Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis un ordin executiv prin care autorizează impunerea de sancțiuni economice și restricții de circulație angajaților Curții Penale Internaționale, care sunt implicați direct în investigarea militarilor și membrilor serviciilor de informații americane pentru presupuse crime de război în Afganistan. Secretarul de stat Mike Pompeo a spus ulterior că Statele Unite nu vor permite ca americanii să fie amenințați de un tribunal pe care nu-l recunosc. Ministrul justiției, Bill Barr, a spus că instanța ar fi manipulată de puteri străine ca Rusia, care urmăresc propria lor agendă. Statele Unite fac parte dintr-un grup de țări importante, alături de Rusia, China și Israel, care nu au semnat tratatul din 2002 privind crearea Curții Penale Internaționale, cu sediul la Haga. Curtea a fost creată cu scopul investigării crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului în regiuni unde se crede că făptașii pot evita actul de justiție. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Kayleigh McEnany, a descris însă instanța de la Haga drept o „birocrație internațională ineficientă și iresponsabilă, care țintește și amenință personalul american”, reprezentând și o încercare de limitare a suveranității Statelor Unite.

Un număr neobișnuit de mare de 406 cazuri noi de infectare cu virusul COVID-19 a fost confirmat în R. Moldova joi, ridicând numărul total la 10 727, a anunțat secretarul de stat din ministerul sănătății, Constantin Rîmiș.

Numărul record de cazuri noi într-o singură zi a fost confirmat în urma a 1 802 investigații. Și rata confirmării rămâne deosebit de înaltă, infecția fiind depistată aproape la fiecare al patrulea test.

Joi, au fost înregistrate încă patru decese cauzate de COVID-19, numărul total ridicându-se la 375.

Din totalul cazurilor de contaminare, 4 280 rămân cazuri active.

### Vezi și... ###

Premierul Ion Chicu: „toate activitățile economice” sistate sau limitate din cauza pandemiei vor fi reluate până la 30 iunie

Datele îngrijorătoare de joi se suprapun pe ridicarea treptată a restricțiilor antiepidemice, inclusiv redeschiderea piețelor din Chișinău și Bălți, a centrelor comerciale și anularea interdicției de a se oficia slujbe cu public în interiorul bisericilor.

Reacționând la creșterea alarmantă a numărului de noi contaminări, fostul premier, Maia Sandu a cerut demisia conducerii țării, de la președinte la premier sau cel puțin al ministrului Sănătății. Lidera PAS susține că guvernul este total depășit de situația creată de pandemia de COVID-19 și a pierdut contactul cu realitatea.

Premierul Ion Chicu a anunțat că „toate activitățile economice” sistate sau limitate din cauza pandemiei de coronavirus vor fi reluate „până la 30 iunie”. „Fără reluarea treptată a activităților economice, țara intra în colaps financiar și bugetar”, a scris, joi, pe pagina sa de Facebook Chicu, care a fost până acum adeptul restricțiilor, trezind nemulțumirea mediului de afaceri și bisericii ortodoxe.

În postarea sa, primul ministru pare să sugereze că paralizarea economiei „ar avea efecte cumulative, inclusiv asupra sănătății cetățenilor, cu mult mai grave” decât coronavirusul.

Chicu precizează că, de la începutul pandemiei, de COVID-19 au murit în R. Moldova, în medie, patru oameni pe zi, în timp ce „de zeci de ori mai mulți oameni au decedat de boli cardiovasculare sau alte maladii grele (circa 110 decese zilnic)”.

Pledând pentru reluarea activităților economice, primul ministru își repetă îndemnul către cetățeni să respecte normele antiepidemice. Chicu le-a mai mulțumit medicilor pentru eforturile în lupta cu pandemia, spunând că aceasta continuă.

Parlamentul a aprobat în două lecturi o lege a organizațiilor necomerciale, după amendamente care clarifică relația sectorului neguvernamental cu politicul. Adoptarea legii care a fost dezbătută în contradictoriu de partide este o condiție pentru primirea de către R. Moldova a zeci de milioane de euro dintr-un ajutor macrofinanciar oferit de Uniunea Europeană. Legea interzice organizațiilor neguvernamentale și fundațiilor să finanțeze partidele politice sau să le presteze servicii. Un amendament propus de socialistul Vasile Bolea și acceptat de opoziție după mai multe negocieri permite numai organizațiilor comerciale create de partide să ajute aceste partide să-și „consolideze capacitățile organizaționale”.

