Ministrul de interne din Guvernul de la Chişinău, Pavel Voicu, a fost confirmat pozitiv cu COVID-19. Acesta a anunțat pe pagina sa de Facebook că are o formă ușoară, nu a necesitat spitalizare și se află în izolare la domiciliu.

Pavel Voicu spune că diagnosticarea sa nu afectează activitatea ministerului de interne, pentru că „toate procesele sunt sub control, iar de fiecare domeniu în parte responsabili de gestionare sunt secretarii de stat și șefii de arme”.

Marți, 28 aprilie, MAI anunța că 76 de angajați din diferite subdiviziuni au fost infectați cu noul tip de virus, dintre care 36 deja s-au însănătoșit.

Aproape jumătate (46%) din cetățenii ruși participanți la un sondaj de opinie, realizat de centrul independent Levada, consideră că președintele și Guvernul întreprind „toate măsurile necesare” în lupta cu noul coronavirus.

Dar aproape tot atâția ruși nu sunt mulțumiți de acestea: 30% cred că acțiunile întreprinse sunt „insuficiente”, iar 18% le consideră „exagerate”.

Cei mai mulți cetățeni ruși nemulțumiți de acțiunile autorităților sunt în orașele mari, cu o populație de peste jumătate de milion, unde 40% cred că măsurile sunt „insuficiente”.

Sociologul de la Centrul Levada Denis Volkov a declarat, într-un interviu pentru postul CurrentTime TV al Europei Libere, că nemulțumiri au existat și până la epidemia de COVID-19, dar acum criza le-a accentuat. Potrivit lui, dacă prima ieșire în public a președintelui Vladimir Putin, la începutul crizei, i-a adus un plus de popularitate, acum ratingul său este din nou în scădere, numărul scepticilor fiind în creștere. Expertul rus spune că este o tendință care se manifestă de aproape un an, accentuată în prezent de temerile provocate de pandemie, în primul rând cele de ordin social și economic.

Centrul Levada a realizat sondajul de opinie în perioada 24-27 aprilie, telefonic, pe un eșantion reprezentativ de 1600 de persoane, cu o marjă de eroare de 2,4%.

Fiica fostului președinte al Kazahstanului Dariga Nazarbaieva a fost demisă din funcția de spicher al Senatului. În decretul semnat de actualul președinte Kasîm-Jomrat Tokaev, el însuși propus în această funcție de Nazarbaev, nu sunt precizate motivele demiterii, transmite serviciul kazah al Europei Libere.

Dariga Nazarbaeva era considerată a doua persoană în stat ca importanță. Într-un mesaj pe Twitter, președintele Tokaev i-a mulțumit lui Dariga Nazarbaeva „pentru munca activă și fructuoasă în funcția de spicher al Senatului”, funcție pe care a ocupat-o din 20 martie 2019, atunci când tatăl ei, Nursultan Nazarbaev, a anunțat că pleacă din fruntea Kazahstanului pe care l-a condus aproape 30 de ani.

Mulți consideră că Nursultan Nazarbaev, în vârstă de 79 de ani, rămâne o persoană cheie în luarea celor mai importante decizii în stat. Nazarbaev continuă să fie liderul partidului de guvernământ Nur-Otan și a fost numit conducător pe viață al Consiliului de Securitate. Imediat după numirea unui nou șef al statului - Kasîm-Jomrat Tokaev -, acesta a propus redenumirea capitalei Astana în Nur-Sultan.

Fiica lui Nazarbaev, Dariga, a început să activeze în Parlament din anul 2016, ceea ce, în acea perioadă, s-a interpretat ca o încercare a lui Nursultan Nazarbaev de a-și pregăti un succesor.

