Academia de Științe a Moldovei și-a ales un nou președinte, Ion Tighineanu, academician și specialist în domeniul nanotehnologicilor. În vârstă de 64 de ani, Tighineanu a fost ales în cadrul Adunării Generale a academiei, fiind și singurul candidat. Potrivit portalului Agora, el a declarat că va încerca să restabilească imaginea instituției. Predecesorul său, Gheorghe Duca, și-a dat demisia în noiembrie trecut, după un mandat de 14 ani, pe fundalul unui proces de corupție împotriva sa și a soției, fostă angajată a academiei și ea. Cei doi sunt acuzați că s-ar fi îmbogățit ilegal luându-și salarii nejustificate, premii și suplimente salariale. Duca a respins acuzațiile și a spus că demisionează din cauza sănătății care i-ar fi fost afectată de această anchetă.

Curtea Constituțională a României a dat undă verde unei inițiative de modificare a Constituției care ar interzice persoanelor condamnate definitiv să mai ocupe funcții publice. Instanța a spus astăzi că proiectul „Fără penali în funcții publice” al Uniunii Salvați România îndeplinește prevederile constituționale. Liderul USR, Dan Barna, a spus că misiunea de mai departe a partidului său este să pună pe agenda legislativului această inițiativă semnată de aproape unui milion de oameni, astfel încât să se ajungă la un nou referendum de modificare a Constituției. Formațiunea parlamentară de opoziție susține că majoritatea în frunte cu social democrații ar fi tergiversat timp de cinci luni trimiterea proiectului la Curtea Constituțională. Evoluțiile de astăzi coincid cu pregătirile pentru un alt referendum inițiat de președintele Klaus Iohannis pentru întărirea independenței justiției și a luptei anticorupție.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că știa de la bun început că ampla anchetă americană despre presupusele legături cu Rusia ale campaniei președintelui Donald Trump nu va avea niciun rezultat. „Nimeni nu știe mai bine decât noi că Rusia nu s-a amestecat în niciun fel de alegeri”, a spus Putin la Forumul Arctic Internațional găzduit de el la St. Petersburg. Un rezumat al raportului prezentat în Statele Unite de procurorul special Robert Muller la finalul unei investigații de aproape doi ani arată că Rusia a desfășurat o campanie de dezinformare împotriva rivalei lui Trump, Hillary Clinton, în alegerile prezidențiale americane din 2016. Dar nu s-a stabilit că membri ai campaniei lui Trump ar fi colaborat cu Rusia.

Comisia Electorală Centrală a cerut Partidului Șor să achite în buget peste două milioane de lei pe motiv că ar fi primit în recenta campanie electorală donații interzise de lege. Dar partidul primarului din Orhei a spus imediat că va contesta în justiție decizia CEC, care îl obligă să vireze banii în decurs de șase luni. Comisia a fost sesizată de Valeriu Munteanu, fostul candidat al blocului ACUM în circumscripția Orhei, spunând că Șor a primit donații de la agenți economici care au beneficiat de bani publici anul trecut și nu aveau dreptul să finanțeze partide. Un membru al CEC, Vladimir Șarban, a spus că decizia de azi este întârziată, iar încălcările depistate puteau influența rezultatele alegerilor de pe 24 februarie.

Statele Unite intenționează să impună taxe unor importuri europene în valoare de 11,2 miliarde de dolari, în urma câștigării unei dispute cu Uniunea Europeană la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). „UE a profitat de Statele Unite ani în șir în domeniul comercial. Aceasta se va termina în curând”, a scris pe Twitter președintele Donald Trump. Anticipând decizia OMC, agenția americană pentru comerț a anunțat, luni seara, lista mărfurilor europene a căror import urmează a fi taxat, de la cașcaval la avioanele Airbus. Statele Unite s-au plâns pe Uniunea Europeană la OMC încă în 2004 pe motiv că ar acorda companiei europene Airbus subvenții ilegale care ar aduce pagube producătorului american de avioane Boeing. Agenția AP precizează că mărimea tarifelor anunțate de Statele Unite după câștigarea disputei este mică în comparație cu cele aplicate Chinei în războiul comercial americano-chinez.

