Facebook a anunțat eliminarea a două rețele separate de conturi, pagini și grupuri care ar acționat în „numele unui guvern sau actor străin”, una avându-și originea în Rusia, iar cealaltă în Iran. Șeful securității Facebook, Nathaniel Gleicher, a spus că cele două rețele ar fi manifestat un comportament „neautentic” și „coordonat” și ar fi avut legături cu serviciile secrete. Rețeaua din Rusia ar fi avut ca ținte în special Ucraina și alte țări vecine, în timp ce operațiunea iraniană ar fi vizat în principal Statele Unite. În total, au fost eliminate 78 de conturi, 11 pagini și 29 de grupuri de pe Facebook, precum și câteva conturi de Instagram, din Rusia.

Încrederea cetățenilor ruși în președintele Vladimir Putin s-a diminuat până la cel mai mic nivel de după 2013, sugerează rezultatele unui sondaj de opinie proaspăt. Aproximativ 35% dintre rușii intervievați în cercetarea centrului Levada au spus că, dintre principalele figuri politice ale țării, au încrederea cea mai mare în Putin, în scădere de la 59% înregistrate în noiembrie 2017. Alți doi politicieni care au obținut un rating ridicat sunt ministru apărării Serghei Șoigu și cel de externe, Serghei Lavrov. Relatările despre scăderea încrederii în Putin survin pe fundalul discuțiilor despre faptul că președintele rus care conduce țara din 2000 caută căi de a rămâne la putere și după ce îi expiră actualul mandat de șase ani, în 2024.

Senatul italian i-a ridicat imunitatea liderului de extremă dreapta, Matteo Salvini, pentru a fi judecat în legătură cu decizia sa de vara trecută luată în calitate de ministru de interne de a bloca pe mare un vas cu peste o sută de imigranți, încercând să le interzică debarcarea în Italia. Votul senatului acordă undă verde magistraților din Sicilia pentru inculparea lui Salvini. Acesta a ținut imigranții blocați pe mare timp de șase zile, în luna iulie 2019, în așteptarea deciziei altor țări europene de a-i primi. Lider al partidului Liga, Salvini riscă 15 ani de închisoare dacă este găsit vinovat. O decizie de condamnare îi mai poate interzice să mai dețină funcții publice. Anticipând rezultatul votului din Senat, Salvini a declarat că alege chiar el, împotriva propriului interes, să meargă în fața justiției, fiind convins că va fi achitat. Sistemul complicat al justiției italiene poate însemna un proces îndelungat fără ca liderul de extremă dreapta să se confrunte cu riscuri imediate. Dar nu este singurul caz împotriva sa. Un tribunal sicilian a recomandat ca Salvini să fie judecat pentru un alt incident anti-imigranți petrecut în august trecut, urmând ca parlamentul să se pronunțe din nou în privința ridicării imunității.

Noul șef al administrației prezidențiale a Ucrainei a semnalat că Kievul este gata să dea dovadă de „compromis” pentru a pune capăt războiului din estul țării. La o zi de la numirea în funcție, Andrii Iermak le-a spus astăzi jurnaliștilor la Kiev că președintele Volodimir Zelenski își va continua eforturile de oprire a violențelor în Donbas, unde separatiștii sprijiniți de Rusia controlează parțial regiunile Donețk și Luhansk din 2014. „Desigur că pot exista compromisuri în timpul negocierilor”, a spus Iermak. Numirea sa în noua funcție este privită cu suspiciune de adepții unei linii dure. Iermak a fost implicat în negocierea schimburilor masive de prizonieri cu Rusia care au avut loc sub președintele Zelenski în ultimul an.

Partidul Acțiune și Solidaritate a propus aliaților din Platforma DA și altor trei partide pro-europene și unioniste să semneze un „pact de neagresiune” înaintea alegerilor prezidențiale din toamna acestui an pentru a nu-i oferi președintelui Igor Dodon șansa unui noi mandat. Portalul Agora relatează că PAS a trimis textul unui asemenea pact atât Platformei DA, cât și Partidului Liberal Democrat, Blocului UNIREA și Partidului Unității Naționale. Partidul Maiei Sandu spune că „atacurile reciproce între partidele proeuropene îl avantajează pe Igor Dodon”, șeful statului fiind descris drept „agent de influență al Kremlinului”, care ar vrea să „captureze instituțiile statului”. Propunerea survine într-un moment de tensiune între partidele pro-europene care nu s-au putut înțelege în privința unui candidat comun în alegerile parlamentare noi din luna martie în circumscripția uninominală Hâncești. Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că partidul său menține relații „normale” cu PAS și „nu are nevoie” de un pact de agresiune.