În Rusia s-au înregistrat peste 9600 de cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore. Este un număr record de îmbolnăviri, pentru a treia zi consecutiv. Creșterea este pusă, parțial, în legătură cu numărul tot mai mare de teste care se fac pentru depistarea infecției - în total, aproape 4 milioane de teste, un număr care s-a dublat în ultimele două săptămâni. Oficial, în Rusia sunt 124 de mii de cazuri de COVID-19. La aproape jumătate (47%) din noii pacienți boala decurge ușor, fără simptome. În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 57 de decese asociate cu noul coronavirus, în descreștere cu ziua trecută, ridicând astfel numărul total la 1222. Sâmbătă, Rusia a întrecut Turcia după statistica bolii, urcând pe locul șapte în lume. Observatori independenți însă pun la îndoială cifrele oficiale, spunând că acestea ar putea fi cu mult mai mari.

„România e alături de toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnie când e nevoie, e un gest uman, de solidaritate”, a declarat ministrul de externe de la București, Bogdan Aurescu, într-un scurt interviu pentru G4Media.ro. Întors de la Chișinău, unde a însoțit echipa de 52 de români care vor ajuta medicii moldoveni în lupta cu coronavirusul, ministrul de Externe a spus că le-a transmis oficialilor locali că reformele pro-europene întârzie. „În ultimele luni am observat că reformele necesare în Republica Moldova nu s-au produs, or, e nevoie în sectoare cruciale și există critici de la UE și Comisia de la Veneția pentru încetinirea reformelor în domenii-cheie precum justiția, reforma audio-vizualului, administrație”, a mai declarat ministrul român de externe.

Joi, la Chișinău a sosit un grup de 52 de medici, asistenți medicali și alt personal, însoțiți de ministrul de externe și cel al apărării din România, și două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19. Medicii români au fost repartizați în spitale din Chișinău, Bălți și Cahul, pentru două săptămâni.

Tot joi, guvernul de la București a aprobat un ajutor umanitar, în valoare de 3,5 milioane de euro, pentru a sprijini Republica Moldova în lupta cu noul coronavirus.

România este singura țară care trimite medici în Republica Moldova pentru lupta contra infecției.

În România, au fost înregistrate 165 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, ajungându-se la un total de 12.732, a anunţat sâmbătă Grupul de Comunicare Strategică, citat de Agerpres. Dintre persoanele infectate, 4.547 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă se află 265 de pacienți. Potrivit sursei citate, 755 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit. Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt peste 13.300 de persoane. Alți peste 20.000 de oameni se află în izolare la domiciliu, sub monitorizare medicală.

În Republica Moldova, peste 7700 de persoane au obținut statut de șomer în luna aprilie. Este o creștere de peste 30 de ori, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite TV8, cu referire la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Printre solicitanții ajutorului unic de șomaj, în valoare de 2775 de lei, sunt și moldoveni care au revenit din străinătate. În medie, la Agenție sunt depuse zilnic 400 de cereri. La 29 aprilie, în evidențe erau peste 25500 de șomeri.

Șase cetățeni ai Republicii Moldova au decedat până în prezent peste hotarele țării din cauza noului coronavirus, transmite Agora.md, citând Ministerul Afacerilor Externe. Este vorba despre o persoană în Spania, două în Germania și trei persoane aflate în Italia. Până acum, în R. Moldova au fost confirmate aproape 4 mii de cazuri de COVID-19 și 124 de decese. La nivel global, numărul îmbolnăvirilor a depășit 3,3 milioane și cel al deceselor se apropie de 240 de mii.

Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a apărut în public, pentru prima dată după 20 de zile de absență, pe fondul zvonurilor că ar avea probleme serioase de sănătate. Potrivit agenției de știri nord-coreene KCNA, el a participat, pe 2 mai, la inaugurarea unei fabrici de fertilizanți, în apropiere de Phenian.

În fotografiile apărute în publicații oficiale, liderul nord-coreean zâmbește și discută cu asistenții săi. Agenția Reuters notează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Potrivit KCNA, la ceremonie au participat și alți înalți funcționari. Presa nord-coreeană nu a explicat lipsa îndelungată a liderului Kim Jong Un.

Ultima oară el apăruse la o întâlnire la vârf a Partidului Muncitoresc, pe 11 aprilie, unde s-au discutat măsurile de contracarare a epidemiei de COVID-19. Coreea de Nord și-a închis granițele și a introdus măsuri de carantină, dar săptămâna aceasta a anunțat că nu a înregistrat cazuri de îmbolnăvire sau decese, informații puse la îndoială de experți.