Președintele Iranului, Hassan Rohani, a condamnat decizia Statelor Unite de a include elita armatei iraniene, Corpul de Gardă Revoluționar, pe lista organizațiilor străine pe care le consideră teroriste. Într-o declarație televizată, Rohani a spus că aceasta este o greșeală și a acuzat Statele Unite că ar fi „liderul terorismului global”. Președintele american Donald Trump a anunțat luni decizia în privința elitei armatei iraniene, fiind pentru prima dată când Statele Unite desemnează drept organizație teroristă o instituție a altei țări. Administrația americană crede că acest lucru va contribui la limitarea afacerilor pe care le-ar avea ramata iraniană în Europa și alte regiuni.

Kazahstanul va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 9 iunie după recenta demisie a lui Nursultan Nazarbaev care a condus aproape 30 de ani fosta republică sovietică bogată în resurse energetice. Anunțul a fost făcut de președintele interimar Qasym-Zhomart Toqaev după consultări cu Nazarbaev, pe care l-a numit cu titlul de Elbasy, adică lider național, acordat de parlamentul kazah încă în 2010. Alegerile în termen urmau să aibă loc peste un an, iar cele anticipate vor reduce termenul interimatul funcției de președinte. În vârstă de 78 de ani, Nazarbaev își menține influența asupra vieții politice kazahe, rămânând președinte al partidului de guvernământ Nur Otan și șef pe viață al puternicului Consiliu de Securitate.

În Turcia, partidul de guvernământ al președintelui Recep Tayyip Erdogan a anunțat că va cere repetarea alegerilor locale din Istanbul, după ce Comisia Electorală Supremă i-a respins cererea de renumărare a voturilor. Partidul Justiției și Dezvoltării (AK) a suferit pierderi majore în alegerile locale din 31 martie, pierzând controlul inclusiv în capitala Ankara și în cel mai mare oraș, Istanbul, unde a început ascensiunea lui Erdogan la putere la mijlocul anilor 1990. AK susține că votul din Istanbul ar fi fost marcat de „nereguli organizate” care ar fi influențat rezultatele. Astăzi, poliția a efectuat mai multe razii în Istanbul, potrivit agenției de stat Anadolu. Opoziția a acuzat puterea că nu este capabilă să-și recunoască înfrângerea.

Partidul Socialiștilor o propune președintă a Parlamentului pe lidera sa, Zinaida Greceanîi, vrea o majoritate parlamentară pe deplin funcțională și nu va susține învestirea unui guvern minoritar. Liderii socialiști au făcut declarația într-o conferință de presă, după o ședință de partid, respingând în felul acesta oferta Blocului ACUM de a vota împreună un cabinet minoritar și un pachet de legi anti-oligarhice pentru a înlătura de la putere Partidul Democrat. „PSRM urmărește să fie creată o majoritate parlamentară pe deplin funcțională, un Guvern și program de guvernare”, a declarat secretarul ideologic al socialiștilor, Ion Ceban. Socialiștii au anunțat o serie de condiții pentru cei care ar vrea să formeze cu ei o majoritate parlamentară, inclusiv readucerea Serviciului de Informații și Securitate în subordinea șefului statului, consolidarea statutului limbii ruse și anularea legii care restricționează retransmisiunea televiziunilor rusești în R. Moldova.

Partidul Democrat a anunțat un pachet de măsuri sociale pe baza căruia este gata să poarte negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare. „Suntem gata să discutăm cu partidele interesate”, a declarat premierul în exercițiu Pavel Filip la anunțarea pachetului. Intitulat „Pentru Moldova”, acesta prevede între altele majorarea indemnizației unice la naștere și introducerea altor alocații pentru copii, ajutoare de Paști și Crăciun pentru pensionari și persoanele defavorizate, mărirea ajutoarelor sociale pentru perioada rece a anului, continuarea programului de reparare a drumurilor și extinderea programului „Prima casă”. Oferta PD survine în contextul deciziei socialiștilor de a respinge negocieri cu Blocul ACUM pentru adoptarea unor legi anti-oligarhice și îndepărtarea democraților de la putere. Socialiștii au înaintat și ei o serie de condiții pentru crearea majorității, care poartă însă un caracter politic, inclusiv consolidarea statutului limbii ruse.