Statui ale exploratorului Cristofor Columb și ale unor lideri ai confederaților din războiul civil american care au apărat sudul sclavagist au fost date jos în câteva orașe din Statele Unite, pe fundalul protestelor antirasiste. În noaptea de 10 iunie, activiștii au înlăturat statuia din Richmond, Virginia, a lui Jefferson Davis, președintele sudului secesionist din timpul Războiului civil american. Încercările de a curăța țara de simboluri rasiste însoțesc protestele declanșate de recenta ucidere a afroamericanului George Floyd în arestul poliției din Minneapolis, statul Minnesota. Ceva mai devreme, în capitala acestui stat, St. Paul, a fost doborâtă de pe piedestal statuia lui Columb, pe motiv că sosirea sa în America a dus la colonizare și genocid împotriva localnicilor. Un activist a declarat că înlăturarea acestor statui este corectă, mai ales după ce și președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a cerut ca statuile liderilor confederaților să fie îndepărtate din Capitoliul de la Washington. Într-o altă evoluție, asociația de curse auto NASCAR a interzis afișarea la competițiile sale a steagurilor confederate, pe care mulți le consideră simboluri ale sclaviei și rasismului.

Autoritățile medicale ruse spun că numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depășit, în Rusia, jumătate de milion, în timp ce numărul deceselor a trecut de 6 500. Numai în ultimele 24 de ore, în Rusia au fost confirmate 8 779 de cazuri noi de contaminare, se arată într-un bilanț actualizat pe 11 iunie. Ca număr al contaminărilor, Rusia se află pe al treilea loc în lume după Statele Unite, care au peste două milioane de cazuri confirmate de infectare, și Brazilia, cu aproape 775 de mii de cazuri.

După două luni de așteptări cauzate de restricțiile anticoronavirus, zeci de cupluri străine au fost lăsate să intre în Ucraina pentru a-și lua copiii născuți de mame surogat. Avocata poporului, Liudmila Denisova, a spus că 31 de cupluri au sosit și și-au văzut copiii biologici. Imagini difuzate de televiziuni înfățișează scene emoționante ale acestor întâlniri, cu părinți plângând împreună cu nou-născuții. „Este un final foarte bun al acestui chin”, a spus Andrea Diez din Argentina, ținându-și în brațe copilul pentru prima dată. Cuplurile de străini au fost lăsate să intre în Ucraina după teste negative de COVID-19 și două săptămâni de carantină. Chestiunea a suscitat un mare interes în Ucraina, după ce Biotexcom, cel mai mare centru de maternitate surogat din țară, a difuzat un video cu peste 60 de paturi cu nou-născuți într-un hotel unde sunt găzduiți de obicei clienții. Liudmila Denisova spune că încă 88 de familii au obținut permisiunea de a intra în Ucraina, urmând să sosească în următoarele săptămâni. Ucraina este una din puținele țări care permit acordarea de servici de maternitate surogat străinilor, având aproximativ 50 de asemenea maternități.

Parlamentului a adoptat prin vot unanim o declarație care condamnă faptele de traseism și corupere politică. Votul a avut loc după o dezbatere aprinsă despre cazurile multiple când deputații au trecut dintr-un partid în altul, în centrul atenției fiind Partidul Democrat, care este și autorul declarației. Acuzat de cumpărare de deputați în fosta legislatură, când era condus de Vlad Plahotniuc, PD s-a scindat chiar el în legislatura actuală, pierzând 16 din cele 30 de mandate obținute în alegerile din februarie 2019. „Mulțumesc că am ajuns în ziua în care PD condamnă traseismul politic”, a declarat deputata Platformei DA, Maria Ciobanu. „Condamn ceea ce a fost (…), haideți să schimbăm lucrurile pentru următoarele generații”, a spus democratul Alexandru Jizdan, autorul proiectului de declarație. Aceasta a fost adoptată într-un moment în care majoritatea parlamentară PSRM-PD s-a redus până la un număr minim de 51 de deputați, după hemoragia din PD. Președintele Igor Dodon, liderul informal al PSRM, a cerut recent interzicerea traseismului prin lege, deși chiar el a părăsit, în 2011, Partidul Comuniștilor, oferind Alianței pentru Integrare Europeană de atunci voturile cheie pentru alegerea unui șef de stat și depășirea unei îndelungate crize constituționale și politice.