Semnele de întrebare privind starea precară de sănătate a lui Kim Jong Un s-au înmulțit după ce acesta a lipsit de la ceremoniile de pe 15 aprilie, considerată cea mai importantă dată din calendarul politic nord-coreean, când întreaga ţară celebrează nașterea fondatorului regimului, Kim Il Sung, bunicul actualului lider.

Pentru a contracara zvonurile, pe 26 aprilie, consilierul special pentru securitate națională al președintelui sud-coreean Moon Jae-in a anunţat că liderul nord-coreean Kim Jong Un este „viu şi sănătos”.

La Chișinău, de luni, 4 mai, intră în vigoare obligativitatea de a purta mască de protecție (medicinală sau improvizată) în transportul de călători public. Troleibuzele şi autobuzele își vor relua programul obișnuit, după ce va fi sistat pe durata acestui sfârșit de săptămână. Decizia a fost luată la ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, la nivel de municipalitate, transmite IPN. Totodată, angajatorii vor putea să scoată la muncă personalul strict necesar, iar cei care pot să lucreze de acasă o vor face în continuare. Tot de pe 4 mai va fi reluat comerțul cu amănuntul pentru toate tipurile de mărfuri în unitățile comerciale, cu excepția celor amplasate în piețe sau centre comerciale. Unitățile de alimentație publică vor putea să vândă însă numai produse la pachet și în regim de catering.

Criza provocată de noul coronavirus ar putea aduce mari schimbări în echilibrul resurselor energetice la nivel global. Potrivit unui raport al Agenției internaționale pentru energie (International Energy Agency - IEA), citat de publicația The Bell, utilizarea resurselor energetice alternative ar putea cunoaște o ascensiune, în timp ce resursele tradiționale o prăbușire sau o stagnare.

Potrivit prognozelor, cererea la resurse energetice ar putea să scadă anul acesta cu 6%, ceea ce ar fi de șapte ori mai mult decât în anul de criză 2008 și ar echivala cu consumul unei țări ca India.

Agenția anticipează o scădere „colosală” a cererii la cărbune, petrol și gaze naturale. „În condițiile reducerii cererii la energie electrică, se mențin numai sursele regenerabile”, a afirmă directorul executiv al Agenției, Fatih Birol.

Cea mai mare reducere este prognozată în țările dezvoltate – 9% în SUA și 11 în Uniunea Europeană. Fiecare lună de autoizolare a țărilor din cauza pandemiei reduce cererea globală la resurse energetice cu 1,5%. După un deceniu de creștere continuă, anul acesta, cererea la gaze naturale ar putea să scadă cu 5% - cea mai mare din istoria sa. Cererea la cărbune s-ar putea reduce și mai mult – cu 8%, pentru prima oară după al Doilea Război Mondial, iar cea a petrolului – cu 9%.

Cota resurselor alternative – energia din surse regenerabile și cea atomică – pe plan global ar putea să ajungă la un nivel record de 40%. În actuala perioadă de criză, resursele așa zis alternative – energia apei, vântului și soarelui – sunt singurele care au înregistrat o creștere a cererii, în principal din cauza cheltuielilor mici de operare și a flexibilității în utilizare pe care le oferă.

Totodată, Agenția anticipează că emisiile de gaze de dioxid de carbon se vor reduce cu 8% până la sfârşitul anului, însă ar putea să revină rapid la nivelul anterior.

Preşedintele Igor Dodon a mulțumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în lupta cu epidemia de coronavirus. Într-o postare pe Facebook, vineri, 1 mai, intitulată „Prietenul la nevoie se cunoaște”, Igor Dodon a scris că vrea să aducă „mulțumiri speciale poporului român și personal președintelui României, Klaus Iohannis”.