Guvernul sirian a spus miercuri despre președintele turc Recep Tayyip Erdogan că este „deconectat de realitate”, după ce acesta a amenințat că va ataca forțele regimului de la Damasc „peste tot” în Siria.

Agenția de știri SANA citează o sursă din ministerul de externe care ar fi spus că afirmațiile președintelui turc nu fac decât „să-i dezvăluie ignoranța prin amenințarea că va distruge trupele armatei siriene”.

Începând din decembrie, forțele regimului susținute de Rusia și-au intensificat bombardamentul împotriva ultimului bastion important al opoziției la Idlib în nord-vestul Siriei, unde Ankara îi susține pe rebeli.

Tensiunile dintre cele două părți au sporit de luni de când regimul a început să torpileze orașului, ucigând opt soldați turci, ceea ce a determinat un răspuns de mare amploare din partea armatei armatei turce. Miercuri dimineață, Erdogan a amenințat că va zdrobi forțele regimului sirian „peste tot” dacă soldații lui vor fi răniți.

"Declarăm că vom ataca forțele regimului de pretutindeni, indiferent de acordul de la Soci, dacă soldaților noștri din posturile de observare sau din altă obiective li se face cel mai mic rău", a susținut Erdogan la o întâlnire a partidului său de guvernământ.

Atacul asupra Idlibului, oraș condus de jihadiști, s-a declanșat în ciuda faptului că Ankara și Moscova au încheiat un acord în orașul rusesc Soci în 2018, menit să prevină masacrarea celor aproape trei milioane de oameni adăpostiți acolo.

Ankara a declarat luni săptămâna aceasta că alți cinci militari ai săi au fost uciși. A doua zi un elicopter al regimului de la Damasc a fost doborât lângă un punct de control turc din nord-vestul Siriei. Ankara a transmis această informație fără a spune cine s-a aflat în spatele doborârii aparatului care a dus la moartea celor trei militari aflați la bord.

Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch a făcut apel la autoritățile din Rusia să poarte un „dialog constructiv” cu oponenții, în loc să folosească în mod „abuziv” împotriva lor legislația antiteroristă, cu scopul de a-i reduce la tăcere. Organizația cu sediul la New York a lansat apelul ca reacție la deciziile unor tribunale militare din Rusia de a da verdicte de condamnare în trei cazuri controversate, luna aceasta. 18 inculpați au fost condamnați la pedepse cu închisoarea, de la șase la 23 de ani, în cazuri diferite, sub acuzația de tentative de a destabiliza Rusia sau de apartenență la organizații interzise „Ceea ce unește aceste cazuri este refuzul autorităților de a cerceta plângerile credibile de abuz ale inculpaților”, a declarat Hugh Williamson, directorul Human Rights Watch pentru Europe și Acia Centrală. Inculpații s-au plâns că au fost supuși unui tratamente aspru și torturii pentru a depune mărturii.

Secretariatul Parlamentului a ales firma care va cumpăra 110 tablete pentru deputați. Licitația a fost câștigată de „Fors-Computer”. Aceasta a prezentat cea mai ieftină ofertă de aproape 2,25 milioane de lei, adică aproximativ 20 de mii de lei pentru o tabletă, se spune în decizia Secretariatului Parlamentului citată de postul TV8. Achiziția de echipamente noi anunțată la sfârșitul lunii trecute a fost explicată prin faptul că parlamentul vrea să treacă la implementarea sistemului de vot electronic. Secretariatul parlamentului a spus că tabletele vor fi montate în mesele din sala de ședințe plenare, iar deputații nu le vor putea lua acasă. Achiziția survine pe fundalul scandalului cauzat de majorarea netransparentă a salariilor deputaților cu aproximativ patru mii de lei, sau 30%, începând cu luna ianuarie.

