Noul premier Ion Chicu l-a asigurat pe șeful Delegației UE Peter Michalko că relațiile cu UE și aplicarea Acordului de Asociere rămân priorități ale guvernării de la Chișinău. „Mizăm pe continuarea și consolidarea dialogului. Înțelegem cât de importante sunt în acest sens reformele reale și suntem determinați să le promovăm. O prioritate deosebită va fi acordată reformei justiției. Asistența și expertiza UE în acest sens va fi înalt apreciată”, a spus Ion Chicu, potrivit unui comunicat de presă de la guvern. La rândul lui, Michalko a repetat că UE va continua să acorde asistență financiară R. Moldova numai dacă guvernarea de la Chișinău va pune în practică reforme adevărate.

Au fost reținuți zece medici legiști din capitală bănuiți că falsificau contra costa cauza morții în documente oficiale. Potrivit IPN, care citează Centrul Național Anticorupție, cei zece angajați ai Centrului de Medicină legală cereau între 900 și zece mii de lei și funcționau în rețea, împărțindu-și câștigul ilicit.

Suma încasată între perioada iulie-septembrie s-ar ridica – potrivit acelorași surse – la 327.000 lei. Dacă vor fi găsiți vinovați, medicii legiști riscă până la 15 ani de închisoare, cu amendă de până la 500 de mii de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții pe o perioadă de până la 15 ani.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat luni că ar putea fi dispus să depună mărturie în ancheta pentru suspendarea sa, declanșată de bănuieli că ar fi făcut presiuni asupra Ucrainei ca să obțină informații compromițătoare pentru rivalul său democrat, Joe Biden. Trump a scris luni pe Twitter că „va analiza serios” oferta făcută de președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, de a depune mărturie într-o comisie de „impeachment” din legislativ. Trump a sugerat pe Twitter că ar putea depune mărturie în scris și că dacă se va hotărî să o facă, deși se consideră nevinovat, o va face pentru a permite Congresului să se ocupe de lucruri mai serioase.

În Spania Înalta Curte de Justiție a anunțat că-l va extrăda în Statele Unite pe fostul șef al serviciilor de informații din Venezuela, revenind astfel asupra unei decizii anterioare de refuzare a extrădării. Hugo Carvajal, aliat al defunctului lider socialist Hugo Chavez, este căutat de autoritățile americane pentru trafic de droguri.

El a negat în trecut acuzațiile că ar fi colaborat cu Forțele Armate Revoluționare Columbiene în contrabandă cu cocaină spre Statele Unite. Curtea Spaniolă a declarat luni că „sunt dovezi suficiente care să justifice extrădarea”. Carvajal a fost arestat de poliția spaniolă la cererea autorităților americane în aprilie. În septembrie, Curtea de Justiție decidea că trebuie pus în libertate, iar cererea de extrădare se respinge.

Ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, a anunțat că va transmite luni Consiliului Superior la Procurorilor lista celor patru candidați rămași în cursă pentru ocuparea postului de procuror general, rămas liber prin demiterea lui Eduard Harunjen după schimbarea de guvern din vară. Nagacevschi a făcut anunțul la o conferință de presă, unde a mai spus că predecesorul său, Olesea Stamate, a încălcat legea anulând concursul pentru postul de procuror general.

„În minister nu am găsit niciun act care să indice temeiul legal prin care concursul să fi fost stopat sau anulat”, a insistat Nagacevschi. El a adăugat, potrivit IPN, că ministerul justiției are la dispoziție maximum o săptămână ca să finalizeze și să remită spre expertizare Comisiei de la Veneția proiectul de reformă a justiției.

La Tbilisi, poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva simpatizanților opoziției care blocau intrările în clădirea parlamentului după respingerea de către putere, săptămâna trecută, a propunerii schimbării sistemului de vot înaintea alegerilor parlamentare programate pentru anul viitor. La protestele începute duminică, cei aproximativ 20.000 de participanți au cerut dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Luni, la intervenția în forță a poliției, au fost arestate mai multe persoane din rândul protestatarilor.