„Suntem recunoscători pentru acest ajutor umanitar binevenit, în valoare de 3,5 milioane de euro, care presupune 500 mii de măști, 50 mii de combinezoane și un set important de medicamente. Totodată, cel mai valoros ajutor pentru noi în această perioadă sunt medicii români care au ajuns ieri la Chișinău pentru a ne oferi o mână de sprijin în lupta împotriva Covid-19”, a scris președintele moldovean.

Igor Dodon a mai adăugat: „Știu că România a fost mereu alături de noi, iar țările noastre sunt legate nu doar prin spațiul geografic și cultural comun, dar și prin aceeași viziune de modernizare și dezvoltare în spirit european. (...) Ceea ce contează cu adevărat în dialogul dintre ambele state este accentul pe bunăstarea și securitatea cetățenilor noștri, departe de zona tipic geopolitică”.

În finalul mesajului său, Igor Dodon notează că „astfel de momente de întrajutorare arată că frații noștri de peste Prut sunt săritori la nevoie, sunt adevărați parteneri strategici ai Republicii Moldova și noi, din partea noastră, vom opta în continuare pentru consolidarea acestor bune relații în toate domeniile”.

Joi, la Chișinău a sosit un grup de 52 de medici, asistenți medicali și alt personal, însoțiți de ministrul de externe și cel al apărării din România, și două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19.

Medicii români, majoritatea voluntari, dar și medici militari au fost repartizați în spitale din Chișinău, Bălți și Cahul, pentru două săptămâni. România este singura țară care trimite medici în R. Moldova pentru lupta contra infecției.

Țările europene continuă să renunțe treptat la restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

În Austria, de pe 1 mai, au fost anulate măsurile ce au restricționat libera circulație. Este permisă adunarea în grupuri de până la 10 persoane, dar obligativitatea de a purta mască în locuri publice rămâne în vigoare. S-au deschis magazinele mari și întreprinderile din domeniul prestării serviciilor.

În Cehia, autoritățile au revăzut din nou graficul relaxării restricțiilor, permițând deja, de pe 11 mai, acțiunile cu participarea a 100 de persoane, vor fi deschise teatrele și cinematografele (numărul spectatorilor fiind însă unul limitat), precum și centrele comerciale și muzeele. De pe 1 mai a fost lansată o aplicație mobilă numită „carantina inteligentă”, ce permite rețelelor de telefonie mobilă urmărirea utilizatorilor și stabilirea, în cazul confirmării diagnozei COVID-19, a contactelor pe care le-au avut aceștia cu alte persoane. Utilizarea aplicației nu este obligatorie, ci benevolă.

În Spania, după mai bine de o lună și jumătate, începând cu 2 mai, vor fi permise plimbările și practicarea sportului în aer liber.

În Franța, cea mai mare parte a măsurilor de carantină va fi anulată de pe 11 mai, însă președintele Emmanuel Macron a avertizat că, deocamdată, criza nu a fost depășită.

Carantina rămâne în vigoare în Marea Britanie, care a introdus restricțiile mai târziu decât alte țări și unde rată de infectări este acum mai mare decât în Franța, Italia și Spania. În acestea din urmă, care au avut cel mai mult de suferit de pe urma epidemiei în Europa, numărul de îmbolnăviri și decese descrește lent, însă rămâne, în medie, la 2-3 mii pe zi și, respectiv, câteva sute.

Potrivit datelor oficiale, în lume, peste 3,3 milioane de oameni s-au infectat cu noul coronavirus și peste 230 de mii au murit – cele mai multe cazuri de îmbolnăviri și decese sunt în Statele Unite ale Americii.

Curtea Supremă a Rusiei a recomandat judecătorilor să nu aplice măsura de arest preventiv în cazul persoanelor acuzate de infracțiuni minore, decât în situații excepționale. Recomandarea e făcută în contextul extinderii în Rusia a epidemiei de COVID-19.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul lunii aprilie, aproape 300 de angajați ai sistemului penitenciar din Rusia și 40 de persoane acuzate sau condamnate erau infectate cu noul coronavirus.

La mijlocul lui martie, la Moscova, în numai trei zile, instanțele judiciare au emis un număr record de decizii privind aplicarea măsurii de arest preventiv sau de arest la domiciliu – mai mult de 150, majoritatea în legătură droguri și furturi.

