru unitatea Spaniei vine după mai multe zile de proteste ale separatiștilor, înfuriați de condamnarea la închisoare a nouă din liderii lor implicați în referendumul asupra independenței, din 2017. Sondajele de opinie arată că taberele pro- și contra-independență sunt egale în societatea de 7,5 milioane de locuitori a regiunii bogate din nord-estul Spaniei.

Guvernul Siriei a salutat retragerea forțelor conduse de kurzii din nordul țării la 30 km de graniță, a informat agenția de știri SANA, citând o sursă oficială de la ministerul de externe de la Damasc. Guvernul a mai spus că retragerea Forțelor Democratice Siriene (SDF) de la granița cu Turcia „înlătură principalul pretext al agresiunii flagrante turcești împotriva Siriei”. Oficialul a adăugat că guvernul sirian îi va ajuta pe cetățeni să se „reintegreze”, creând condiții pentru „revenirea la unitatea națională a Siriei”.

Papa Francisc a spus că a venit vremea ca „prădătorii” să înceteze jefuirea planetei în scop de câștig financiar și a atras atenția la ceea ce a numit „fața rănită a Amazoniei” ca semnal de alarmă. Vorbind duminică la Vatican, la sfârșitul unui sinod pentru regiunea pan-amazoniană, Papa a spus că săracii sunt „amenințați de modele de dezvoltare” bazate pe jefuirea naturii și oamenilor de rând. „Greșelile trecutului n-au fost de ajuns ca să încetăm jefuirea altor persoane și rănirea fraților și surorilor noastre, ca și a surorii Planetă”, a mai spus suveranul pontif.

La reuniunea de la Vatican au participat 184 de episcopi catolici, reprezentanți ai popoarelor indigene și experți care au discutat despre mai multe probleme regionale, inclusiv distrugerea pădurii ecuatoriale, criza climatică și deposedarea de pământ a locuitorilor indigeni în Amazonia.

Argentinienii participă duminică la alegeri prezidențiale care ar putea aduce sfârșitul guvernării de centru-dreapta. Președintele în exercițiu Mauricio Macri (60 de ani) se afla în sondaje cu 20 de procente în urma contracandidatului de centru-stânga Alberto Fernandez (60 de ani). Fernandez are șanse să ia mai mult de 45% din voturi, care este pragul pentru adjudecarea victoriei din primul tur. El și-a luat-o drept vicepreședintă pe fosta șefă a statului, Cristina Fernandez de Kirchner (2007-2015). Președinția lui Macri a fost marcată de recesiune economică, inflație ridicată, de peste 50% anual, și o rată a șomajului de 10%.

Tiraspolul s-a plâns ambasadorilor țărilor europene de faptul că Chişinăul ar bloca conturile întreprinderilor transnistrene. Subiectul a fost unul central și la întâlnirea pe care au avut-o la Tiraspol 20 de diplomați din 14 țări ale Uniunii Europene acreditate în Republica Moldova.

La întâlnirea de vineri s-a discutat și situația din cadrul procesului de negocieri în formatul 5+2, iar Tiraspolul s-a plâns că Chişinăul nu și-ar respecta angajamentele asumate în cadrul pachetului Berlin plus. Departamentul de externe de la Tiraspol a elaborat chiar o prezentare în care scoate în evidență angajamentele pe care nu le-ar fi respectat Chişinăul. „Dacă astfel de practici vor continua și vor fi create noi probleme, situația va degrada în continuare”, a spus la întâlnire șeful negociatorilor transnistreni Vitali Ignatiev.

Acesta a declarat presei din stânga Nistrului că „relațiile dintre Transnistria și Uniunea Europeană sunt pozitive”, punând accent pe comerțul cu spațiul european, care domină în proporție de peste 70 la sută exporturile regiunii transnistrene.