Observatorii internaționali au ajuns la concluzia că „libertățile fundamentale au fost nesocotite” la alegerile parlamentare anticipate din Belarus, în urma cărora candidații opoziției nu au obținut nici măcar un singur loc în legislativ. „Obstacolele puse înregistrării partidelor, taxele și spațiul limitat pentru întruniri publice, ca și pedepsele pentru defăimare” au marcat alegerile, a spus luni Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. În declarația OSCE se menționează de asemenea o „lipsă de garanții” în organizarea votului atât în ziua scrutinului, cât și în cazul votării înainte de termen. „Aceste alegeri au demonstrat o lipsă totală de respect pentru angajamentele democratice”, a declarat Margareta Cederfelt, șefa misiunii de observatori OSCE.

Statele Unite și Uniunea Europeană a făcut apel la guvernul Georgiei, partidele politice și socieatea civilă să înceapă un “dialog calm și respectuos” pentru depășirea neînțelegerilor privind sistemul electoral. Apelul survine pe fundalul continuării demonstrațiilor începute săptămâna trecută în fața parlamentului de simpatizanți opoziției, după ce majoritatea parlamentară a eșuat în adoptarea unei legi care ar fi grăbit anularea sistemului electoral mixt și trecerea la sistemul proporțional, adică la alegerea deputaților exclusiv pe liste de partid. Schimbarea a fost programată pentru 2024, dar criticii o vor devansată, spunând că actualul sistem favorizează partidul la putere, Visul Georgian. Delegația UE la Tbilisi și ambasada Statelor Unite au spus că refuzul din 14 noiembrie al majorității parlamentare să adopte amendamentele a cauzat “dezamăgirea profundă” a unor segmente largi ale societăți georgiene.

Președintele Igor Dodon a anunțat o serie de măsuri sociale care urmează a fi introduse rapid de către noul guvern. La o conferință de presă comună cu noul premier, Ion Chicu, și președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, Dodon a spus că măsurile includ ajutoare de câte 700 de lei înaintea sărbătorilor de iarnă pentru 625 de mii de pensionari și modificarea legislației așa încât, din 2020, indexarea pensiilor să aibă loc de două ori pe an. Măsurile mai prevăd majorări de ajutoare pentru familiile vulnerabile în perioada rece a anului, majorări de alocații pentru veterani și altele și ar avea deja sprijinul fracțiunii parlamentare a socialiștilor.

Partidul Democrat care a votat pentru instalarea noului guvern a spus săptămâna trecută că va sprijini mai multe inițiative sociale. Nu este limpede dacă aceste propuneri au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional care a reluat finanțarea R. Moldova în baza înțelegerilor cu fostul guvern Sandu pentru o politică financiară precaută.

Fostul lider fugar al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc spune că nu ar fi implicat în „nici un fel” în ultimele „schimbări în politica moldovenească”, potrivit unei postări apărute pe pagina sa de Facebook. În postare se mai spune că demiterea de săptămâna trecută a guvernului Sandu și înlocuirea lui cu guvernul Chicu este “jocul personal” al președintelui Igor Dodon, care va face ca Moscova să devină “stăpână peste politica moldovenească”. Anunțat în căutare internațională, oligarhul care a fugit din R. Moldova în iunie, când partidul său a pierdut puterea, a reacționat în urma declarațiilor liderilor blocului ACUM despre faptul că demiterea guvernului Sandu și instalarea guvernului Chicu cu voturile deputaților socialiști apropiați șefului statului și ale democraților ar fi rezultatul unei înțelegeri ascunse Plahotniuc - Dodon. În postarea atribuită lui Plahotniuc, despre care nu se știe unde se ascunde, se mai spune că democrații ar fi votat dintr-un „reflex de autoapărare”, simțindu-se amenințați de fosta coaliție dintre PSRM și ACUM.

