La Lion, în Franța, cel puţin opt persoane au fost rănite într-o explozie, produsă vineri seara, pe o stradă pietonală din centrul orașului, au anunțat autoritățile locale, citate de agenții internaționale. Potrivit poliției, ar putea fi vorba despre explozia unui colet-capcană, în care se aflau cuie și șuruburi, și care a fost plasat în fața unei brutării. Zona în care s-a produs deflagrația a fost evacuată și încercuită de poliție.

Administrația separatistă de la Tiraspol planifică să extindă numărul de benzi la punctul de trecere Bender, pentru controlul mașinilor care intră în regiunea transnistreană dinspre Chişinău. Noile benzi vor fi destinate turiștilor, iar „controlul vamal și de pașapoarte” aici se va face în regim accelerat. Cei care vor trece pe aceste benzi vor primi și un „pașaport al turistului”, anunță presa de la Tiraspol, fără să precizeze ce anume va conține acest așa-zis „pașaport”. Administrația regiunii separatiste și-a propus să pună accent pe promovarea turismului ca să acumuleze venituri suplimentare în buget și speră ca în următorii cinci ani să atragă 100 mii de turiști anual. În septembrie, la Tiraspol va fi organizat și un „forum turistic”, la care vor fi invitați operatori de turism din Federaţia Rusă, Europa și țările CSI.

Buletinele de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, precum și cele pentru referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis au ajuns la Chișinău. Duminică, 26 mai, cetățenii români din Republica Moldova vor primi un buletin pentru alegerile europarlamentare și două buletine pentru întrebările supuse referendumului, transmite agenția IPN. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că autoritățile române organizează în străinătate 441 de secții de votare. Dintre acesta, 36 de secții vor fi deschise în Republica Moldova. Potrivit Agerpres, în România, peste 450 de candidaţi îşi dispută cele 33 de mandate de europarlamentari, la alegerile de duminică. La referendumul național, românii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu „interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție” și dacă sunt acord cu „interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională”.

Serviciul Hidrometeorologic al Republicii Moldova a emis o avertizare cu cod galben de inundații în lunca râului Nistru, pentru intervalul 24-30 mai. Meteorologii spun că în legătură cu decizia autorităților din Ucraina de a mări volumul deversărilor din Lacul de acumulare Dnestrovsc, nivelul apei râului Nistru pe sectorul Naslavcea-Dubăsari ar putea crește cu aproape 2 metri față de nivelul din 22 mai, iar pe sectorul Dubăsari-Bender nivelul apei s-ar putea mări cu 3,3 metri. Meteorologii au menținut pentru astăzi și avertismentul cu cod galben pentru ploi cu descărcări electrice și vijelii.

Joi seara, într-o ședință la guvern, premierul Pavel Filip a cerut măsuri urgente de fortificare a digurilor de protecție a mai multor localități de pe malul Nistrului, din raionul Ștefan Vodă, și a cerut ajutorul armatei și carabinierilor.

Mitropolitul Moldovei Vladimir a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin cu „Ordinul Prieteniei”. Liderul de la Kremlin a înmânat, joi, distincții unui grup de personalități din Rusia și unor cetățeni străini. Potrivit paginii de internet a Kremlinului, capul Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Moscovei, a mulțumit pentru distincția oferită pentru, citez, „cei 45 de ani de slujire, aș putea spune internațională, deoarece am slujit în Rusia, Ucraina și deja de 30 de ani slujesc în Republica Moldova”.

Un nou raport al Băncii Mondiale privind costul afacerilor în R. Moldova arată că întreprinderile întâmpină mai multe dificultăți în relațiile cu statul decât în trecut, se confruntă mai acut cu lipsa de personal şi apelează mai rar la instanțele judiciare. Raportul privind situația din 2018, dat publicității astăzi, este primul care constată un nivel atât de ridicat de neîncredere a oamenilor de afaceri față de justiţia moldoveană, principalul motiv fiind, potrivit acestora, aplicarea selectivă a legii. Experții Băncii Mondiale, care de 17 ani măsoară percepţiile mediului de afaceri asupra reformelor cadrului regulator din R.Moldova, mai constată că, în 2018, companiile au evitat în general să efectueze importuri - semn că sunt demotivate de procedurile vamale sofisticate -, dar și să participe la licitaţii publice, pentru că nu au încredere într-o competiţie onestă.