Blocul ACUM a acuzat PSRM de complicitate cu PD și lipsă de interes pentru „dezoligarhizarea statului”. Acuzațiile survin după respingerea de către PSRM de ofertei ACUM de a vota împreună pentru revenirea la sistemul de vot proporțional și adoptarea unor legi anti-oligarhice cu scopul înlăturării PD de la putere. „Se pare că reforma justiției și dezoligarhizarea statului nu sunt priorități pentru PSRM”, a declarat într-o conferință de presă lidera PAS, Maia Sandu. Colegul său din Blocul ACUM, Andrei Năstase, care conduce Platforma DA, a spus că poziția PSRM poate duce fie la coalizarea sa cu democraţii la guvernare, fie la alegeri anticipate în baza actualului sistem mixt. Blocul ACUM a respins la rândul său setul de condiții propuse de socialiști doritorilor să formeze cu ei o coaliție de guvernare, între care întărirea statutului limbii ruse și anularea restricțiilor pentru retransmisiunea programelor de televiziune din Rusia.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului i-a dat câștig de cauză activistului rus anti-corupție Aleksei Navalnîi, declarând ilegal arestul la domiciliu, la care fusese condamnat în Rusia, în 2014. Navalnîi susține că decizia unui tribunal din Moscova de a-l pune sub arest la domiciliu în februarie 2014, în cursul anchetei într-un dosar de corupție, a fost un abuz. CEDO consideră în verdictul de marți că această măsură a fost mult prea dură în comparație cu acuzațiile care i se aduceau la vremea respectivă.

În decembrie 2014, Aleksei Navalnîi și fratele său Oleg au fost condamnați în dosarul în care erau acuzați că au fraudat cu aproape 450 de mii de dolari, filiala din Rusia a firmei franceze de cosmetice Yves Rocher. În ocombrie 2017, CEDO a dat primul verdict în acest caz, afirmând că procesul fraților Navalnîi nu s-a desfășurat corect. CEDO este de părere că arestul la domiciliu a fost mai degrabă o încercare de a limita activitatea publică a lui Navalnîi, cunoscut critic al Kremlinului, în nici un fel legată de cazul fraudă care se judeca în 2014.

În 2018, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat arestarea repetată a lui Navalnîi între 2012 și 2014 drept „arbitrară” și „motivată politic”.

Comisarul european pentru migraţie, cetăţenie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a cerut Germaniei şi altor ţări europene să pună capăt controalelor reintroduse recent la frontierele din spaţiul Schengen. Dacă Schengen va înceta să existe, Europa va muri, a avertizat Avramopoulos într-o discurs pronunţat în cadrul unei conferinţe desfăşurate luni la think tank-ul Atlantic Council din Washington.

Austria a reintrodus controalele la frontierele cu Ungaria şi Slovenia în urmă cu trei ani şi jumătate. Germania a revenit la controlul graniţelor sale cu Austria de la sfârşitul anului 2015. Danemarca, Norvegia şi Franţa au reintrodus, de asemenea, controalele de frontieră cu unele ţări din spaţiul Schengen. Controalele au fost introduse ]n 2015, când zeci de mii de migranţi şi refugiaţii au sosit în Europa de Vest pe ruta balcanică.

În Marea Neagră, România găzduiește cel mai mare exercițiu multinațional naval, SEA SHIELD 19, la care participă 14 nave militare românești şi șase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari, și avioane de vânătoare Mig 21 și F-16, relatează Hotnews. Toate navele participante au ieșit pe mare luni, 8 aprilie, pentru o săptămână.

Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, marţi, o decizie asupra iniţiativei legislative cetăţeneşti de revizuire a Legii fundamentale, prin care se doreşte ca persoanele condamnate definitiv să nu mai ocupe funcţii publice. Pe 12 februarie, Uniunea Salvaţi România anunţa că semnăturile iniţiativei civice „Fără penali în funcţii publice” au ajuns la Curtea Constituţională a României, cu o întârziere de peste 100 de zile. Potrivit USR, peste un million de cetățeni români au semnat petiția, precizează Agerpres.

