Liderii coaliției de guvernare în Romania PSD-ALDE au anunțat că nu se vor duce săptămâna viitoare la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema situației din justiție, Liviu Dragnea susținând că lui nu-i place de președintele Klaus Iohannis, în vreme ce Tăriceanu a scris pe Facebook că refuză să discute situația din justiție, până când șeful statului nu îl demite pe procurorul general, Augustin Lazăr. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis astăzi o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul de la București, prin care îi invită la consultări, joia şi vinerea viitoare, la Palatul Cotroceni, pe tema situaţiei din Justiţie, a informat Administraţia Prezidenţială.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare aduce la cunoștința publicului, printr-un comunicat de presă, că iese din cercul de acționari ai Mobiasbancă din Moldova. Exprimându-și încrederea în perspectivele băncii, BERD subliniază că și-a vândut pachetul de 8,84% în Mobiasbancă, o filială a Groupe Société Générale din Franța și a patra cea mai mare bancă din Moldova, pentru 2,6 milioane de euro. Șefa Biroului BERD din Moldova, Angela Sax, a menționat cu această ocazie că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este mândră că a jucat un rol important în calitate de acționar în ultimii zece ani. BERD a devenit acționar la Mobiasbancă în 2008 pentru a susține intrarea Groupe Société Générale în sectorul bancar din Moldova. Pe lângă statutul de acționar, Banca a contribuit, de asemenea, la asigurarea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Moldova prin Mobiasbancă. Din 1996, BERD a acordat băncii finanțare de peste 60 de milioane de euro pentru împrumuturi acordate companiilor locale. BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul operațiunilor sale în țară, Banca a investit aproape 1,3 miliarde de euro în mai mult de 120 de proiecte din sectorul financiar, agrobusiness, energetic, infrastructură și producție.

Liderii coaliției la guvernare în Romania PSD-ALDE au anunțat că nu se vor duce săptămâna viitoare la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema situației din justiției, Liviu Dragnea susținând că lui nu-i place de președintele Klaus Iohannis, în vreme ce Tăriceanu a scris pe Facebook că refuză să discute situația din justiție până când șeful statului nu îl demite pe procurorul general, Augustin Lazăr. Președintele Klaus Iohannis a trimis astăzi o scrisoare președinților partidelor şi formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul de la București, prin care îi invită la consultări joia şi vinerea viitoare, la Palatul Cotroceni, pe tema situației din justiție, a informat Administrația Prezidențială.

Amnesty International Moldova susține că victimele evenimentelor din 7 aprilie 2009 au rămas cu sentimentul că justiția e inaccesibilă deoarece investigațiile și urmăririle penale care au urmat evenimentelor, precum și sancțiunile aplicate celor câțiva ofițeri din cadrul forțelor de poliție nu au fost pe măsura amplorii și gravității abuzurilor aplicate demonstranților pașnici de acum zece ani. Amnesty Internațional susține că Moldova are nevoie de o agenție specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante aplicate de către reprezentanții organelor de drept. Fără o astfel de instituție nu există certitudine că tortura și relele tratamente din trecut, inclusiv cele legate de 7 aprilie 2009, vor fi vreodată investigate efectiv, iar societatea va continua să aibă sentimentul că justiție în Moldova nu se face, sunt de părere membrii organizației.

În ceea ce îl privește pe Andrei Băguța, raportul organizației afirmă că tortura și relele tratamente au persistat de la reținerea lui până la plasarea în celulă cu alți deținuți, dar și că nu a avut acces la tratamente medicale adecvate. Într-un alt caz, omului de afaceri Serghei Cosovan, deținut în Penitenciarul nr. 16 de la Pruncul din septembrie 2017, medicii i-au recomandat internarea într-un spital, dar conducerea penitenciarului refuză să-l transfere. Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secțiilor de poliție. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri. Amnesty amintește că în 2015 Procuratura Generală a publicat un comunicat de presă în care a rezumat rezultatele acțiunilor în cazul acestora. Potrivit documentului, au fost pornite 71 de cauze penale separate, care au rezultat cu condamnarea a 29 de polițiști.