Cinci militari români au fost răniți în Afganistan, vineri, în timpul unei misiuni de patrulare efectuată împreună cu militari americani. Potrivit ministerului român al apărării, mașina în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat. Ei au primit primul ajutor și au fost evacuați la spitalul militar de la Baza Aeriană Kandahar. Starea de sănătate a celor cinci militari români este stabilă.

Poziţia Uniunii Europene referitoare la Brexit nu s-a modificat în urma anunțatei demisii, de pe 7 iunie, a premierului de la Londra Theresa May. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, „a urmărit anunţul din această dimineaţă al premierului (Theresa May) fără nicio bucurie personală”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Mina Andreeva. La un briefing de presă, ea a spus și că președintele Comisiei Europene „va stabili relaţii de lucru cu orice alt nou prim-ministru”, și că poziţia Bruxellesului față de acordul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană rămâne neschimbată – acordul nu va fi renegociat, însă ar putea fi amendată numai declaraţia politică însoţitoare. „Ipoteza de lucru este că Brexit-ul va avea loc, după cum s-a stabilit, pe 31 octombrie”, a mai spus purtătoarea de cuvânt de la Bruxelles.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, spune că în spatele contramanifestației de ieri de la Chișinău, care a zădărnicit un protest al Blocului ACUM față de scumpirile din ultimele săptămâni la alimente de baza şi la combustibil s-ar afla „guvernarea coruptă” și „ortacii agresivi” trimiși de aceasta. „Neavând soluții politice pentru a ieși din criza în care tot el a dus ţara, Plahotniuc încearcă să încingă spiritele în societate, semănând frică”, a scris Sandu pe Facebook la câteva ore după incident. Zeci de tineri, unii mascați, au întrerupt protestul Blocului ACUM din apropierea casei Guvernului, scandând lozinci licențioase la adresa Maiei Sandu și a celuilalt lider al opoziției, Andrei Năstase. Un cordon de polițiști a separat cele două tabere. Şeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, a apărat acțiunile poliției spunând că poliția a acționat „excelent”.

Presa din Ucraina relatează că în localitatea Vapnearka, regiunea Liman, Odesa, a fost depistat corpul neînsuflețit al fostului primar al orașul Tiraspol, Andrei Bezbabcenko, având semne de moarte violentă. Potrivit presei ucrainene, soția fostului primar a anunțat dispariția acestuia pe 21 mai. Andrei Bezbabcenko a fost primar al orașului Tiraspol din 2012 până în 2016, în timp ce lider al administrării din stânga Nistrului era Evgheni Șevciuk. Înainte de aceasta, a condus o companie de construcții din Tiraspol. După schimbarea puterii în regiunea Transnistreana, Andrei Bezbabcenko s-a stabilit în Odesa.

Nave militare ruse au efectuat exerciții în Marea Neagră, utilizând rachete de croazieră Kalibr şi sisteme de artilerie, a anunțat joi Flota rusă din această zonă, iar la exerciții au participat 2 fregate şi 2 nave de atac, relatează agenția TASS, citata de Mediafax.

„Conform scenariului exercițiului, fregatele Amiral Makarov şi Amiral Essen au simulat atacarea navelor din grupul de luptă, utilizând rachete de croazieră Kalibr. Navele de luptă au avut sarcina de a simula respingerea unui atac”, precizează Flota rusă a Mării Negre, potrivit agenției ruse de știri TASS.

Partidul Laburist olandez, din partea căruia a candidat și prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, a obținut cele mai multe voturi în alegerile europarlamentare desfășurate joi în Olanda, potrivit unui exit-poll difuzat la închiderea urnelor.

Liberal-conservatorii premierului Mark Rutte (Partidul Popular pentru Libertate și Democrație) s-au clasat pe locul doi, urmați de naționaliștii din Forumul pentru Democrație (FvD), conduși de populistul Thierry Baudet.