Se relatează că liderul jihadist Abu Bakr al-Baghdadi, cel mai căutat om din lume, a fost ucis într-o operațiune specială americană în nord-vestul Siriei, în regiunea Idlib. Casa Albă a anunțat că președintele american Donald Trump va face o „declarație majoră” duminică la 9 dimineața (16.00, ora Moldovei), fără să dea alte detalii. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a spus că elicoptere americane au dus militari în zona Idlib, luând ca țintă o casă și o mașină lângă satul Barisha. Potrivit aceleiași surse, în operațiune au fost uciși nouă oameni, inclusiv un lider al Statului Islamic numit Abu Yamaan, dar nu era limpede dacă în locul respectiv se afla și Baghdadi.

În Bulgaria au loc alegeri locale care pun la încercare mai ales partidul de guvernământ GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov. Principala forță rivală sunt socialiștii, considerați de unii pro-ruși. Erau așteptați la vot 6,2 milioane de alegători. Cea mai urmărită cursă este cea pentru postul de primar al Sofiei, în care primărița în exercițiu Iordanka Fandakova, de la GERB, încearcă să obțină al patrulea mandat, având-o ca principală contracandidată pe Maia Manolova, independentă sprijinită de partidele de opoziție. În circumscripțiile unde niciun candidat nu câștigă majoritatea se va organiza al doilea tur de scrutin.

Două partide de opoziție britanice doresc alegeri anticipate chiar mai devreme decât propune premierul Boris Johnson, încercând să evite ieșirea țării din UE fără un acord. Partidul Național Scoțian și Liberal Democrații spun că vor cere ținerea de alegeri la 9 decembrie, cu trei zile înaintea termenului propus de Johnson. În mod normal, următoarele alegeri ar trebui să se țină în 2022. Cele două partide plănuiesc de asemenea să ceară liderilor din UE să amâne Brexitul cel puțin până la 31 ianuarie, pentru a avea mai mult timp să dezbată acordul de divorț propus de Johnson.

Un politician afgan a confirmat că emisarul de pace american Zalmay Khalilzad se află în capitala afgană Kabul, în prima sa vizită acolo după eșecul discuțiilor dintre Statele Unite și Talibani, luna trecută. Sayed Hamid Gailani, liderul Frontului Național Islamic al Afganistanului, a scris pe contul său de Twitter sâmbătă seară că s-a întâlnit cu Khalilzad și cu echipa acestuia la Kabul pentru a discuta recentele alegeri prezidențiale afgane și eforturile de pace. Vorbind sub condiția anonimatului, un oficial afgan a confirmat de asemenea că președintele afgan Ashraf Ghani s-a întâlnit cu Khalilzad. El a spus că întâlnirea a avut loc la palatul prezidențial sâmbătă.

Poliția din Hong Kong a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene duminică împotriva protestatarilor pro-democrație care au sfidat autoritățile ținând încă un miting neautorizat, în zona portului. Mulți demonstranți purtau măști, în ciuda unei legi de urgență care interzice acest lucru. În Hong Kong au loc, de cinci luni, proteste adesea violente împotriva a ceea ce demonstranții consideră a fi dorința Chinei comuniste de a pune capăt libertăților democratice în fostul teritoriu britanic.

Sute de protestatari au ieșit duminică, din nou, în Piața Tahrir din centrul Bagdadului, după o noapte de ciocniri cu forțele de ordine care au folosit gaze lacrimogene. Protestatarii spun că vor să alunge de la putere o clasă politică pe care o consideră coruptă. Oficiali guvernamentali în frunte cu premierul Adel Abdel Mahdi și președintele parlamentului, Mohammed Al-Hlabussi, au propus mai multe reforme, dar nu i-au convins pe demonstranți să renunțe la proteste.