La Chișinău va fi organizat săptămâna viitoare Forumul R. Moldova – SUA la care vor participa companii americane din domeniul infrastructurii, agroalimentar, energetică și IT. „Forumul Republica Moldova – Statele Unite ale Americii va oferi antreprenorilor din țara noastră ocazia să înțeleagă procesul derulării afacerilor cu SUA și atragerii investițiilor străine. De cealaltă parte, oamenii de afaceri americani vor cunoaște mai bine facilitățile fiscale și investiționale din R. Moldova și sectoarele strategice”, a declarat Chiril Gaburici, citat de agenția Moldpres. Ambasadorul Dereck J. Hogan a spus că evenimentul este o bună oportunitate ca cei mai buni oameni de succes din SUA să meargă și la universitățile din țară pentru a împărtăși experiența din domeniul afacerilor, investițiilor, inovației.

Moldova a acordat prima cetățenie în schimbul unei investiții unui om de afaceri. Potrivit Ziarului de Gardă, președintele Moldovei Igor Dodon a semnat un decret în acest sens, publicat și în Monitorul Oficial.

Informația a fost confirmată și de șeful Serviciul cetățenie și grațieri din cadrul Președinției, care a refuzat însă să ofere mai multe detalii despre această persoană. Publicația nu a putut obține de la Ministerul de Externe numele persoanei. Autoritățile moldovene prezintă acest program drept „o șansă unică” prin care vor fi atrase investiții de 1,3 miliarde de euro, în timp ce experții anticorupție şi deputați din opoziție susțin că oferirea cetățeniei unor investitori străini comportă riscuri majore pentru securitatea statului şi ar putea afecta regimul liberalizat de vize cu UE, de care beneficiază R. Moldova. Acest tip de programe există și în cîteva țări ale Uniunii Europene, dar Comisia Europeană a criticat practica, invocând chestiuni de securitate și lipsa unui control comunitar asupra procesului.

O nouă ședință ce se referă la al doilea dosar al lui Vlad Filat, programată pentru astăzi, a fost amânată. Potrivit avocatului acestuia, fostul premier a suferit o intervenție medicală și are nevoie de o perioadă de recuperare. Următoarea ședință ar urma să aibă loc pe 15 aprilie. În acest dosar, Vlad Filat este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Fostul premier a fost condamnat în primul dosar la nouă ani de închisoare, fiind învinuit de trafic de influență şi corupere pasivă.

Comisia Unificată de Control a aprobat retragerea postului staționar de „grăniceri” dintre localitățile Slobozia și Cremenciug, asumându-și sarcina de a monitoriza, prin intermediul structurilor subordonate, situația în sectorul respectiv, informează agenția IPN. Decizia a fost luată ieri. Potrivit unui comunicat de presă al Biroului pentru Politici de Reintegrare, citat de IPN, partea moldovenească a semnalat noi cazuri de plasare a patrulelor mobile ale „grănicerilor” transnistreni în Zona de Securitate, care au avut loc în ultima săptămână în preajma localităților Gâsca, Hagimus, Hârbovăț și nemijlocit în municipiul Bender. Un incident mai grav, și anume o tentativă de reținere a patru cetățeni ai Republicii Moldova de către „grănicerii” transnistreni, pentru pretinse acțiuni de traversare ilicită a așa-numitei „frontiere”, a fost înregistrat în data de 31 martie, între localitățile Chircăiești și Chițcani. Situația este investigată de către organele Poliției Naționale. Conceptul de demilitarizare treptată a Zonei de Securitate a fost fixat încă la 20 martie 1998 în Acordul de la Odesa, semnat la nivel înalt de Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina și de șeful Misiunii OSCE în Moldova, iar printr-o decizie a copreședinților Comisiei Unificate de Control din 13 iulie 1999 toate componentele Comisiei s-au înțeles să întreprindă măsuri concrete în acest sens.

Fostul magnat al petrolului din Rusia și critic al politicii președintelui Vladimir Putin Mihail Hodorkovski a declarat, într-un interviu cu serviciul rusesc al postului nostru de radio, că cercurile politice și economice din jurul Kremlinului ar dori ca Vladimir Putin să rămînă la putere și după 2024, cînd expiră al patrulea mandat al său de președinte. În opinia lui Hodorkovski, cei din jurul lui Putin se tem că odată ce el nu va mai fi la putere nu se vor mai afla în siguranță, nici ei și nici afacerile lor. Hodorkovski a mai spus și că ar fi posibil ca Putin să nu mai dorească un nou mandat după 2024, dar cei din jurul lui l-ar putea împinge într-un nou mandat „sau prin unirea cu Belarus sau prin altceva”. Fondatorul mișcării civice Open Rusia, Hodorkovski spune că Vladimir Putin are interes să consolideze „într-un conflict înghețat” conflictul din estul Ucrainei, pentru că, dacă „războiul ar lua sfîrșit, mii de oameni înarmați ar putea căuta refugiu în Rusia”, or Putin va căuta să împiedice acest lucru.