Pentru a diminua presiunea asupra sistemului penitenciar în perioada pandemiei, militanți pentru drepturile omului au cerut o amplă amnistie în Rusia, iar Consiliul prezidențial pentru societatea civilă a propus trecerea persoanelor din izolatoarele de detenție preventivă în arest la domiciliu.

În Republica Moldova, aproape o mie de lucrători medicali s-au infectat cu noul coronavirus (în total - 988), a anunțat ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu. Cei mai afectați sunt asistenții medicali – 42%, după care urmează personalul auxiliar - 32% și medicii - 25%, transmite Agora.md.

68% din lucrătorii medicali infectați rămân în tratament, iar 32% s-au vindecat. Cinci angajați ai sistemului de sănătate au decedat din cauza noului coronavirus.

Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire în sistem au fost înregistrate la Chișinău (253), Soroca (130), Ștefan Vodă (92) și în stânga Nistrului (56). Potrivit datelor ministerului sănătății, până pe 1 mai, au fost înregistrate în total 3897 cazuri de COVID-19, s-au vindecat 1272 de persoane și au decedat 122.

Potrivit Radio Chișinău, care îl citează pe șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, în prezent, circa 600 de pacienți cu COVID-19 sunt tratați la domiciliu. Aceștia prezintă forme ușoare și sunt monitorizați de medicul de familie. Tratamentul la domiciliu, a spus Furtună, elimină o parte din presiunea „uriașă” la care este supus acum sistemul spitalicesc.

Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a îndemnat Chișinăul și Tiraspolul să continue dialogul acum, mai mult chiar decât înainte de pandemie. Într-un raport prezentat joi, 30 aprilie, Consiliului Permanent al OSCE, Claus Neukirch a spus că dialogul este crucial pentru rezolvarea problemelor umanitare generate de criza COVID-19 în rândul populației de pe ambele maluri ale Nistrului, transmite IPN.

El a menționat că Misiunea OSCE a încurajat în mod repetat Chișinăul și Tiraspolul să participe la ședințele grupurilor de lucru în chestiuni urgente, cum ar fi cele bancare, dar în special legate de COVID-19.

Totodată, șeful Misiunii a îndemnat Tiraspolul să elimine restricțiile de circulație impuse ca răspuns la pandemie, inclusiv în Zona de Securitate, „îndată ce pandemia este ținută sub control, iar posturile de control suplimentare și patrulele dislocate să fie eliminate”.

Îndemnul său vine după ce autoritățile de la Chișinău au sugerat că Misiunea OSCE nu ar depune suficiente eforturi în vederea înlăturării abuzurilor comise de administrația separatistă de la Tiraspol sub pretextul combaterii epidemiei - încălcarea liberei circulații, inclusiv a medicilor, și instalarea unor noi posturi de control. Pentru a discuta aceste aspecte, Chişinăul a cerut o ședință de urgență a formatului de negocieri 5+2, dar Misiunea OSCE a spus că, „la această etapă, nu există planuri pentru o întâlnire în formatul 5+2”, din care, alături de părțile în conflict, fac parte OSCE, Rusia și Ucraina - ca mediatori, precum și UE și SUA ca observatori.

Șeful companiilor SpaceX și Tesla, Elon Musk, a lansat un șir de mesaje împotriva măsurilor restrictive drastice privind combaterea noului coronavirus. În câteva mesaje Twitter, el a cerut autorităților americane „să redeschidă” țara și să relanseze activitatea întreprinderilor. „Eliberați America imediat” – a scris, între altele, Musk, repetând lozinca mai multor acțiuni de protest care au loc în ultimele zile în mai multe state americane, ale căror autorități mențin măsurile drastice de carantină.

În opinia lui Musk, carantina generalizată n-a avut efectul scontat și nu a reușit să combată în mod eficient virusul, dar, în schimb, a dăunat economiei americane. El a făcut trimitere la un material din Wall Street Journal în care este susținută această teză.