Administrația de la Tiraspol pune pe seama Chişinăului scăderea producției industriale de 5 la sută care se înregistrează în acest an în regiunea transnistreană. Departamentul de statistică de la Tiraspol a anunțat că, în nouă luni ale anului curent, producția industrială a regiunii a fost de 9,3 miliarde de ruble, aproximativ cu 5,3 la sută mai puțin decât anul trecut. Adjunctul șefului departamentului de economie de la Tiraspol, Maria Glușkova, a declarat presei de la Tiraspol că un impact negativ asupra producției l-a avut ceea ce administrația separatistă numește „blocarea conturilor întreprinderilor transnistrene de către băncile din Republica Moldova”. Glușkova a spus că producția Uzinei metalurgice de la Râbnița a scăzut în acest an cu 30 la sută. Pe minus a lucrat și industria textilă. „În celelalte domenii se atestă creșteri”, a declarat funcționara.

Banca Națională a Moldovei a anunțat că din cauza noilor cerințe internaționale a înăsprit reglementările privind combaterea spălării banilor și că numai 4 companii din Transnistria, dintr-un total de peste 420, au refuzat să se conformeze acestora.

Chestiunea conturilor întreprinderilor transnistrene din băncile moldovenești ține prima poziție în informațiile cu caracter economic și politic difuzate în ultima perioadă de presa de la Tiraspol. Șeful departamentului de externe, Vitali Ignatiev, este citat cu declarația că „blocând conturile întreprinderilor transnistrene, Chişinău creează de fapt probleme Uniunii Europene”, pentru că ar periclita contractele de livrare pe care întreprinderile din stânga Nistrului le au cu partenerii comerciali europeni. Subiectul va fi discutat la reuniunea din Bavaria, Germania, de la începutul lunii noiembrie.

La Beirut, forțele de ordine libaneze au îndepărtat cu forța protestatari antiguvernamentali care blocau drumuri într-o campanie de nesupunere civică. Demonstranții ridicaseră baricade pe șosele din jurul Beirutului și cereau din nou, a zecea zi la rând, demisia guvernului, acuzat de corupție și incompetență. Protestatarii scandau astăzi: „Poporul vrea să răstoarne regimul”. Incidente similare au avut loc sâmbătă și în alte părți ale Libanului. Armata a avertizat că blocarea drumurilor este ilegală.

În ajun, liderul puternicelor miliții Hezbollah, Hassan Nasrallah, a cerut și el demonstranților să nu mai obstrucționeze circulația rutieră. Associated Press notează că protestele prelungite au paralizat țara aflată deja într-o criză economică gravă. Băncile, universitățile și școlile sunt închise de săptămâna trecută.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a respins propunerea ministrei germane a apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, privind crearea unei zone de securitate sub protecția ONU în nord-estul Siriei. „Nu găsim realistă această propunere”, a spus Cavusoglu la o conferință de presă cu ministrul german de externe Heiko Maas, la Ankara, sâmbătă. „Ar fi mai util să ne concentrăm asupra chestiunilor umanitare”, a mai spus ministrul turc. Tot sâmbătă, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că armata țării sale va „curăța de teroriști” zona de la frontieră dacă luptătorii kurzi nu respectă termenele acordului de la Soci, convenit cu Rusia „în termen de 150 de ore”.

Premierul Vietnamului, Nguyen Xuan Phuc, a dispus începerea unei anchete pentru trafic de persoane în cazul celor 39 de cadavre găsite într-un container în Anglia, despre care sunt tot mai multe indicii că ar fi fost vietnamezi. Inițial, poliția britanică spunea că ar putea fi vorba de migranți chinezi, dar China nu le-a putut confirma naționalitatea, iar mai multe persoane din Vietnam au semnalat între timp că ar putea fi vorba de rudele lor. Pe rețelele sociale vietnameze a apărut speculația că migranții ar fi avut pașapoarte false chinezești.