Vorbind despre alegerile din Ucraina, fostul magnat al petrolului din Rusia a spus că în ciuda faptului că sistemul politic din Ucraina este „departe de a fi perfect”, el este „mult mai eficient decît cel din Rusia, din ultimii 20 de ani”. Mihail Hodorkovski a fost arestat în 2003, condamnat pentru evaziune fiscale și alte delicte financiare, condamnat la 10 ani de închisoare și eliberat în 2013 printr-o grațiere semnată de Vladimir Putin. Hodorkovski trăiește în exil în Elveția.

Emisarul american pentru Afganistan Zalmay Halilzad încearcă să ajungă la o înțelegere de pace cu talibanii, pentru a pune capăt celor aproape 18 de ani de război din aceasta țară. În cursul zilei, emisarul american a avut convorbiri cu șeful diplomației Pakistanului, Shah Mehmood Qureshi. Pakistanul a fost învinuit de Statele Unite și de Guvernul de la Kabul că ar avea legături strânse cu talibanii şi este considerat un actor politic important în regiune. Zalmay Halilzad a avut mai multe runde de negocieri cu talibanii în Quatar, iar în turneul său de acum va merge şi în Uzbekistan și în Iordania, înainte de o nouă rundă de negocieri cu talibanii la Doha, în Quatar. Halilzad a fost şi în Marea Britanie, Belgia și Afganistan, în cursul acestui turneu diplomatic.

Un tribunal de la Belgrad i-a condamnat la închisoare pe patru înalți foști ofițeri de securitate care în 1999 l-au ucis pe un jurnalist critic la adresa lui Slobodan Miloșevici, Slavko Curuvija. Jurnalistul era redactor-șef la doua ziare independente și a fost împușcat la Belgrad, în faţa locuinței lui, la 11 aprilie 1999, cu câteva zile înainte de campania NATO împotriva Serbiei care a pus capăt războiului din Kosovo. Fostul șef al securității statului Rade Markovici şi șeful serviciilor din Belgrad Milan Radonjic au fost condamnați la cîte 30 de ani de închisoare. Foștii ofițeri de securitate Ratko Romoc și Miroslav Kurak au fost condamnați la 20 de ani detenție. Kurak a fost condamnat în absenţă. Judecătorul care a pronunțat sentințele a spus că cei 4 se fac vinovați de a fi ordonat uciderea jurnalistului. Familia acestuia susține că personal Slobodan Miloșevici ar fi ordonat crima. Miloșevici a murit în detenție în Tribunalul de la Haga în 2006, înainte de sfârșitul procesului său.

Cel mai mare exercițiu multinațional naval din Marea Neagră, „Sea Shield 19”, organizat de Forţele Navale Române, la care vor participa 2.200 de militari, începe vineri şi se va desfășura atât în apele teritoriale ale României, cât şi în apele internaționale ale Mării Negre. Potrivit Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), la exercițiu, ce va avea loc în perioada 5 - 13 aprilie, vor participa 14 nave militare românești şi șase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari. „Scenariul exercițiului este fictiv şi urmărește planificarea şi executarea unei Operaţii de Răspuns la Criză (CRO) sub mandatul unei Rezoluții a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSC), în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin amenințări simetrice şi asimetrice”, se arată într-un comunicat al SMFN, citat de agenția Mediafax.

Statele Unite intenționează extinderea vânzării de avioane de vânătoare F-35 fabricate de Lockheed Martin către cinci noi ţări, inclusiv România, în contextul în care aliații europeni doresc să îşi întărească poziția militară în faţa Rusiei, a declarat un oficial al Pentagonului, citat de agenția Reuters. Într-o declarație adresată Camerei Reprezentanților, viceamiralul Mathias Winter, directorul biroului F-35 din cadrul Pentagonului, a transmis că „printre potențialii clienți se numără Singapore, Grecia, România, Spania şi Polonia. Printre țările care doresc să achiziționeze aeronave F-35 se numără şi Finlanda, Elveţia şi Emiratele Arabe Unite, scrie agenția Mediafax.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi candidatul Partidului Socialiştilor Europeni la funcţia de preşedinte al CE, a avertizat vineri că Partidul Social-Democrat din România riscă excluderea din PSE din cauza situaţiei statului de drept, informează agenția Mediafax.