Guvernul a propus suspendarea prevederii legislative care a permis eliberarea din închisoare înainte de termen a fostului premier Vlad Filat și altor deținuți pe motivul condițiilor de detenție proaste, relatează portalul Agora, citând o decizie de guvern. În nota informativă care însoțește propunerea, se spune că peste 1500 de deținuți au beneficiat de reducerea pedepsei de la introducerea acestui mecanism compensatoriu la 1 ianuarie 2019 și până la 10 februarie curent. Mecanismul a fost introdus pentru a se evita noi condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din cauza condițiilor proaste din închisori. Dacă propunerea de suspendare va fi acceptată de parlament, guvernul se obligă să prezinte un alt mecanism compensatorii, până la 1 septembrie. Combinând aceasta și altă facilitate legislativă, fostul premier Vlad Filat a ieșit din închisoare pe 3 decembrie 2019 la mai puțin de jumătate din pedeapsa de nouă ani de închisoare la care fusese condamnat pentru corupție.

Un fost înalt funcționar din serviciul federal al departamentului penitenciar din Federația Rusă s-a împușcat miercuri într-o sală de judecată din Moscova, după ce a fost condamnat la închisoare pentru corupție, a informat presa de stat. Bărbatul care condusese un departament de transport în serviciul penitenciar, a cerut și a obținut o mită de 10 milioane de ruble (160.000 de dolari) și prin urmare a fost condamnat la trei ani într-o închisoare de înaltă securitate, a informat agenția de presă de stat TASS. „După ce judecătorul a anunțat pedeapsa, inculpatul a folosit un pistol pentru a se sinucide”, a declarat reprezentantul instanței. Nu este clar cum de a avut bărbatul la dispoziție o armă în sala de judecată. Serviciul de securitate din Rusia a anunțat că va declanșa o investigație a regimului de siguranță al instanței.

Procuratura Generală a inițiat încă un dosar pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari. Potrivit procurorului general, Alexandr Stoianoglo, Morari a fost deja audiat și recunoscut în calitate de bănuit de „îmbogățire ilicită” și „spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu”. Averea pe care acesta ar fi dobândit-o ilegal depășește 20 de milioane de lei, transmite IPN.

Șeful Procuraturii Generale a spus, într-o conferință de presă că temei pentru inițierea acestui dosar au servit investigațiile jurnalistice. Potrivit procurorului general, acțiunile de spălare de bani se prezumă a fi comise prin intermediul membrilor familiei sale, dar și ale altor persoane apropiate, înrudite, interpuse, inclusiv persoane juridice, aria de acțiune fiind transnațională.

Alexandr Stoianoglo a mai anunțat că, în prezent, fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție este vizat și în alte câteva procese penale, gestionate de Procuratura Generală, despre care vor fi oferite informații mai târziu.

Solicitat de Ziarul de Gardă, avocatul fostului șef al PA, Vasile Foltea, a declarat că Viorel Morari respinge toate învinuirile privind îmbogățirea ilicită și spălare de bani, calificându-le drept o modalitate de intimidare și de a pune presiune asupra rudelor sale.

Procuratura Generală a expediat în judecată cauza penală de în care fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, este învinuit de „abuz de serviciu”, „fals în acte publice” și „amestec în înfăptuirea urmăririi penale”. Anunțul l-a făcut procurorul general Alexandr Stoianoglo, într-o conferință de presă, transmite IPN.

Oferind detalii din dosar, procurorul general a menționat că, la sfârșitul lunii decembrie 2016, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a recepționat, personal, de la Vlad Plahotniuc o plângere, datată cu 26 decembrie 2016, prin care liderul PDM solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios, depus la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) România. Plângerea a fost adusă la sediul Procuraturii Anticorupție chiar de către Viorel Morari, care însă, a uitat de denunț până în martie 2017. Atunci a dispus ca plângerea să fie examinată de către un procuror din subordine. Morari i-a ordonat procurorului să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, să pregătească proiectul ordonanței de stabilire a competenței de urmărire penală pe acest caz Procuraturii Anticorupție, precum și proiectul ordonanței de formare a grupului de urmărire penală.

În urma acestor acțiuni, toate plângerile și declarațiile depuse anterior și ulterior de Veaceslav Platon împotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticorupție ca fiind false și calomnioase, fără a verifica faptele prezentate de acesta.