Prim-ministra Maia Sandu și angajații Cancelariei de Stat au sădit astăzi, în raionul Ialoveni, puieți în cadrul campaniei anuale „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, în vreme de activiștii pentru mediu atrăgeau atenția că nu e optim să plantăm copaci în această perioadă de toamnă. „Rezolvarea problemelor de mediu este o prioritate pentru Guvern şi, în mod specific, creşterea suprafeţelor de împădurire”, a declarat Maia Sandu, amintind că Moldova este una din cele mai puțin împădurite țări din regiune, cu numai 11% din suprafață acoperită de păduri, și promițând că procentul va ajunge la cel puțin 16% în 2030.

Dar tot astăzi, activiști de mediu citați de Diez.md au spus că data de 26 octombrie nu este potrivită pentru plantarea de arbori. „Îndemnăm autoritățile să fie mai flexibile... Impactul plantărilor depinde de factori de mediu, nu de calendar!”, au spus activiștii. Ziua Națională de Înverzire a Plaiului, instituită prin decret prezidențial în 1995, se marca la început în luna aprilie, dar din 2011 a fost mutată în ultima sâmbătă a lunii octombrie.

Bilanțul morților în protestele violente din Irak a urcat la 42 după ce un oficial guvernamental din sudul țării a spus sâmbătă că 12 protestatari au murit într-un incendiu declanșat de ei înșiși pe când vandalizau birourile unor miliții, în ajun. Protestele antiguvernamentale au izbucnit vineri după ce mai devreme luna aceasta avuseseră loc revolte spontane, înăbușite cu forța de autorități. Oficialul din sudul țării a spus că sâmbătă medicii examinau cadavrele găsite în sediul incendiat. Între timp, în capitala Bagdad, protestatarii s-au adunat din nou sâmbătă în piața centrală Tahrir, într-o demonstrație care a început pașnic.

Sute de mii de oameni au mărșăluit la Taipei sâmbătă în prima paradă Gay Pride ținută de când Taiwanul a devenit prima țară din Asia unde sunt legale căsătoriile între persoane de același sex, în urma unei decizii luate în luna mai de parlament. AFP notează că legislația cuprinde totuși unele restricții: cuplurile de același sex pot adopta numai copiii biologici ai unuia din parteneri, iar căsătoriile internaționale sunt oficiate numai dacă străinul provine dintr-o țară unde sunt recunoscute căsătoriile gay. În prezent, egalitatea conjugală este lege în peste 30 de țări din lume – majoritatea europene.

Pompierii din Chișinău au stins după o oră incendiul izbucnit sâmbătă dimineață într-un bloc administrativ al Centrului de Medicină Preventivă pe strada Alexandru Hâjdeu din capitală. Potrivit presei de la Chișinău, nimeni nu a fost rănit în incendiul care a afectat o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Pompierii au intervenit cu șase autospeciale. A fost pornită o anchetă pentru elucidarea cauzelor și urmează să fie evaluate pagubele.

Liderii Uniunii Europene sunt dispuși să amâne Brexitul dincolo de termenul de 31 octombrie, dar nu s-au pus încă de acord asupra lungimii amânării, a declarat sâmbătă ministrul de externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. „A fost acord unanim că trebuie să prelungim discuția despre Brexit. Avem însă o mare discuție despre care ar fi termenul optim, iar eu n-aș face o dramă din asta”, a spus Rinkevics la BBC, într-un interviu radio. El a adăugat că se așteaptă ca chestiunea să fie decisă luni sau marți de ambasadorii UE și că nu vede nevoia unui summit special al UE pe această temă.

Agenta rusă Maria Butina, condamnată în Statele Unite, a ajuns sâmbătă cu avionul la Moscova după ce a fost deportată de oficialitățile americane. Butina, în vârstă de 31 de ani, a fost găsită vinovată de încercarea de a influența activiști conservatori americani și de infiltrare într-o puternică asociație a dreptului la port de armă. Rusoaica și-a ispășit cea mai mare parte din sentința de 18 luni de închisoare la un penitenciar din Florida, fiind eliberată mai devreme pentru bună purtare. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat „indignarea” în legătură cu judecarea Mariei Butina, negând categoric că s-ar fi aflat în slujba serviciilor de informații rusești.