Premierul britanic Theresa May a cerut vineri UE să amâne plecarea țării sale din blocul cu 28 de membri până la 30 iunie, cu posibilitatea ieșirii mai devreme dacă Parlamentul de la Londra îi aprobă acordul cu UE. Solicitarea este cuprinsă într-o scrisoare adresată de Theresa May președintelui Consiliului European, Donald Tusk. Scrisoarea a fost făcută publică la câteva clipe după ce agențiile de presă au relatat că Tusk este gata să propună amânarea „flexibilă” a Brexitului cu până la un an de zile. Ieșirea ar fi trebuit să aibă loc la 29 martie, dar a fost amânată o dată, iar termenul curent este 12 aprilie. Politicienii britanici încă nu s-au putut pune de acord asupra condițiilor ieșirii din UE. Între timp, surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron au spus însă că informațiile despre o posibilă ofertă de amânare din partea UE sunt „scurgeri inexacte” și că Londra trebuie să prezinte UE un plan limpede privind Brexitul cel mai târziu marțea viitoare. Liderii UE se vor întâlni să discute Brexitul miercuri, 10 aprilie.

Trei asociații și trei formațiuni politice cu vederi unioniste au anunțat vineri crearea Blocului UNIREA, prezentat drept răspuns la „eșecul” forțelor unioniste la alegerile parlamentare de la 24 februarie. Din Blocul lansat la o conferință de presă la sediul agenției IPN din capitală fac parte Asociația Obștească Unirea ODIP, Blocul Unității Naționale, Partidul Național Liberal, Partidul Politic Democrația Acasă, Partidul Liberal Reformator și Asociația Obștească Tinerii Moldovei. La conferința de presă, liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, a recunoscut că ar fi fost mai bine ca acțiunea de „coagulare” a forțelor unioniste să fi avut loc înaintea scrutinului din februarie, dar a adăugat că niciodată nu este târziu.

Directorul Grădinii Zoologice din Chișinău riscă să fie demis după ce a ieșit la iveală că și-a avantajat repetat soția, angajată ca subalternă, aflându-se în conflict de interese. Potrivit unui comunicat al Autorității Naționale de Integritate, Alexei Hanțațuc a semnat, în anii 2017-2018, 26 de note informative și 31 de ordine cu privire la acordarea premiilor, suplimentelor, cumulurilor, ajutoarelor materiale și concediilor de diferite tipuri în privința soției sale, ce deținea funcția de șef al Secției păstrare și pregătire a hranei în cadrul Grădinii Zoologice. ANI spune că va solicita încetarea raporturilor sale de muncă, cu aplicarea interdicției de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de trei ani.

Fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase a calificat drept „fantasmagorii” inițiativele legislative „anti-oligarhice” ale partidelor din Blocul ACUM. „Nu-i posibil așa ceva. Sunt fantasmagorii. Sunt fabulații emanate de persoane care nu au elementara experiență parlamentară și administrativă”, a spus Tănase într-o emisiune televizată joi seară, citată de portalul Unimedia.md. Tănase a dat ca exemplu ideea ca președintele Curții Supreme de Justiție să poată fi demis de Parlament, deși se știe că nu Parlamentul numește acel președinte, ci Consiliul Superior al Magistraturii. Maia Sandu și Andrei Năstase au prezentat marți la Parlament mai multe propuneri prin care vor să scoată statul din mâinile lui Vlad Plahotniuc, despre care cred că controlează justiția și toate celelalte pârghii ale puterii.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, vrea să ofere Marii Britanii posibilitatea amânării flexibile a datei ieșirii țării din UE cu până la un an de zile, ca să-i permită să-și pună la punct o ieșire ordonată. Oficiali UE citați de agențiile de presă au spus că propunerea ar putea fi făcută premierului britanic Theresa May la summitul UE pe tema Brexit din 10 aprilie. Dacă ideea este acceptată de liderii din UE și de May, britanicii vor trebui să participe la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai. Ieșirea Marii Britanii din UE în baza referendumului din 2016 este momentan sub semnul întrebării întrucât politicienii britanici nu se pot pune de acord asupra modalității de părăsire a organizației.