Alexandr Stoianioglo susține că aceeași soartă a avut-o și dosarul pornit de DIICOT România în temeiul denunțului lui Veaceslav Platon, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc și altor persoane pentru o serie de infracțiuni deosebit de grave. Era vorba de înșelăciune, șantaj, spălare de bani, preluarea ilegală a unor acțiuni ale unor bănci și societăți comerciale din Republica Moldova, și anume: „Victoriabank”, „Banca de Economii”, „Asito”, „Victoria Asigurări” și „Alfa Engineering”.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, „scopul principal al acestor acțiuni l-a constituit interesul fostului șef al Procuraturii Anticorupție de a-și menține susținerea politică și protectoare din partea liderului Partidul Democrat, cu care se cunoștea personal. Cel din urmă era în conflict cu Veaceslav Platon”.

Procurorul general menționează că, deși din toamna anului 2016, Procuratura Anticorupție dispunea de informații concrete privind implicarea lui Vlad Plahotniuc și anturajul său în „furtul miliardului”, acesta nu a fost audiat niciodată ca pretins făptuitor, implicat în această crimă, fiind protejat și lăsat să părăsească nestingherit țara în vara anului 2019”.

În cadrul acestui dosar, fostul procuror general și unul dintre foștii subalterni ai învinuitului au avut calitate de martori, „deoarece nu s-a constatat că acțiunile lor au fost comise din interes material sau alte interese personale – elemente obligatorii pentru a încadra juridic fapta ca infracțiune”.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție este cercetat în stare de arest preventiv, iar astăzi procurorii vor depune demers la prelungirea mandatului de arest cu încă 30 de zile.

În Rusia, al doilea bolnav de coronavirus s-a însănătoșit complet și a fost externat din spital, au anunțat autoritățile. Este vorba despre un turist din China, Wang Yunbin, care pe 12 februarie a părăsit spitalul din orașul siberian Zabaikalie, după ce testele au confirmat că „este absolut sănătos și nu prezintă niciun pericol pentru oamenii din jur”. Soția și fiica sa rămân deocamdată în carantină, dar ar putea să fie eliberate la sfârșitul acestei săptămâni, după un ultim test. În ajun, în orașul Tiumen - regiunea Ural, de la granița cu Kazahstan, a fost externată și o studentă din China. Medicii spun că tânăra este perfect sănătoasă.

Rusia a închis hotarul cu China din cauza coronavirusului. Din 4 februarie a fost restricționat și accesul străinilor care sosesc din China, iar de pe 14 vor fi interzise și cursele charter dintre cele două țări. În China, numărul oficial al victimelor provocate de coronavirus a depășit 1100 de persoane.

În Rusia, peste 100 de scriitori, jurnaliști, traducători, publiciști, critici literari și editori, alți oameni de cultură și activiști au semnat un apel public de solidaritate cu „deținuții politici”. În prezent, pe lipsa „deținuților politici” întocmită de centrul Memorial din Rusia se află 64 de persoane, majoritatea fiind condamnate pentru participarea la protestele anti-guvernamentale de la Moscova din vara anului trecut.

În scrisoare se spune, între altele, că pichetele săptămânale din capitală pentru eliberarea deținuților politici s-au extins și asupra altor orașe ale Rusiei.

„În fiecare zi răspândim adevărul despre voi, despre acuzațiile ce vi s-au adus, despre condamnările nedrepte. Zilnic, căutăm și găsim modalități de a-i ajuta pe cei dragi și apropiați vouă. Sperăm că acest apel va ajunge la fiecare dintre voi, în camera de detenție, pentru a vă convinge încă o dată că nu sunteți singuri, că zeci și sute de oameni se gândesc la soarta și la viitorul vostru și fac totul ce le stă în puteri pentru libertatea voastră și a noastră”, se spune în apelul oamenilor de cultură din Rusia.

