Ştiri
OMS: La nivel global, populațiile indigene sunt deosebit de vulnerabile la pandemia de coronavirus
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că indigenii, ale căror comunități numără cam 500.000 de oameni la nivel global, sunt deosebit de vulnerabili la pandemia de coronavirus din cauza condițiilor de viață precare. Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că la 6 iulie erau înregistrate peste 70.000 de cazuri de infectare cu COVID-19 în rândul populațiilor indigene din cele două Americi, cu peste 2000 de decese. El a îndemnat țările lumii să ia toate măsurile de precauție necesare, cu un accent special pe trasarea lanțului infectărilor, pentru a combate pandemia. „Nu putem aștepta vaccinul, trebuie să salvăm vieți acum”, a spus directorul OMS într-o videoconferință de la sediul din Geneva al organizației pe care o conduce, luni. Potrivit bilanțului alcătuit de Reuters, bilanțul infectărilor cu coronavirus la scară globală a ajuns la peste 14,5 milioane, iar al deceselor – la peste 600.000.
Moțiunea de cenzură a opoziției împotriva guvernului condus de Ion Chicu a eșuat în parlament
Moțiunea de cenzură a opoziției împotriva guvernului condus de Ion Chicu a eșuat luni în parlament. Moțiunea fusese inițiată de Platforma DA și contrasemnată de PAS, iar Grupul Pro Moldova promisese să o voteze. Moțiunea avea nevoie ca să treacă de 51 de voturi, dar a acumulat numai 46, de la deputați din Platforma DA, PAS, Pro Moldova și câțiva parlamentari din Partidul Șor. La dezbateri reprezentanții puterii au acuzat opoziția că vrea să destabilizeze țara, iar opoziția și-a repetat reproșul că guvernul nu este în stare să conducă țara, mai ales în condițiile epidemiei de COVID-19.
COVID-19 în R. Moldova: încă 135 de cazuri noi de infectare
Au fost confirmate luni încă 135 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, bilanțul total al infectărilor ajungând astfel la 21.115. Autoritățile medicale au informat totodată despre noi decese, printre victime numărându-se Șeful Centrului de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală, Institutul Mamei și Copilului, profesorul Mihai Strătilă. El fusese diagnosticat cu COVID-19 luna trecută.
Congresul Azerilor din R. Moldova anunță un marș în legătură cu escaladarea violențelor la granița dintre Azerbaidjan și Armenia
O asociație a azerilor moldoveni a anunțat că va ține la 22 iulie, la Chișinău, un marș în legătură cu escaladarea violențelor la granița dintre Azerbaidjan și Armenia, puse de azeri pe seama armenilor, și invers.
Potrivit unui comunicat de presă preluat de IPN, organizatorul manifestației anunțată ca „pașnică” este Congresul Azerilor din Republica Moldova, iar la marș vor participa membrii „comunității azere din Moldova, inclusiv studenți azeri care studiază în Moldova”.
Participanții ar urma să meargă în marș de la ambasada azeră din Chișinău la cea armeană. Armenia și Azerbaidjanul, care au un conflict vechi de aproape trei decenii în Nagorno-Karabah, se amenință reciproc de mai multe zile de bombardarea unor sate din zona de graniță în districtele Tavush (Armenia) și Tovuz (Azerbaidjan). Comunitatea internațională a făcut apeluri la calm.
Nancy Pelosi: John Lewis „a fost mereu de partea îngerilor, iar acum este împreună cu ei”
În Statele Unite, lidera democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a adus un omagiu postum reprezentantului din Georgia John Lewis, figură legendară a luptei pentru egalitate rasială, care a murit vineri la vârsta de 80 de ani. Vorbind într-o emisiune televizată, luni, Pelosi a spus că Lewis „a fost mereu de partea îngerilor, iar acum este împreună cu ei”.
Pelosi urma să prezideze tot luni un moment de reculegere în Congres. AP scrie că sicriele altor mari dispăruți din legislativ, ca John McCain, au fost expuse în Rotunda Capitolului, dar în cazul lui Lewis acest lucru nu va fi posibil, din cauza pandemiei. Duminică, sute de oameni s-au perindat prin fața unui portret mural al lui Lewis în preajma casei lui din Atlanta.
Paul Whelan, condamnat la Moscova pentru spionaj, ar putea fi eliberat în schimbul unor cetățeni ruși aflați în detenție în SUA
Avocații fostului pușcaș marin american Paul Whelan, condamnat la Moscova la 16 ani de închisoare pentru spionaj, luna trecută, spun că clientul lor ar putea fi eliberat în septembrie în schimbul unor cetățeni ruși aflați în detenție în Statele Unite.
Vladimir Zherebenkov a spus agenției TASS luni că Whelan, care neagă toate învinuirile, rămâne la centrul de detenție Lefortovo din Moscova în vreme ce discuțiile avansează. Celălalt avocat a lui Whelan, Olga Karlova, a declarat pentru Interfax că „anumite surse” au informat echipa de juriști a lui Whelan că ar putea fi schimbat în septembrie, dar „informația nu a fost confirmată”.
Luna trecută s-a relatat în presă că oficiali americani și ruși discută un posibil schimb de deținuți: Paul Whelan, în schimbul rușilor Viktor Bout și Konstantin Yaroshenko. Paul Whelan, care are 50 de ani, a fost arestat la Moscova în decembrie 2018, iar procurorii au susținut că ar găsit asupra lui un flash stick pe care s-ar fi aflat informații secrete.
Din cauza amenințărilor, contracandidata președintelui din R. Belarus și-a trimis copiii în străinătate
Cel mai bine cotat contracandidat al președintelui în exercițiu din R. Belarus, Aliaxandr Lukașenka, Svetlana Tikhanouskaya, și-a trimis copiii în străinătate, în UE, după ce primise amenințări că îi vor fi răpiți dacă nu își retrage candidatura, a informat un jurnalist de opoziție.