În alte mesaje Twitter, Elon Musk a cerut „să fie întoarse oamenilor libertățile lor”, numind măsurile restrictive drept „anticonstituționale”. Bloomberg scrie că, luând cuvântul în fața investitorilor, el a spus că măsurile de carantină ar fi chiar „fasciste” și „antidemocratice”.

Ulterior, Musk și-a nuanțat poziția, scriind că nu pledează pentru deschiderea tuturor întreprinderilor și a îndemnat să fie respectate măsurile de precauție.

Compania sa de producere a automobilelor Tesla din statul California rămâne închisă, după ce autoritățile locale au extins carantina până la sfârșitul lui mai.

Cu toate acestea, la bursă, acțiunile Tesla au crescut în preț, capitalizarea companiei ajungând la 141 de miliarde de dolari.

Statele Unite rămân a fi pe primul loc în lume ca număr de îmbolnăviri cu noul coronavirus – peste un milion de oameni - și de decese – peste 60 de mii.

Demonstrațiile împotriva regimului drastic de carantină au fost sprijinite și de președintele Statelor Unite, Donald Trump, care a repetat și el îndemnurile de „eliberare” a Americii, subliniind însă că măsurile restrictive trebuie anulate treptat și în mod inteligent.

Ca urmare a pandemiei de coronavirus, economia din zona euro a suferit în primele trei luni ale anului, cea mai severă scădere din istoria sa, și anume 3,8% din PIB. Pierderile cele mai semnificative sunt semnalate pentru moment în Franța și Spania. Tot miercuri s-a anunțat că economia americană a suferit o contracție fără precedent în ultimii zece ani, de 4,8% din PIB. Dar cum cifra se referă la tot anul, înseamnă că în primele trei luni, economia americană a scăzut cu numai 1,2%, semnificativ mai puțin decât în zona euro. Șomajul în Statele Unite a ajuns însă la aproape 30 de milioane în ultimele șase săptămâni.

Președintele american Donald Trump pare din nou să-și contrazică serviciile de informații: la ultima conferință de presă, el a lăsat de înțeles că ar deține informații că noul coronavirus a fost creat într-un laborator din Wuhan, orașul din China în care în decembrie 2019 a izbucnit epidemia de Covid-19. Întrebat dacă a avut informații că noul virus ar fi fost creat în laboratoarele Institutului de Virologie din Wuhan, președintel a răspuns „Da, am avut, da am avut” și a continuat cu o critică la adresa Organizației Mondiale a Sănătății, care în opinia sa ar fi acționat ca un „organ de presă al Chinei”.

### Vezi și... ###

Statele Unite sistează contribuția la bugetul OMS

Anterior, directorul serviciilor de informații afirmase că se anchetează încă originea virusului dar că acesta „nu este fabricat de om sau printr-o manipulare genetică”.

Miercuri, tot președintele Trump afirmase că Beijing-ul ar vrea ca el să piardă alegerile prezidențiale din noiembrie. Totodată a acuzat de mai multe ori China că a măsluit informațiile inițiale despre epidemie și că nu a luat măsurile necesare pentru a opri răspândirea acesteia în lume.

Statele Unite rămân țara cea mai afectată de pandemia de coronavirus cu peste un milion de cazuri constatate de contaminare și peste 62 de mii de decese.

Harta interactivă a evoluției pandemiei de coronavirus.

„Uniunea Europeană nu poate fi făcută țap ispășitor pentru toate greșelile guvernării de la Chișinău” a declarat Europei Libere, europarlamentarul Sigfried Mureșan, președintele delegației parlamentare UE – Moldova, reluând o acuzație pe care o făcuse cu câteva ore mai devreme într-o declarație comună cu lituanianul Andrius Kubilius, președintelui Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Euronest.