Partidul Socialiștilor urmează să anunțe astăzi, după o ședință de partid, ce soluție are pentru crearea unui majorități parlamentare, care să evite organizarea de alegeri anticipate. Socialiștii au cea mai mare fracțiune, cu 35 de mandate, urmați de Democrați cu 30 și Blocul ACUM cu 26 de mandate. Luni, Blocul ACUM i-a invitat la negocieri pe socialiști, precizând că vrea să discute public cu PSRM despre adoptarea de legi pentru scoaterea instituțiilor statului de sub controlul oligarhic. Acesta ar fi exercitat de cealaltă mare formațiune parlamentară, Partidul Democrat. Inițial, după alegerile generale din 24 februarie, Blocul ACUM a fost singurul care a refuzat să participe la cele două runde consultative de negocieri politice, organizate de președintele Igor Dodon. Asta după ce în campania electorală, liderii Blocului afirmaseră în nenumărate rânduri că nu vor negocia nici cu Socialiștii, nici cu Partidul Democrat. Blocul ACUM oferise, imediat după alegeri, să formeze un guvern minoritar, pentru a înainta în Parlament proiectele de lege care ar duce la scoaterea instituțiilor statului de sub „control oligarchic”.

Pe de altă parte, săptămâna trecută au avut loc și primele discuții între socialiști și Partidul Democrat, încheiate fără rezultat.

Livrarea sistemului de rachete sol-aer S-400 către Turcia este o prioritate, a afirmat luni preşedintele rus Vladimir Putin, care a discutat la Moscova cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Săptămâna trecută, la Washington, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO, Statele Unite au criticat din nou vehement decizia Turciei de a cumpăra sistemul de rachete rusesc, considerat o amenințare la securitatea Alianței, în primul rând a avioanelor militare americane. Ulterior, ministerul american al apărării a anunţat că suspendă livrarea de piese pentru avioanele de luptă F-35 către Turcia, din cauza planurilor acesteia de a achiziţiona sistemul S-400.

În Israel au loc alegeri generale, în care premierul conservator Benjamin Netanyahu încearcă să obțină al cincelea mandat. Principalul contracandidat este generalul în rezervă Benny Gantz, care promite mai multă securiate, domeniul de predilecție al premierului, dar și o guvernare mai curată. În acest moment, Netanyahu este sub o serie acuzații de corupție. Pentru a apela nu numai la electoratul său tradițional, dar și la extrema naționalistă, Netanyahu a lăsat de înțeles în ultimele zile ale campaniei că ar putea chiar decide anexarea coloniilor evreiești din Cisiordania. Așezările în sine sunt considerate ilegale pe scena internațională.

Ultimele sondaje de opinia arată că atât partidul Likud al premierului, cât și alianța care-l susține pe Benny Gantz, ar obține câte 30 de mandate în Parlamentul cu 120 de locuri. Ceea ce înseamnă că imediat după anunțarea rezultatelor, în această seară, vor începe negocierile în vederea formării unui guvern de coaliție.

Noul ministru american al justiției, William Barr, va fi audiat marți într-o comisie a Camerei Reprezentanților despre raportul procurorului independent Robert Mueller legat de amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. După ce a primit raportul, Barr a dat publicității numai un rezumat de patru pagini al acestuia, cu ceea ce el a considerat a fi concluziile centrale. Și anume că Rusia a încercat să influențeze alegerile prezidențiale americane, dar că nu există nici o dovadă că membri ai campaniei președintelui Donald Trump ar fi colaborat cu Moscova pentru a asigura victoria candidatului republican.

Raportul pare să lase deschisă, potrivit rezumatului prezentat de Barr, chestiunea dacă președintele Trump a încercat să obstrucționeze ancheta independentă.

Unii membri ai echipei procurorului independent Robert Mueller s-au plâns ulteriror că rezumatul lui Barr ar fi partizan. Democrații din Camera Reprezentanților au cerut ministrului să predea întregul raport și dovezile care au fost strînse de comisia de ancheta. Dar ministrul justiției are în continuare dreptul, potrivit legii, de a cenzura raportul înainte de a-l trimite membrilor Congresului. Ceea ce a anunțat că face în acest moment.

Statele Unite au desemnat luni „organizație teroristă străină” Gărzile Revoluționare ale Iranului. Este prima dată când Washingtonul trece pe lista „neagră” o entitate care face parte din guvernarea unei țări. „Acest pas fără precedent (...) recunoaște realitatea că Iranul nu este doar un stat sponsor al terorismului, dar și că Gărzile Revoluționare participă la terorism, îl finanțează și îl promovează ca o politică de stat”, a spus președintele Donald Trump.