Comisarul pentru economie al UE, Pierre Moscovici, a spus vineri că situația economică a Italiei este „delicată” și trebuie monitorizată îndeaproape, informează Reuters. Sosind la reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, la București, Moscovici a citat statistici din afara UE indicând absența creșterii sau chiar recesiune în Italia. El a adăugat ca prognoza economică a Comisiei Europene va fi publicată la 7 mai. În cea mai recentă estimare, din februarie, CE a anticipat o creștere de 0,2% a economiei italiene, a treia ca mărime din zona euro. Moscovici a spus a București că noua prognoză UE va confirma încetinirea actuală, care în zona euro cu 19 țări-membre afectează mai ales Germania și Italia. Moscovici a mai spus la București că încetinirea germană „ar putea fi temporară”, în vreme ce Italia este în recesiune sau în pragul ei, în funcție de statisticile consultate.

Banca Mondială a spus vineri că și-a revizuit în jos prognoza creșterii economice a Rusiei la 1,4%, față de proiecția de 1,5% din ianuarie, transmite Reuters. „Prognoza revizuită negativ privind creșterea PIB-ului în 2019 reflectă prețurile mai scăzute la petrol; perspectiva pe termen mediu rămâne modestă”, a spus Banca Mondială. Ea a constatat că anul trecut creșterea reală a PIB-ului rusesc a fost peste așteptări, dar saltul s-a datorat „unor efecte temporare din construcțiile nerezidențiale”.

Statele Unite au revocat viza de intrare pe teritoriul lor a procuroarei Curții Penale Internaționale (ICC) Fatou Bensouda, care investighează presupuse crime de război comise de militarii americani în Afganistan. ICC nu este un tribunal ONU, dar Bensouda merge des la sediul din New York al organizației ca să informeze Consiliul de Securitate despre diferite dosare trimise la Haga de ONU. Biroul de presă al lui Bensouda a spus că este probabil ca ea să poată călători în continuare la sediul ONU. Revocarea vizei a fost anunțată de secretarul de stat american, Mike Pompeo. Statele Unite nu recunosc ICC. Bensouda a anchetat acuzații de crime de război atribuite tuturor taberelor implicate în conflictul din Afganistan, inclusiv unele referitoare la tratamentul suspecților în detenția trupelor americane.

Președintele Igor Dodon a spus că dintre posibilele „scenarii” post-electorale din R. Moldova, cel mai probabil i se pare în prezent al alegerilor anticipate. Remarca cuprinsă într-un interviu acordat agenției ruse de știri de stat TASS vine după ce marți Dodon s-a arătat nemulțumit de ceea ce crede a fi lipsa de dorință a partidelor moldovenești de a dialoga pentru formarea unei noi guvernări. Vorbind înaintea unei noi vizite la Moscova, Dodon a negat, de asemenea, ideea că Rusia ar face presiuni asupra lui pentru o alianță de guvernare care să cuprindă socialiștii și PD.

Sergiu Lucinschi, fiul fostului președinte moldovean Petru Lucinschi, a fost condamnat în România la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare într-un dosar de trafic de influență și participare improprie la fals intelectual. Pedeapsa a fost decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție în urma cererii Direcției Naționale Anticorupție, după ce în primă instanță Lucinschi fusese condamnat la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare. Lucinschi a obligat în anii 2014-2015 un om de afaceri să-i dea 4 milioane de euro, promițându-i în schimb, grație pretinsei influențe asupra unui procuror, rezolvarea favorabilă a mai multor cauze penale. În același dosar a fost achitat joi definitiv Radu Pricop, ginerele fostului președinte român Traian Băsescu.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat joi, 4 aprilie, ridicarea măsurilor de supraveghere intensivă a băncii „MOLDOVA-AGROINDBANK”. Într-un comunicat de presă se spune că banca are acționariat transparent, i-au crescut activele, capitalul și profitul, iar rata creditelor neperformante a scăzut. „MOLDOVA-AGROINDBANK”, cea mai mare bancă comercială moldoveană, a fost pusă sub supraveghere specială în 2015, împreună cu Victoriabank și Moldindconbank, în urma scandalurilor atacurilor raider.