Premierul Ion Chicu a anunțat că va merge săptămâna acesta în vizită la Londra și la Moscova, nu se știe în ce ordine. Vor fi primele sale vizite în străinătate. Vorbind într-o conferință de presă alături de președintele Igor Dodon și președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, Chicu a spus că vizita premierului moldovean la Moscova a fost agreată încă înainde de demiterea guvernului fostei prim-ministre Maia Sandu, dar o va întreprinde el. La Londra, Chicu a spus că va merge vineri, la un forum al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la care vor paticipa și alți prim-miniștri din regiune. Instalat joi cu sprijinul fracțiunilor parlamentare ale socialiștilor și democraților în urma unei schimbări de guvern expeditive, Chicu a promis să continue implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, dar să îmbunătățească și relația cu Rusia. Premeierul rus Dmitri Medvedev a fost printre primii care l-au felicitat pentru noua funcție.

Olivér Várhelyi, candidatul Ungariei la postul de comisar european pentru vecinătate și extindere, trebuie să prezinte luni răspunsurile în scris la întrebările suplimentare care i-au fost adresate după audierile de săptămâna trecută de parlamentarii social-democrati, Renew Europe, Verzi și cei ai gruparea stângii nordice. Întrebarea centrală este cum va reuși să se distanțeze de politica premierului Victor Orban, pentru a face politica UE, chiar și atunci când aceasta contravine liniei urmată de Budapesta? În toată cariera sa, Olivér Várhelyi a fost un apropiat al premierului ungar.

Dacă europarlamentarii sunt mulțumiți, întreaga comisiei va fi votată în plenul Parlamentuui European miercurea viitoare și ar putea intra în funcție de la 1 decembrie.

Candidații inițiali ai Franței, Ungariei și României au fost respinși în diverse etape ale audierilor, iar înaintarea de noi candidați a fost întârziată și de criza guvernamentală din România care a dus la instalarea noului guvern liberal. În acest moment, canidata României, Adina Vălean a fost acceptată în comisia parlamentară de experți, la fel și francezul Thierry Breton.

Marți, 19 noiembrie, președintele României, Klaus Iohannis va participa la o dezbatere cu jurnaliști, politologi și formatori de opinie, găzduită de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), la București. Va fi singura dezbatere publică înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie în care se confruntă cu lidera social-democrată Viorica Dăncilă. Nu va fi, se pare, o dezbatere publică deschisă, întrebările vor fi adresate numai de persoanele invitate special.

„Va fi o discuţie deschisă, aşezată, care cu siguranţă va fi pe placul românilor", a declarat președintele joia trecută, la o conferință de presă. Dezbaterea este urmarea refuzului președintelui de a participa la o confruntare cu Viorica Dăncilă.

Mai multe la romania.europalibbera.org

Președintele belarus Aliaksandr Lukașenka a anunțat că va candida pentru un nou mandat în alegerile prezidențiale din 2020 și a spus că ar fi „o prostie” să se modifice constituția pentru a-i limita numărul de mandate. Liderul autoritar de la Minsk care-și conduce țara de 25 de ani a făcut anunțul duminică, în timpul alegerilor parlamentare pe care nu există îndoială că le vor câștiga politicienii care-l sprijină.

Lukașenka a spus că el nu se va ține cu tot dinadinsul de fotoliul prezidențial, dacă alegătorii nu-l vor mai dori. Republica Belarus a abolit prin referendum, în 2004, limita de mandate pe care le poate deține unul și același președinte. Lukașenka și-a anunțat planurile în timp ce este presat de Moscova să accepte o cooperare militară și economică mai strânsă, ceea ce l-a făcut să caute relații mai bune cu Uniunea Europeană, Statele Unite și China.

Premierii ceh, slovac, ungar și polonez au aniversat duminică împreună la Praga și Bratislava trei decenii de la „Revoluția de catifea”, care a dus la căderea pașnic a regimului comunist din fosta Cehoslovacie, în noiembrie 1989. Cu această ocazie, premierul miliardar al Cehiei, Andrej Babiš, și-a exprimat regretul că a fost membru al Partidului Comunist și nu la fel de „curajos și implicat” ca disidentul Vaclav Havel devenit președinte după căderea regimului. Cu numai o zi mai devreme, 250 de mii de cehi au participat la una din cele mai mari demonstrații din Praga din ultimele decenii, cerând demisia premierului populist. Babiš este acuzat de fraudă cu fonduri europene și conflict de interese, iar opoziția îl consideră un pericol pentru democrația cehă. El respinge însă acuzațiile și spune că nu are motive să-și dea demisia.