Olanda şi Marea Britanie au fost primele țări în care s-au organizat ieri alegeri europene. În Marea Britanie nu au existat exit-polluri. Rezultatele oficiale ale europarlamentarelor vor fi anunțate doar în seara zilei de duminică, 26 mai. Astăzi se va vota în Irlanda, iar mâine, 25 mai, în Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfășura timp de două zile, astăzi şi sâmbătă. Toate celelalte 21 de ţări ale Uniunii Europene vor vota duminică, 26 mai.

Departamentul de Justiție al Statelor Unite a formulat 17 noi acuzații de spionaj împotriva co-fondatorului WikiLeaks. El este acuzat că ar fi primit şi publicat în mod ilegal informații clasificate. Assange a fost pus sub acuzare şi luna trecută pentru că a conspirat cu fostul analist de informații în cadrul forțelor armate americane, Chelsea Manning, pentru a obţine acces la informații secrete ale Pentagonului. Potrivit noilor acuzații, fondatorul WikiLeaks ar fi pus în pericol siguranța națională prin publicarea unor documente care ar fi putut afecta Statele Unite şi aliații acestora şi i-ar fi ajutat adversarii. Susținători ai lui Assange și avocați ai libertății presei consideră că acțiunile justiției americane ar încălca dreptul la libera exprimare și că acțiunile lui Assange ar fi fost la fel ca orice investigație jurnalistică.

Fondatorul WikiLeaks a fost arestat de autoritățile britanice în incinta Ambasadei Ecuadorului din Londra, după ce i-a fost revocat dreptul de azil politic. Assange, care a petrecut ultimii şapte ani în Ambasada Ecuadorului, riscă acum extrădarea în Statele Unite.

La Londra a avut loc ieri o conferință NATO, cu participarea secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, despre securitatea cibernetică. Ministrul britanic de externe Jeremy Hunt a cerut membrilor NATO să facă mai mult pentru a combate tentativele de atacuri cibernetice din partea Rusiei şi a anunțat că Marea Britanie a sprijinit 16 state membre să facă față unor amenințări de acest tip. Menționând încercările Moscovei de a se amesteca în alegerile din Ucraina şi Statele Unite, ministrul britanic de externe explică că orice încercare de acest gen „încalcă dreptul internațional şi justifică un răspuns proporțional”. La rândul său, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, spune că atacurile cibernetice „pot submina economiile, democrațiile și capacitățile militare ale țărilor din Alianță”. „Nu ne vom limita numai la contramăsuri de natură cibernetică”, a mai avertizat Stoltenberg.

Președintele Iranului Hassan Rohani a spus că țara sa nu se va ceda în fața presiunilor americane, chiar dacă ar fi să fie bombardată. Declarația a fost făcuta de președintele de la Teheran pe fundalul creșterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Iran, după ce anul trecut Statele Unite au anunțat că se retrag unilateral din tratatul nuclear din 2015 încheiat de 5 puteri ale lumii cu Iranul, pentru ca acesta să pună capăt programului său nuclear, şi în schimb să-i fie ridicate sancțiunile economice impuse. Statele Unite susțin că Iranul nu respectă înțelegerea și a reintrodus sancțiunile împotriva regimului Rohani. Statele Unite și-au mărit prezența militară în Orientul Mijlociu și în Golful Persic, invocînd „amenințări iminente” din partea Teheranului, acuzații respinse de Iran.

În România, rectorul şi prorectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Adrian Iacob şi Mihail Petrică Marcoci, sunt cercetați penal de DNA, sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la șantaj, fiind acuzați că l-au determinat pe ofițerul Gheorghe Bărbulescu să-i transmită un mesaj de amenințare cu moartea jurnalistei Emilia Şercan, informează agenția Agerpres. DNA susține că, la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie 2019, rectorul şi prorectorul Academiei de Poliţie i-au cerut polițistului Gheorghe Bărbulescu să transmită mesaje Emiliei Şercan, pentru a o determina să înceteze investigațiile jurnalistice care îl vizau pe Adrian Iacob.

În perioada martie - aprilie 2019, Emilia Şercan a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea rectorului Adrian Iacob, fiind vorba de plagiate ale lucrărilor de doctorat care ar fi putut avea consecințe semnificative asupra carierelor celor doi ofiţeri superiori. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, era esențial pentru cei doi ca anchetele jurnalistei să înceteze.