Fostul lider fugar al PD, Vlad Plahotniuc, a contestat într-o instanță americană decizia secretarului de stat Mike Pompeo prin care a fost declarat, în luna ianuarie, neeligibil pentru obținerea de viză în Statele Unite. Postul TV8 a publicat demersul depus de o avocată a lui Plahotniuc la tribunalul pentru districtul estic din New York. În cererea tradusă de TV8 se spune că decizia lui Pompeo l-a lipsit pe Plahotniuc de un proces echitabil în privința unei cereri de azil în Statele Unite și, prin urmare, i-a fost pusă viața și libertatea în pericol. Cel mai puternic om din R. Moldova în perioada 2016-2019, Plahotniuc a fugit în străinătate în iunie 2019, când partidul său a pierdut puterea. În ianuarie 2020, secretarul de stat american a anunțat că l-a declarat pe Plahotniuc și membrii familiei sale drept neeligibili pentru obținere de viză în Statele Unite din cauza acțiunilor de corupție ale lui Plahotniuc, care „au compromis sever independența instituțiilor democratice din Moldova”. În martie 2020, ambasada americană la Chișinău a confirmat că fostul oligarh moldovean se află în Statele Unite, spunând că împotriva acestuia au început procedurile administrative de deportare, care pot dura însă mult timp. Autoritățile moldovene l-au declarat în căutare pe Plahotniuc în 2019 și i-au intentat câteva dosare, acuzându-l între altele de escrocherie, spălare de bani și crimă organizată, inclusiv de obținere de beneficii din devalizarea băncilor moldovene, în 2014.

Guvernul Germaniei spune că a primit o notă oficială despre posibila retragere parțială a militarilor americani staționați pe teritoriul său, un pas despre care criticii cred că poate transmite un semnal greșit Rusiei și prejudicia securitatea NATO. Confirmarea survine după relatările presei despre faptul că președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut Pentagonului să retragă până la 15 mii din cei aproximativ 34 500 de militari americani din Germania. Casa Albă a refuzat să comenteze aceste relatări. La Berlin, un purtător de cuvânt al cancelarei Angela Merkel a spus că guvernul german a fost informat despre faptul că „administrația americană ia în considerare reducerea forțelor armate americane în Germania”. Purtătorul de cuvânt, Ulrike Demmer a mai precizat însă că, din câte cunoaște, „nu există o decizie finală”. Unii congresmeni americani au spus că o asemenea decizie ar slăbi securitatea Statelor Unite și ar întări poziția Rusiei în Europa.

În Statele Unite, numărul cazurilor de contaminarea cu noul coronavirus a trecut de două milioane, informează Universitatea Johns Hopkins. Numărul deceselor a trecut de 110 mii.

În acest moment, Statele Unite au cele mai multe cazuri confirmate de infectare din lume, urmează Brazilia cu peste 770 de mii și Rusia cu circa 500 de mii.

Numărul noilor infecții continuă să crească în 20 de state americane, concomitent cu reducerea restricțiilor impuse pentru a limita extinderea pandemiei. Iar președintele Donald Trump a anunțat joi la Casa Albă că-și va relua, săptămâna viitoare, mitingurile electorale în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Președintele Adunării Populare din regiunea găgăuză, Vladimir Kîssa este în autoizolare după ce a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, relatează gagauzinfo.md.

Potrivit sursei citate, un angajat al Aparatului Adunării Populare și soția sa, de asemenea, sunt infectați cu COVID-19.

Doi deputați care au fost infectați cu COVID-19 - Eugeniu Nichiforciuc (PDM) și Vladimir Mizdrenco (PSRM) au venit joi la prima dezbatere a Parlamentului, care și-a reluat lucrările după o carantină de două săptămâni provocată tocmai de îmbolnăvirea lor. Deputați din opoziție au cerut ca cei doi parlamentari să respecte recomandările Ministerului Sănătății și să continue să stea în autoizolare.

În timpul dezbaterilor, deputatul PAS Dumitru Alaiba a avertizat că va chema poliția, iar colegul său, Sergiu Litvinenco, a citat Codul penal care prevede inclusiv pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani pentru cei care răspândesc boli infecțioase, relatează Radio Chișinău.

Coaliția de guvernământ PSRM-PDM a rămas cu numai 51 de deputați așa că absența unui singur parlamentar ar lăsa coaliția fără majoritate.