Partidul naționalist irlandez Sinn Fein a cerut Uniunii Europene să sprijine unificarea Irlandei, după ce a devenit al doilea partid din parlamentul de la Dublin la alegerile de la sfârșitul săptămânii. „Cred că în privința Irlandei UE trebuie să aibă aceeași poziție ca în reunificarea Germaniei, pe care a sprijinit-o”, a declarat la BBC lidera Sinn Fein, Mary Lou McDonald, al cărei partid dorește ținerea unui referendum pe tema unificării Irlandei, în cel mult cinci ani. Apelul lui McDonald vine pe fondul temerilor britanice că ieșirea Regatului Unit din UE ar putea duce la secesiunea Scoției și a Irlandei de Nord. Ambele au votat majoritar împotriva Brexit-ului la referendumul britanic din 2016.

Moldovenii reveniți din China sunt perfect sănătoși și nu au fost infectați cu coronavirus, informează Publika TV, citând-o pe Olesea Croitoru, ofiţerul de presă al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică. Șase studenți originari din autonomia găgăuză au revenit din China zilele trecute, fiind imediat preluați de autoritățile din sănătate, pentru teste. Al șaptelea moldovean, un elev din Strășeni, întors din China mai devreme, la sfârșitul lunii ianuarie, a fost declarat și el negativ după teste și după o carantină de mai mult de două săptămâni.

Un consilier chinez de rang înalt din sănătate a spus marți că criza coronavirusului s-ar putea încheia în aprilie. Într-un interviu cu Reuters, Zhong Nanshan a spus că numărul de cazuri noi scade deja în unele provincii și a anticipat că epidemia va atinge nivelul maxim luna aceasta. „Sper ca acest eveniment să fie depășit cam prin aprilie”, a spus epidemiologul Zhong.

Dar tot marți șeful Organizației Mondiale a Sănătății a spus că „virusul trebuie considerat inamicul public numărul unu al lumii”. Tedros Adhanom Ghebreyesus a mai avertizat că efectele epidemiei ar putea fi mai grave decât „orice atac terorist” și că un vaccin eficient nu va fi gata mai devreme de un an și jumătate. OMS a spus marți că bilanțul morților în epidemia din China a ajuns la 1017, iar numărul pacienților la 42.708.

Banca Națională spune că poate contribui la ușurarea poverii furtului miliardului asupra bugetului de stat. Potrivit unei declarații citate de IPN, oficialii Băncii s-au consultat cu guvernul și cu FMI asupra propunerii președintelui Igor Dodon privind redirecționarea către bugetul de stat a unei părți din profitul BNM și au ajuns la concluzia că în anumite condiții ea ar fi conformă cu standardele internaționale. Condiția menționată de BNM ar fi, potrivit aceleiași surse, ca partea din profit livrată la buget să nu depășească nivelul de 10% din capitalul BNM. Declarația vine după ce președintele Dodon a vorbit despre un proiect de modificare a așa-numitei „legi a miliardului”, datând din 2016, în baza căreia banii furați din sistemul bancar au fost transformați în datorie de stat. Proiectul de lege ar urma să fie examinat de guvernul R. Moldova săptămâna aceasta, iar apoi va fi prezentat parlamentului spre aprobare.

R. Moldova organizează în cooperare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație un sondaj demografic mai puțin obișnuit, în care 20.000 de oameni din R. Moldova vor fi consultați în trei runde, o dată la trei ani. Prima rundă de chestionare se va încheia în iunie. Potrivit relatării IPN, sondajul se ține în 153 de localități, iar respondenții au vârste între 15 și 79 de ani. Întrebările se referă la atitudinea oamenilor față de sănătate, intenția de a întemeia o familie, de a emigra, numărul de copii, relațiile dintre generații și dintre genuri. Rezultatele vor fi folosite pentru elaborarea de politici demografice noi în R. Moldova, țară considerată deosebit de afectată de fenomenul depopulării.

La alegerile parlamentare de la Hâncești, din 15 martie, s-a înscris în cursă al șaptelea candidat: Anatolie Postolachi, din partea PLDM. Termenul de depunere a dosarelor expiră joi, 13 februarie. Înaintea lui Postolachi, pentru fotoliul de deputat rămas vacant prin retragerea lui Alexandru Botnari (PDM) s-au înscris: Ion Mereuță, de la PDM, Ștefan Gațcan – PSRM, Olesea Stamate – PAS, Vitalie Balinschi – Partidul Politic Șor, Dorin Chirtoacă – Blocul Electoral UNIREA și Grigore Cobzac – candidat independent sprijinit de Platforma DA. Vlad Țurcanu, de la PUN, s-a retras din cursă în favoarea lui Cobzac. Campania pentru alegerile considerate o repetiție înaintea prezidențialelor din toamnă începe vineri, 14 februarie.