Procurorii armeni au făcut apel împotriva deciziei judecătorilor de a suspenda procesul intentat fostului președinte Robert Kociarian și eliberării sale din detenție preventivă. Kociarian a fost adus în fața instanței pentru că ar fi încălcat ordinea constituțională în ultimele săptămâni în care a deținut puterea la Erevan, în aprilie 2008. Curtea a anunțat că va trimite cazul la Curtea Constituțională, pentru a se stabili statutul lui Robert Kociarian – dacă este judecat ca persoană particulară sau ca președinte.

Aseară Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a organizat, în premieră pentru Republica Moldova, Gala Premiilor pentru Egalitate.

La categoria Cel mai proactiv ONG, câștigător este Centrul de Drept al Femeilor organizație care pledează pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în viața publică și privată.

Cea mai proactivă instituție publică a fost desemnat Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, constituit pe lângă Comisia Electorală Centrală.

Portalul de știri Moldova.org este câștigătorul la secțiunea Cea mai proactivă instituție media, pentru publicarea în spațiul mediatic a materialelor de promovare a egalității și toleranței sociale. Jurnalista Europei Libere Eugenia Creţu a fost nominalizată la secțiunea Cea mai proactivă jurnalistă .

Natalia Ciobanu este câștigătoare la categoria cea mai activă petiționară pentru abordarea unei probleme semnificative de discriminare cu impact colectiv.

Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități a nominalizat pentru secțiunea Cel mai proactiv ONG.

Marea Britanie a ajutat 16 țări din NATO să contracareze amenințări cibernetice ale Rusiei în ultimul an și jumătate, a declarat ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, la o conferință la Londra. Vorbind la aceeași conferință, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că asemenea activități suspecte au loc în fiecare zi. Stoltenberg a reamintit că liderii țărilor aliate au căzut de acord că un atac cibernetic asupra uneia poate declanșa invocarea articolului 5 al tratatului NATO privind apărarea colectivă și considerat atac asupra tuturor.

Premierul Pakistanului, Imran Khan, și-a felicitat omologul indian în urma victoriei convingătoare a partidului lui Narendra Modi în alegerile generale din India, spunând că vrea să coopereze cu acesta pentru „pace, progres și prosperitate în Asia de Sud”. Rezultatele parțiale sugerează că formațiunea naționalistă a lui Modi are un avantaj serios. India și Pakistanul, puteri nucleare, au purtat trei războaie de la obținerea independenței în 1947 iar relațiile dintre ele rămân fragile. În ultimele două zile, ambele țări au anunțat că au testat noi rachete balistice și de croazieră.

Maia Sandu spune că în spatele contramanifestației de astăzi care a zădărnicit un protest al blocului ACUM față de scumpirile din ultimele săptămâni s-ar afla „guvernarea coruptă” și „ortacii agresivi” trimiși de aceasta. „Neavând soluții politice pentru a ieși din criza în care tot el a dus tara, Plahotniuc încearcă să încingă spiritele în societate, semănând frică”, a scris Sandu pe Facebook la câteva ore după incident. Zeci de tineri, unii mascați, au întrerupt protestul blocului ACUM din apropierea casei Guvernului, scandat lozinci necenzurate la adresa Maiei Sandu și celuilalt lider al opoziției, Andrei Năstase. Un cordon de polițiști a separat cele două tabere, iar șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, a respins criticile opoziției despre faptul că poliția ar fi menajat atacatorii. Nu este limpede cine a organizat contramanifestația iar Partidul Democrat care controlează guvernul în exercițiu nu a comentat deocamdată acuzațiile. Incidentul a avut loc la aproape trei luni de impas politic intervenit în urma alegerilor parlamentare neconcludente din 24 februarie. Fracțiunile blocului ACUM au încercat fără succes să convingă deputați socialiști în această perioadă să sprijine un pachet de legi „antioligarhice” cu scopul înlăturării de la putere a Partidului Democrat.

O petiție pentru demiterea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski a adunat peste 4 mii de semnături în doar 24 de ore. Petiția electronică a fost înregistrată pe site-ul oficial al președinției de la Kiev miercuri, la doar două zile de la învestirea lui Zelenski. Autorul ei, Vadim Mihalski, scrie că Zelenski a obținut victoria răsunătoare în turul doi de scrutin al prezidențialelor, luna trecută, datorită votului de protest.