Camera Deputaților din România a adoptat miercuri, 10 iunie un proiect de lege inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae prin care se prevede interzicerea, pentru doi ani, a vânzării participaţiilor statului la companii şi bănci la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie.

Partidul liberal de guvernământ a anunțat că va ataca proiectul de lege la Curtea Constituțională.

Proiectul de lege prevede suspendarea pentru o perioadă de doi ani, a oricăror operațiuni privind înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi. Mai multe: romania.europalibera.org

În România este incert dacă starea de alertă sanitară se va prelungi după 15 iunie, așa cum cere guvernul liberal al premierului Ludovic Orban. Pentru moment, partidul liberal de guvernământ nu are o majoritate în Parlament pentru a obține prelungirea stării de alertă: principalul partid de opoziție, PSD, declară că nu va vota prelungirea dar ar putea accepta o altă formă prin care să se menține obligativitatea unor restricții sanitare, menite să limiteze extinderea pandemiei de coronavirus. O decizie ar putea fi luată joi, la ședința conducerii PSD.

Ministrul sănătății Nelu Tătaru a avertizat din nou miercuri seară că fără prelungirea stării de alertă „nu mai putem restricționa absolut nimic". În opinia ministrului, „România este în pericol sanitar”. El a invocat cele aproape 200 de cazuri de noi de îmbolnăviri zilnice cu Covid-19 şi o medie de 150 de persoane internate la terapie intensive ca urmare a contaminării cu noul coronavirus.

Mai multe: romania.europalibera.org

În ultimul Raport privind libertatea religioasă, publicat de Departamentul de Stat de la Washington, România continuă să aibă aceleași probleme ca și în anii trecuți: trenează restituirile proprietăților deținute în perioada interbelică de comunitățile evreiești și de cele greco-catolice, cultele minoritare sunt adesea puse la zid chiar de preoți ortodocși, BOR este favorizată de autoritățile locale în defavoarea celorlalte, iar antisemitismul nu a dispărut.

Documentul citează cercetări și studii sociologice care arată că în proporție de aproape 70% românii nu au încredere în musulmani și că aproape jumătate dintre români nu-i văd pe evrei cu ochi buni. Practic, întreg Raportul, care are 22 de pagini referitoare la România, relevă, în mare, lipsa de toleranță a românilor față de cultele mici și față de minoritari. Mai multe: romania.europalibera.org

Ministrul german de externe Heiko Maas, aflat miercuri la Ierusalim şi Amman, s-a declarat „serios îngrijorat” de planul guvernului israelian de a anexa o parte din Cisiordania. Maas a avertizat că această mișcare ar putea zădărnici total planul de pace care prevede crearea unui stat palestinian, alături de Israel. Ministrul de externe german a subliniat totodată că poziția sa reflectă și temerile Uniunii Europene.

Vizita lui Maas, a cărui ţară preia preşedinţia UE la 1 iulie, este prima a unui demnitar străin după instalarea unui guvern de uniune națională în Israel la jumătatea lunii mai.

Pe 1 iulie, guvernul lui Bejamin Netanyahu ar urma să îşi prezinte strategia de punere în practică a planului administraţiei americane pentru Orientul Mijlociu. Acesta prevede anexarea de către Israel a coloniilor sale şi a văii Iordaniei din Cisiordania, teritoriu palestinian controlat de Israel de mai bine de 50 de ani, precum şi crearea unui stat palestinian pe un teritoriu redus.

În regiunile izolate din Rusia a început miercuri să se voteze anticipat în referendumul constituţional, prevăzut să se desfăşoare la 1 iulie, în pofida temerilor legate de noul coronavirus. Această revizuire constituţională i-ar permite, teoretic, preşedintelui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036.

Reformele vor acorda de asemenea prerogative suplimentare preşedintelui rus şi înscriu principii conservatoare în Constituție, precum religia şi definirea căsătoriei ca uniune dintre un bărbat şi o femeie.

Scrutinul era prevăzut iniţial pentru 22 aprilie, dar a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus.

În Rusia,numărul noilor cazuri de contaminare s-a stabilizat de câteva săptămâni, situându-se între 8.000 şi 9.000 de infectări înregistrate zilnic.

Rusia are aproape 500 de mii de cazuri de contaminare cu noul coronavirus, fiind a treia ţară dintre cele mai afectate din lume, după Statele Unite şi Brazilia.