### Vezi și... ###

„Uniunea Europeană nu poate fi făcută țap ispășitor pentru toate greșelile guvernării de la Chișinău” -europarlamentarul S.Mureșan

„ Vedem cum guvernul actual al Republicii Moldova încearcă să explice întregii lumi că salvarea vine de la Kremlin, din China, și din mai știu eu ce țări cu regimuri autoritare, și ignoră, neagă complet și nu recunoaște sprijinul pe care Uniunea Europeană l-a acordat” a explicat Mureșan momentul ales pentru publicarea declarației comune, care a coincis și cu sosirea la Chișinău a unui ajutor sanitar din partea României.

Mureșan a explicat că până în iulie 2020, actualul guvern de la Chișinău ar trebui să încerce să obțină restul de 70 de milioane de euro dintr-un ajutor macro-financiar, vechi de trei ani. Reactivat anul trecut de guvernul Maia Sandu, care a obținut și prima tranșă. Numai că acești bani, a precizat Mureșan, sunt condiționați de îndeplinirea unor condiții stricte, legate de reforma justiției, domnia legii și anchetarea furtului miliardului.

„(...)ne aflăm în situația în care riscăm ca perioada în care acei bani să fie asistați, să expire și, din păcate, acei bani pe care Republica Moldova îi are în așteptare de la Bruxelles să nu poată fi atrași.”

Embed Răspândește

Pe timp de pandemie, UE oferă un sprijin financiar de 3 miliarde de euro țărilor din vecinătate

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:06:23 0:00

Independent de acești bani, Uniunea Europeană a mai pus la dispoziția R.Moldova un credit macrofinanciar de 100 de milioane pentru a sprijini țara în combaterea pandemiei de coronavirus. Un credit care vine din fondul de 3 miliarde de euro, pus la dispoziție de UE, fără condiționalități speciale, pentru toate cele 10 țări din vecinătate. În total, R.Moldova ar putea obține 170 de milioane de euro de la Bruxelles.

„Mingea este în terenul guvernului” a avertizat europarlamentarul român

Premierul rus Mihail Mișustin a fost diagnosticat cu coronavirus.

Anunțul a fost făcut chiar de el, joi, în timpul unei întâlniri video cu președintele rus Vladimir Putin, difuzate joi pe canalul național de televizine. Mișustin, 54 de ani, care a fost numit premier în ianuarie, a jucat un rol important în coordonarea răspunsului dat de Rusia pandemiei de coronavirus.

Aflat în autoizolare, Mișustin s-a retras temporar din activitate iar președintele Putin a semnat, deja, decretul de numire a prim-vicepremierului Andrei Belușov în funcția de prim-ministru interimar.

Toți cei care au avut contact față în față cu Mișustin în ultimele săptămâni vor fi izolați și testați pentru coronavirus, le-a declarat reporterilor secretarul său de presă.

Diagnosticul lui Mișustin vine în condițiile în care Rusia a înregistrat până acum peste 100 de mii de cazuri de infectare dar puțin peste o mie de decese legate de COVID-19.

Harta interactivă a răspândirii pandemiei de coronavirus.

Criticii atrag atenția că numărul real de decese trebuie să fie mult mai mare, și aduc ca argument numărul mare de cazuri de pneumonie, care deseori acum este provocată de contaminarea cu noul coronavirus. Primarul Moscovei, orașul cu cele mai multe cazuri oficiale, a declarat că nu crede că orașul a atins punctul culminant al pandemiei. „Nu suntem nici măcar la jumătatea drumului” a avertizat el.

Guvernul României a aprobat un ajutor umanitar în valoare de circa 3,5 milioane de euro pentru R. Moldova în contextul luptei cu epidemia de coronavirus. Ajutorul din fondul de rezervă al guvernului va fi folosit de ministerul român al sănătății pentru achiziţia de medicamente, dezinfectanţi, dispozitive medicale şi materiale sanitare necesare prevenţiei şi tratării afecţiunilor asociate COVID-19, care vor fi oferite R. Moldova. "Cred că noi, acum, după ce am reuşit să stabilizăm situaţia de la noi, trebuie să ne arătăm solidaritatea către Republica Moldova", a spus premeierul Victor Orban, citat de Agerpres. Tot astăzi, România a trimis la Chișinău o echipă de 52 de medici, asistenți sanitari și alt personal pentru a ajuta medicii moldoveni în lupta contra noului coronavirus. România este singura țară care trimite medici în R. Moldova pentru lupta contra infecției, după ce a mai trimis în Italia, în momentul culminant al crizei de coronavirus din acestă țară afectată grav.