„În realitate, nu aveți sprijinul a 73% din alegători (...), însă primele declarații și acțiuni i-au dezamăgit pe alegători”, scrie autorul petiției, care aduce ca exemplu numirea în calitate de șef al administrației prezidențiale a lui Andrii Bogdan, avocatul oligarhului Ihor Kolomoiski.

Ca petiția să fie examinată de președintele ucrainean, ea trebuie să adune 25 de mii de semnături.

Actor de comedie, devenit președinte, Zelenski a dizolvat prin decret parlamentul și a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie, în speranța să aducă noul său partid în Rada Supremă unde nu are actualmente aliați. Liderii parlamentului actual au criticat decretul drept neconstituțional și au ignorat cererea lui Zelenski de a amenda legea electorală pentru a se aboli sistemul mixt de vot și a se reveni la alegeri exclusiv pe liste de partid.

Autoritățile din Serbia spun că doi imigranți au murit, iar alți doi se află în stare gravă, după ce au fost descoperiți într-un camion cisternă, în apropierea graniței cu Ungaria. Imigranții clandestini care s-ar fi ascuns în cisternă au fost găsiți de șofer pe 21 mai. Medici de la Novi Sad au spus serviciului balcanic al Europei Libere că victimele s-au îmbolnăvit de căldură și lipsă de aer. Un bărbat a murit pe 22 mai, iar altul în noaptea următoare. Cei doi supraviețuitori se află în secția de reanimare. Ministerul de interne sârb spune că cel puțin doi imigranți sunt originari din Afganistan. Mii de oameni care fug din țările lor din cauza războiului sau sărăciei încearcă să ajungă prin Balcani pe rute balcanice în Europa occidentală. Aproximativ patru mii se mai află într-o tabără de refugiați în Serbia din 2016, când Uniunea Europeană a închis așa numita rută balcanică.

Șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, a apărat acțiunile poliției în timpul incidentelor de astăzi din apropierea Casei Guvernului, unde zeci de tineri, unii mascați, au zădărnici un protest al blocului ACUM. Cavcaliuc este citat de portalul jurnal.md spunând că poliția a acționat „excelent”, formând un cordon între protestatari și contramanifestanți.

Simpatizanții ACUM, care s-au adunat la guvern pentru a protesta împotriva recentelor scumpiri, reproșează poliției că nu le-a asigurat desfășurarea neperturbată a protestului. Demonstrația lor a fost întreruptă de contramanifestanți, care au scandat lozinci necenzurate la adresa liderilor ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, purtând placate cu imagini obscene. Sandu a fost de față la protest, încercând să-i fotografieze pe tinerii care o insultau. Nu este limpede cine sunt organizatorii contramanifestației.

Incidentul are loc la aproape trei luni de impas politic după alegerile parlamentare neconcludente din 24 februarie, timp în care fracțiunile blocului ACUM au încercat fără succes să convingă deputați socialiști să sprijine un pachet de legi „antioligarhice” cu scopul înlăturării de la putere a Partidului Democrat. PD care a încheiat alegerile pe locul doi, după socialiști, dar înaintea blocului ACUM, mai controlează guvernul în exercițiu, inclusiv ministerul de Interne.

Un tribunal din orașul rus Oriol a decis să lase în vigoare sentința de șase ani de închisoare la care a fost condamnat un adept danez al Martorilor lui Iehova, organizație religioasă interzisă în Rusia. Amnesty International a spus că decizia de astăzi a tribunalului constituie o „sfidare a drepturilor la libertatea de asociere și confesiune”. Dennis Christensen a fost reținut în mai 2017 în orașul rus situat la aproximativ 320 de kilometri sud de Moscova, după ce Rusia a declarat Martorii lui Iehova drept „organizație extremistă”, fiind condamnat de prima instanță în luna februarie. Purtătorul de cuvânt al organizației, Jarrod Lopes, a spus într-o declarație că aproape 200 de membrii ai acesteia au fost inculpați penal în Rusia, 28 de persoane aflându-se în arest preventiv, iar altele 24 în arest la domiciliu.