În cursul ultimelor 24 de ore, au fost semnalate 216 decese, ceea ce ridică numărul deceselor în Rusia la peste 6.300. Un număr relativ mic, care se explică parțial prin faptul că Rusia numără doar decesele a căror primă cauză este Covid-19, spre deosebire de multe alte ţări care înregistrează toate decesele persoanelor testate pozitiv drept decese legate de Covid-19.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, a declarant miercuri că pandemia de coronavirus provoacă cea mai gravă recesiune economică din ultimii o sută de ani, cu o posibilă scădere a economiei globale cu peste 7.6%, anul acesta – dacă vine și un al doilea val de coronavirus, cum se așteaptă mulți experți.

În Statele Unite, țara cea mai lovită în acest moment de pandemie, analiștii se așteaptă ca economia să scadă cu 6,5% iar rata șomajului să crească la peste 9%. În acest context, președintele Băncii Centrale americane (Rezervele Federale), Jerome Powell a asigurat miercuri că instituția va continua să sprijine masiv economia, cu o rată a dobânzii aproape de zero. Rezervele Federale au pompat deja în economie trilioane de dolari, în tentativa de a încuraja băncile să continue să acorde credite. Totodată au finanțat programe pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii, și au cumpărat datoriile municipalităților și ale unor mari companii.

Câteva țări europene au anunțat noi pași pentru relaxarea restricțiilor impuse în scopul de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.

Franța ar urma să ridice starea de urgență de pe 10 iulie, după care vor urma 4 luni de tranziție în care rămân posibile o serie de restricții. Cel mai recent bilanţ al deceselor în 24 de ore este de 87. Numărul total al deceselor legate de COVID-19 a ajuns în Franţa la peste 29 de mii.

Polonia îşi va redeschide de sâmbătă, 13 iunie frontierele pentru cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, urmând ca de marţi, 16 iunie să fie reluate zborurile internaţionale, a anunţat miercuri prim-ministrul Mateusz Morawiecki. Polonia a cunoscut recent o creştere a numărului de infectări cu noul coronavirus, mai ales în jurul minelor de cărbune din sudul ţării. Luni a fost raportat un număr record de 599 cazuri noi.

Germania va ridica de marţi, 16 iunie, controalele la frontierele cu ţările vecine, punând capăt celor trei luni de restricţii impuse din cauza pandemiei de COVID-19. Se renunță și la carantina obligatorie de 14 zile pentru persoanele care vin din interiorul UE, cu excepţia celor care sosesc din Spania. Până la sfârșitul lunii august rămâne însă în vigoare obligativitatea de autoizolare a celor care sosesc din afara granițelor Uniunii Europene, a anunțat ministrul german de interne.

Austria a va renunțat de asemeni de pe 16 iunie la controale la granița cu Italia și va anula obligativitatea carantinei pentru călătorii care vin din 30 de țări ale Uniunii Europene și spațiului Schengen.

Ungaria și Croația au anunțat că vor ridica restricțiile la traversarea graniței pe 12 iunie.

La scară globală, numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a ajuns la 7,3 milioane, iar cel al deceselor - la peste 400 de mii, potrivit datelor universității americane Johns Hopkins.

Coordonatorul politicii externe europene, Josep Borell a declarat că Uniunea Europeană ar dori să ridice „progresiv şi parţial" restricţiile de călătorie la frontierele externe ale UE începând de la 1 iulie. Ar fi vorba de ridicarea restricţiilor cu anumite ţări terţe, luând în considerare „un anumit număr de principii şi criterii", în baza unei „abordări comune" între statele membre, a spus Borell.

Granițele extreme ale Uniunii Europene au fost parțial închise pe 17 martie, din cauza pandemiei de coronavirus. Închiderea s-a decis coordonat în cadrul UE, redeschiderea însă s-ar putea face și individual.

Germania, de exemplu, vrea să mențină restricțiile pentru cei sosiți din țări extracomunitare până la sfârșitul lunii august, a anunțat miercuri ministrul german de interne. Pe de altă parte,Grecia, a cărei economie depinde în mare măsură de turism, a anunţat deja că va relua transportul aerian începând din 15 iunie pentru o listă de ţări, inclusiv state din afara UE şi spaţiul Schengen, precum Australia, China şi Coreea de Sud.