Patru din șase judecători ai Curții Constituționale vor depune plângeri la Procuratura Generală din cauza îngrijorărilor că sunt filați pentru a fi supuși presiunilor și intimidărilor, a declarat noua președintă a instanței, Domnica Manole, Ziarului de Gardă, joi seara. Manole care se numără printre cei patru a spus că plenul Curții a fost deja sesizat de judecători iar sesizarea lor precum și declarații ale unor politicieni apărute în presă vor fi puse la baza plângerilor la procuratură. Mai mulți politicieni de opoziție au spus în ultimele zile că judecătorii constituționali sunt supuși unor presiuni din partea puterii politice și instituțiilor de anchetă după ce au suspendat intrarea în vigoare a unui acord de împrumut încheiat de guvern cu Rusia și înainte de a examina acordul pe fond, pe 7 mai. Joi, Procuratura Generală a acuzat-o pe lidera PAS, Maia Sandu, și pe deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, de “PR politic” și “declarații iresponsabile”, spunând că cei doi au refuzat să-și detalieze declarațiile într-un denunț, pentru a putea declanșa o anchetă penală. Litvinenco a spus ulterior că va face denunțul, dar va fi precaut pentru că se teme de “persecutarea politică” a surselor sale. El a acuzat la rândul său procuratura de afirmații false și “etichetări politice” fără precedent la adresa oponenților puterii.

La Chișinău, a sosit joi o misiune medicală a României pentru a acorda ajutor în lupta cu noul coronavirus. Împreună cu cei 52 de medici și asistenți medicali, însoți de ministrul de externe și cel al apărării din România, au sosit și două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19. „Suntem alături de dumneavoastră, atât cu sufletul, cât și, iată, fizic, în modul cel mai concret”, a spus ministrul român de externe Bogdan Aurescu, la o ceremonie, în fața spitalului republican din Chișinău. Medicii români, majoritatea voluntari, dar și medici militari urmează să fie repartizați în spitale din Chișinău, Bălți și Cahul, pentru două săptămâni. România este singura țară care trimite medici în R. Moldova pentru lupta contra infecției, după ce a mai trimis în Italia, în momentul culminant al crizei de coronavirus din acestă țară afectată grav. Autoritățile române spun că, din moment ce s-a luat decizia, lista cu voluntari pentru R. Moldova fost completată în doar două zile. Guvernul de la București a mai anunțat că va aproba tot joi un alt ajutor „în beneficiul cetăţenilor R. Moldova”, constând din echipamente de protecţie şi alte materiale medicale.

Deputatul formațiunii de opoziție PAS, Sergiu Litvinenco, a respins criticile Procuraturii Generale, care l-a acuzat că ar face „PR politic”, după ce a spus că deține informații despre „presiuni enorme” asupra judecătorilor Curții Constituțonale exercitate de „exponenții regimului Dodon”. Într-un comunicat intitulat „Justiție pe Facebook nu se face”, procuratura spune că l-a invitat pe Litvinenco și pe șefa sa de partid, Maia Sandu, să depună un denunț, dacă dețin informații, acuzându-i pe cei doi de declarații „iresponsabile și contraproductive”. Este un comunicat „pe jumătate fals și plin de etichetări politice la adresa celor care-l critică pe Dodon”, a răspus Litvinenco, precizând că va face denunțul la procuratură în zilele următoare, dar cu precauție, pentru că se teme de „persecutarea politică” a surselor sale. Mai mulți politicieni au spus joi că membri ai Curții Constituționale ar fi filați și supuși unor verificări după ce au schimbat conducerea instituției și au suspendat un controversat acord de împrumut încheiat de guvern cu Rusia și ratificat de majoritatea parlamentară apropiată președintelui Igor Dodon. Instanța se pregătește să examineze acordul pe fond pe 7 mai.