Statele Unite au condamnat duminică recurgerea la forță și blocarea internetului de către Iran pentru a suprima protestele izbucnite după scumpirea carburanților. „Statele Unite îi sprijină pe iranieni în manifestațiile lor pașnice contra regimului care ar trebui să îi conducă”, a spus într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Stephanie Grisham. Joi, guvernul iranian a spus că limitează achizițiile de benzină de către populație și renunță la subvenționarea prețurilor. Cel puțin doi oameni, un protestatar și un polițist, au murit în revolta populară care a urmat, iar mai multe zeci de persoane au fost arestate. Economia iraniană a intrat în recesiune după retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul și reintroducerea sancțiunilor americane.

Rusia planifică să returneze Ucrainei luni cele trei nave sechestrate cu un an în urmă în largul Crimeii, a anunțat Serviciul Federal de Securitate rus, FSB, citat de Interfax. Returnarea navelor poate avea loc în apele neutre din Marea Neagră. Cele două nave cuirasate mici și un remorcher au fost atacate și capturate de Rusia pe 25 noiembrie 2019, când încercau să treacă prin Strâmtoarea Kerci către portul ucrainean Mariupol. Cei 24 de marinari arestați au fost eliberați în septembrie anul acesta în urma unui schimb de prizonieri negociat de noul președinte ucrainean Volodimir Zelenski cu omologul său rus Vladimir Putin.

Președintele Igor Dodon se întâlnește luni cu președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi și noul prim-ministru Ion Chicu pentru discutarea priorităților după instalarea guvernului, joia trecută, urmând ca cei trei să susțină și o conferință de presă. Sâmbătă, Dodon a declarat că el și Partidul Socialiștilor au „toate șansele” să transforme Republica Moldova „într-un mare șantier de construcție, unde vor fi realizate proiecte majore de infrastructură”. Dodon și-a consolidat puterea în urma schimbării de guvern de săptămâna trecută și a recentelor alegeri locale în care aliații săi socialiști au obținut câștiguri importante, inclusiv funcția de primar al capitalei.

La Praga au fost marcați duminică 30 de ani de la Revoluția de Catifea care a dus la căderea regimului comunist din Cehoslovacia. Ci această ocazie, premierul miliardar al Cehiei, Andrej Babiš, și-a exprimat regretul în legătură cu trecutul său comunist. Mogulul populist a vorbit la o ceremonie aniversară, la care au participat premieri și demnitari din țările vecine, la numai o zi după ce 250 de mii de cehi au protestat împotriva sa, la una din cele mai mari demonstrații la Praga din ultimele decenii.

Embed Răspândește

Proteste masive la Praga, în ajunul comemorării Revoluției de catifea

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:14 0:00

Opoziția îl consideră pe Babiš un pericol pentru democrație și îi cere demisia din cauza suspiciunilor de fraudă cu fonduri europene și conflict de interese. Astăzi, Babiš a spus că „nu este mândru” de faptul că a fost membru al Partidului Comunist în anii 1980 și că își exprimă gratitudinea față de cei „mai curajoși” decât el, ca fostul președinte ceh Vaclav Havel, care au luptat contra regimului comunist. El respinge acuzațiile de corupție și spune că nu are motive să-și dea demisia din fruntea guvernului.

În Republica Belarus, unde au loc astăzi alegeri parlamentare, liderul autoritar care conduce țara de 25 de ani, Aliaksandr Lukașenka, a anunțat că va candida pentru un nou mandat în scrutinul prezidențial din 2020. Vorbindu-le jurnaliștilor la Minsk, Lukașenka în vârstă de 64 de ani a spus că, deși este împotriva amendării constituției pentru a i se interzice să mai candideze, nu se va ține cu tot dinadinsul de fotoliul prezidențial, dacă alegătorii nu-l vor mai dori președinte. Republica Belarus a abolit prin referendum, în 2004, limita de mandate pe care le poate deține unul și același președinte. Alegerile parlamentare de astăzi, pe care nu există dubii că le vor câștiga candidații loiali președintelui, au loc în timp ce Minskul este presat de Moscova să accepte o cooperare militară și economică mai strânsă, ceea ce l-a făcut pe Lukașenka să caute îmbunătățirea legăturilor cu Uniunea Europeană, Statele Unite și China.

Deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a fost ales duminică vicepreședinte al acestui partid. Anunțul a fost făcut de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, după o ședință a Consiliului Național Politic al formațiunii, care a mai analizat rezultatele recentelor alegeri locale. Năstase care a pierdut competiția pentru funcția de primar al Chișinăului rămâne lider, dar a anunțat începerea unei reforme interne, având ca scop o comunicare mai bună a conducerii de partid cu structurile locale. Fost ambasador în Statele Unite, Igor Munteanu a devenit deputat pe listele blocului ACUM pe 24 februarie. De astăzi, este unul din cei șapte vicepreședinți ai Platformei DA.

Mii de simpatizanți ai opoziției georgiene au blocat străzile din jurul parlamentului de la Tbilisi, protestând față de respingerea unei reforme electorală, care ar fi grăbit trecerea la sistemul electoral proporțional, adică la alegerea deputaților exclusiv pe liste de partid. Participanții poartă drapelele Georgiei, Uniunii Europene și NATO. Schimbarea sistemul electoral a fost programată pentru 2024, dar criticii o vor devansată, spunând că actualul sistem favorizează partidul la putere, Visul Georgian. Pe 14 noiembrie, majoritatea parlamentară a votat împotriva grăbirii acestei schimbări, înfuriind opoziția care a ieșit în stradă a doua zi. Votul a mai fost criticat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, de ambasada americană la Tbilisi și de chiar de unii membri ai Visului Georgian, ca vicepreședinta parlamentului, Tamar Khangoshvili, care și-a dat demisia în semn de protest.

Rusia a început mutarea celor trei nave ucrainene sechestrate cu un an în urmă în largul Crimeii, semnalând posibila lor returnare. Astăzi, cele trei nave au fost tractate de-a lungul coastei estice a peninsulei anexate de Rusia în 2014. Ceva mai devreme, un consilier prezidențial de la Kiev, Andrii Yermak a declarat că restituirea navelor este în curs de desfășurare. Cele două nave cuirasate mici și un remorcher au fost atacate și capturate de Rusia pe 25 noiembrie 2019, când încercau să treacă prin Strâmtoarea Kerci către portul ucrainean Mariupol. 24 de marinari arestați au fost eliberați în septembrie anul acesta în urma unui schimb de prizonieri negociat de noul președinte ucrainean Volodimir Zelenski cu omologul său rus Vladimir Putin.

Exporturile moldovene au crescut cu 15% în luna septembrie, față de aceeași perioadă a anului trecut, ducând la o creștere totală pe parcursul primelor zece luni ale anului de 3,4% , arată date proaspete publicate de Biroul Național de Statistică. Uniunea Europeană a absorbit 65,6% din exporturile moldovene, în valoare de 1,3 miliarde de dolari, iar țările CSI – sub 15%. Cele mai mari creșteri le-au înregistrat exporturile de materiale plastice și cauciuc prelucrate, fier și oțel, articole din lemn, exclusiv mobilă, mașini și aparate electrice, cereale și preparate pe bază de cereale, semințe și fructe oleaginoase.

Agenția Servicii Publice a refuzat să elibereze un certificat de naștere copilului unei moldovence născut în Crimeea, explicând că nu recunoaște actele emise în regiuni disputate. Explicația a fost obținută de agenția de știri IPN după ce cazul a fost făcut public de mamă într-o conferință de presă, la Chișinău. Eugenia Rupa spune că a născut pe 17 iulie 2019, când se afla în Sevastopol. După naștere, a mers la ambasada moldoveană la Moscova unde a primit un pașaport temporar pentru nou născut pentru a putea reveni în R. Moldova. Agenția Servicii Publice spune însă că nu poate perfecta acte de stare civilă moldovenești în baza celor emise de autoritățile ruse din Crimeea, pentru că R. Moldova nu recunoaște anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia, în 2014. În asemenea cazuri, înregistrarea în registrele de stare civilă ale R. Moldova se poate face doar după o hotărâre a instanței de judecată.