În Statele Unite, unul dintre frații lui George Floyd, a cărui moarte în timpul arestării a cauzat proteste globale împotriva injustiției rasiale, a cerut membrilor Camerei Reprezentanților să „pună capăt suferinței” afroamericanilor cauzată de brutalitatea poliției. Philonise Floyd, în vârstă de 42 de ani, a vorbit la audieri în comisia juridică a Camerei, care lucrează de urgență la un proiect de reformă a poliției. Audierile au avut la o zi de la înmormântarea lui George Floyd. În vârstă de 46 de ani, el a fost ucis în timp ce era arestat de patru polițiști albi, pe 25 mai, la Minneapolis, un polițist țintuindu-l la pământ, cu genunchiul pe gât, timp de aproape nouă minute. Scena filmată a cauzat proteste deosebit de ample, survenind după multe alte cazuri de ucidere a afroamericanilor de către poliție. Comisia juridică din Camera Reprezentanților, unde opoziția democrată deține majoritatea, pregătește un pachet legislativ cu scopul de a combate violența din partea poliției și injustiția rasială. Pachetul va fi prezentat în plenul Camerei pe 4 iulie. „Mă aflu aici pentru a vă cere să faceți să înceteze. Să înceteze suferința”, le-a spus Philonise Floyd congresmenilor. „George a chemat după ajutor, dar a fost ignorat. Vă rog să dați ascultare chemării pe care v-o adresez eu acum, apelurilor familiei nostre, și apelurilor care răsună în stradă, în lumea întreagă”, a mai spus Floyd la audieri. La funeraliile fratelui său, care au avut loc marți, la Houston, au participat mii de oameni, inclusiv politicieni de diferite culori ideologice. A fost difuzat un mesaj video al fostului vicepreședinte american Joe Biden, candidatul democrat la alegerile prezidențiale din noiembrie, spunând că americanii nu mai pot ignora rasismul. Miercuri, în mai multe orașe americane, inclusiv la Washington, sunt plănuite noi proteste, pentru a 16-a zi consecutiv.

Încă 296 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și șase decese cauzate de COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova miercuri, a anunțat ministerul sănătății pe site-ul său. Numărul contaminărilor este cel mai mare confirmat într-o singură zi de la începutul pandemiei, ridicând bilanțul total la 10 321, dintre care peste patru mii sunt cazuri active. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 este acum de 371. Postul TV8 relata marți, citând-o pe șefa direcției sănătate a primăriei capitalei, Tatiana Bucearschi, că în spitalele din Chișinău ar mai fi disponibile numai 133 de paturi. Potrivit ministerului sănătății, sute de bolnavi cu forme ușoare se tratează la domiciliu, primind consultațiile medicului la telefon.

Biroul permanent al parlamentului a decis că forul legislativ își reia, de joi, ședințele în plen, după o pauză de două săptămâni cauzată de infectarea unui deputat cu COVID-19. În urma testelor, a fost confirmată contaminarea altor doi deputați. Agenda următoarelor câteva ședințe în plen stabilită miercuri de biroul permanent include votul asupra așa numitei legi a ONG-urilor. De adoptarea ei depinde primirea a zeci de milioane de euro dintr-un ajutor macrofinanciar oferit de Uniunea Europeană. Legea care ar reglementa între altele relațiile organizațiilor neguvernamentale cu politicul a fost criticată de președintele Igor Dodon și de Partidul Socialiștilor, care domină coaliția guvernamentală. Legea interzice finanțarea partidelor de către ONG-uri și fundații, dar permite că acestea să ajute între campanii partidele să-și consolideze capacitățile organizaționale.

Câteva țări europene au anunțat noi pași pentru relaxarea restricțiilor antiepidemice. Austria a spus, miercuri, că va renunța, de pe 16 iunie, la controale la granița cu Italia și va anula obligativitatea carantinei pentru călătorii care vin din 30 de țări ale Uniunii Europene și spațiului Schengen. Ungaria și Croația au anunțat că vor ridica restricțiile la traversarea graniței pe 12 iunie.

Dar în Statele Unite, principalul expert în domeniul bolilor infecțioase, Anthony Fauci, membru al comisiei antiepidemice a Casei Albe, a avertizat că sfârșitul pandemiei de coronavirus este departe. Numărul cazurilor de infectare în Statele Unite, țara cel mai grav afectată de COVID-19, s-a apropiat de două milioane, coronavirusul cauzând peste 112 mii de decese.

La scară globală, numărul cazurilor de infectare a ajuns la 7,25 milioane, iar cel al deceselor - la aproape 412 mii, potrivit datelor universității americane Johns Hopkins.