În replică, Iranul a desemnat luni forțele armate ale Statelor Unite drept o „organizație teroristă”. Gărzile Revoluționare sunt o formațiune paramilitară formată după revoluția islamică din 1979 ca să apere noua conducere. Ele se subordonează numai liderului spiritual suprem, sunt independente de forțele armate și au mari interese economice pe tot cuprinsul Iranului.

Comisia juridică și de interne din Parlamentul European a aprobat prin vot luni instituirea de amenzi pentru Facebook, Google, Twitter și alte platforme online dacă nu vor fi capabile să îndepărteze conținutul extremist de pe net în cel mult o oră.

Măsurile au revenit în actualitate după live streaming-ul pe una din platformele Facebook a masacrului de la două moschei din Noua Zeelandă în martie.

Noua legislație UE, care prevede amenzi de până la 4% din profitul anual al companiilor vizate, a fost aprobată de statele membre anul trecut, dar votul din PE a fost întârziat de îngrijorările că pedepsele ar putea afecta în mod nejustificat și alte platforme online, sau libertatea expresiei.

Cancelara germană Angela Merkel și aliații ei de centru-stânga au respins propunerea exproprierii apartamentelor deținute de companii ca metodă de contracarare a scumpirii chiriilor în Germania.

Activiștii pentru locuințe accesibile din Berlin au lansat sâmbătă o campanie de forțare a autorităților municipale să preia cam un sfert de milion de apartamente valorând miliarde de euro, iar proteste similare împotriva scumpirii chiriilor au loc și în alte orașe germane.

Dar purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Steffen Seibert, a spus luni, 8 aprilie, că în opinia cancelarei exproprierile nu sunt soluția optimă. Iar Andrea Nahles, vorbind în numele social-democraților din coaliția lui Merkel, a spus și ea că exproprierile ar fi „o falsă soluție”.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor, marcată la 8 aprilie, cinci comisari europeni au atras atenția într-o declarație comună că, deși sunt cea mai mare minoritate din Europa, romii se confruntă în continuare pe scară largă cu discriminarea și marginalizarea, neputându-se bucura pe deplin de drepturile fundamentale la educație, loc de muncă, condiții decente de locuit sau asistență medicală de bază.

„Atitudinile negative față de romi sunt în ascensiune. În prezent asistăm la discursuri extremiste, inclusiv din partea politicienilor, și la răspândirea în mediul online a discursurilor de incitare la ură și a știrilor false. Vorbele generează ură, iar ura generează violență” – atrag atenția în declarație vicepreședintele CE Frans Timmermans și comisarii Johannes Hahn, Marianne Thyssen, Vĕra Jourová și Corina Creţu.

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat finalizarea și trimiterea în judecată a „dosarului revoluției” din decembrie 1989. Într-un comunicat de presă, Iohannis spune că evenimentul anunțat luni de procurorul general Augustin Lazăr este „un prim pas important” spre „stabilirea adevărului”. „Crimele de la Revoluție nu pot rămâne nepedepsite!”, mai spune Iohannis.

În dosarul revoluției vor fi judecați fostul președinte al României Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul comandant al aviației militare Iosif Rus. Învinuirile se referă la o perioadă de cinci zile când Iliescu și colaboratorii lui din Frontul Salvării Naționale au preluat puterea în urma fugii din București a dictatorului Nicolae Ceaușescu și când au murit, în evenimente neelucidate până acum, peste o mie de oameni.

Compania AirMoldova a informat pasagerii că începând de luni, 8 aprilie, toate zborurile ei de la Chișinău spre Istanbul vor avea ca destinație noul aeroport din metropola turcă, intrat în funcțiune la sfârșitul săptămânii trecute.

„Istanbul Havalimani”, despre care autoritățile turce spun că este cel mai mare aeroport din lume, iar unii experți că este al doilea, după Dubai, se află la 45 km depărtare de centrul Istanbulului, pe partea europeană a orașului, ca și vechiul aeroport, dar mai la nord, aproape de coasta Mării Negre.

Potrivit Google Maps, drumul de la aeroport până în Piața Taksim, din centrul Istanbulului, durează cam o oră și jumătate și poate fi făcut cu autobuzul până la intrarea în metropolă, apoi cu metroul.