În 2019 emisiile de gaze de seră din producția de energie a planetei s-au plafonat la nivelul de 33 de gigatone, după doi ani de creștere, grație folosirii mai mari a energiei regenerabile și a trecerii de la cărbune la gaz, a informat marți Agenția Internațională pentru Energie (IEA). Agenția a mai spus că emisiile datorate arderii cărbunelui, cel mai poluant combustibil fosil, au scăzut în 2019 cu aproape 200 de milioane de tone, adică cu 1,3% față de 2018. Producătorii de energie din țările dezvoltate au emis cu 3,2% mai puține gaze de seră de la un an la altul, în vreme ce aceia din țările în curs de dezvoltare au emis mai mult ca în 2018. În economiile emergente cele mai mari asiatice – China și India, s-a înregistrat o creștere, dar mai mică decât în anii precedenți. „Acum trebuie să ne asigurăm că 2019 va rămâne definitiv ca anul în care emisiile au atins nivelul maxim, nu doar ca o pauză într-o creștere continuă”, a declarat directorul executiv IEA, Fatih Birol, adăugând: „Dispunem de tehnologiile necesare și trebuie să le folosim pe deplin”.

Aliații din NATO ai Statelor Unite și-ar putea amplifica activitățile din Irak în urma solicitării președintelui american Donald Trump ca alianța să-și mărească prezența în regiune. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Trump a cerut în special ca aliații să-și asume atribuții mai mari în instruirea forțelor de securitate irakiene, aflată în prezent în grija unei coaliții internaționale mai largi, condusă de americani. „Putem face mai mult”, a spus Stoltenberg marți la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din țările NATO, programată pentru miercuri și joi la Varșovia. Tot marți, ambasadoarea americană la NATO, Kay Bailey Hutchinson, a spus că ceea ce își dorește președintele Trump este să crească numărul soldaților irakieni capabili să-și apere singuri țara.

Albania a îndemnat Kosovo să se alăture unei inițiative de cooperare regională care cuprinde și Serbia, pentru grăbirea integrării europene a țărilor din vestul peninsulei balcanice. Primindu-l marți la Tirana pe noul premier kosovar Albin Kurti, premierul albanez Edi Rama i-a spus că structura regională cunoscută ca „micul Schengen” ar permite abolirea graniței dintre Albania și Kosovo „fără ca cineva să strige că se formează Albania Mare”. Kosovo a refuzat până acum participarea la trei summit-uri cu Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, spunând că nu va lua parte atâta vreme cât Serbia nu recunoaște statul Kosovo. Vorbind marți la Tirana, noul premier kosovar Kurti a spus că a preferat să discute cu Rama grăbirea aplicării celor 77 de acorduri bilaterale, în locul cooperării regionale.

Un raport oficial american arată că numai operaţiunile de reconstrucţie şi stabilizare în Afganistan s-au soldat cu peste 2200 de morţi şi 2900 de răniţi din 2002. Raportul analizează „costurile umane” ale acestor misiuni civile şi umanitare.

Dintre victime, 284 au fost americani, a informat John Sopko, inspector general special pentru reconstrucţia Afganistanului. Și-au pierdut viaţa de asemenea 100 de rezidenţi din ţările coaliţiei internaţionale angajate în Afganistan.

Pierderile cele mai grele au fost suferite însă de afgani: 131 de militari şi 1447 civili morți în cursul programelor de reconstrucție a țării.

În pofida sancțiunilor internaționale drastice, Coreea de Nord și-a mărit importurile ilegale de petrol şi continuă să se aprovizioneze cu maşini de lux şi alcool, arată un raport anual al experţilor ONU, transmis luni celor 15 ţări membre ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

În 2017, s-au impus o serie de restricţii internaţionale împotriva Phenianului, limitând importurile de petrol şi interzicând exporturile de cărbune, de peşte şi textile, cu scopul de a determina regimul nord-coreean să-şi suspende programele de înarmare nucleară şi balistică.