Tikhanouskaya și-a lansat candidatura pentru alegerile de la 9 august după ce soțul ei, un cunoscut vlogger anti-Lukașenka, a fost arestat în luna mai. De atunci, ea a devenit în mod surprinzător cel mai de temut contracandidat al lui Lukașenka, iar săptămâna trecută a primit sprijinul a două figuri marcante din opoziție, care fuseseră excluse din cursa pentru președinție.
Duminică, ea și-a ținut primul miting electoral oficial, la care au participat mii de oameni. Știrea plecării din țară a copiilor candidatei, împreună cu bunica lor, a fost pusă în circulație de jurnalista Nataliya Radina într-un video postat pe YouTube.
În Parlament se dezbate moțiunea de cenzură împotriva guvernului Chicu
Deputații moldoveni discută luni moțiunea de cenzură înaintată împotriva guvernului lui Ion Chicu de opoziția nemulțumită de felul cum executivul gestionează criza de COVID-19 și în general problemele țării. Moțiunea a fost depusă la 16 iulie de Platforma DA, fiind contrasemnată de PAS. Deputații din grupului Pro Moldova au spus că o vor susține. În pregătirea dezbaterii, principalul partid de guvernământ, al socialiștilor, a spus că opoziția caută să destabilizeze țara prin depunerea moțiunii, și că guvernul Chicu ar fi avut rezultate mai bune dacă opoziția nu l-ar fi obstrucționat mereu. Președintele Igor Dodon a criticat și el moțiunea, anticipând că va eșua din lipsă de voturi. Ca să doboare guvernul, promotorii moțiunii au nevoie de jumătate plus unul din voturile celor 101 deputați.
R. Moldova ia un credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru măsuri antiepidemiologice
R. Moldova ia un credit de 70 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ca să facă față cheltuielilor legate de combaterea epidemiei de COVID-19. Împrumutul a fost aprobat în ședința de luni a guvernului lui Ion Chicu. Potrivit IPN, ministrul finanţelor, Serghei Pușcuța, a precizat că se estimează că resursele financiare din cadrul împrumutului să acopere cheltuielile aferente combaterii COVID-19 în perioada bugetară 2020-2022. R. Moldova ar putea avea de asemenea la dispoziție pentru combaterea efectelor pandemiei un credit de 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Tot pe fondul pandemiei, guvernul de la Chișinău a lansat recent discuții cu Fondul Monetar Internațional pentru un program de credit în valoare de 550 de milioane de dolari, din care Moldova speră să poată lua bani deja la toamnă.
PSRM: Protestele veteranilor de război de săptămâna trecută au conținut elemente de „ură interetnică”
Partidul socialiștilor spune că protestele veteranilor războiului de pe Nistru, ținute săptămâna trecută, ar fi conținut elemente de „ură interetnică”, și îndeamnă forțele politice să le condamne. Într-un comunicat citat de IPN, PSRM spune că tocmai asemenea declarații incendiare, inclusiv unioniste, de felul celor rostite la mitingurile din 16 și 19 iulie, au creat baza conflictului transnistrean. În comunicatul PSRM se cere deputaților din toate fracțiunile să condamne declarațiile veteranilor, iar organelor de drept să reacționeze la orice acțiune „ilegală” care „provoacă destabilizare, haos și conflicte civile în țară”. La protestele de joi și duminică, din centrul capitalei, veteranii de război au cerut demisia actualei guvernări și a președintelui Igor Dodon. Între timp, mai multe asociații ale veteranilor de război, care susțin că reprezintă majoritatea, au dat publicității luni un comunicat de presă în care se dezic de manifestațiile veteranilor, puse pe seama unui „grup minoritar de protestatari”.
Liderii UE caută un compromis privind bugetul și stimulentele economice legate de COVID 19
Liderii Uniunii Europene încearcă din nou luni să ajungă la un compromis privind bugetul și pachetul de stimuli economici legat de COVID-19, după trei zile de negocieri eșuate. Summitul început la 17 iulie la Bruxelles ar fi trebuit să dureze două zile, dar a fost prelungit până la 19 iulie. În ciuda discuțiilor care au durat până luni în zori, tot nu s-a ajuns la un acord, așa că liderii s-au adunat din nou la masa de negocieri luni după-masă. Summitul a avut momente tensionate. Președintele francez Emmanuel Macron s-a răstit la liderii din Olanda și Austria și a amenințat că pleacă de la summit. Președintele Consiliului European, Charles Michel, le-a amintit participanților că peste 600 000 de oameni au murit din cauza coronavirusului, adăugând că este datoria liderilor să fie uniți în asemenea momente. Liderii discută mărimea și regulile de distribuire a unui pachet masiv de stimuli economici sub formă de împrumuturi și granturi destinate refacerii economice a UE în urma pandemiei.
Donald Trump refuză să se angajeze public să accepte rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale
Președintele american Donald Trump a refuzat să se angajeze public să accepte rezultatele alegerilor prezidențiale de la toamnă, indiferent care ar fi ele, și a numit „fake-uri” sondajele de opinie care îi dau un avantaj substanțial rivalului său democrat, Joe Biden. „N-o să spun automat „da”, a declarat Trump la un interviu cu televiziunea Fox News, la 19 iulie, întrebat dacă își va recunoaște imediat eventuala înfrângere electorală. Fostul vicepreședinte democrat Joe Biden conduce cu 15% în sondajele privind încrederea în candidați, și cu 20% la întrebarea „Cine ar gestiona mai bine criza de coronavirus?”, potrivit unui mare sondaj de opinie ABC News/Washington Post publicat la 19 iulie. Trump a spus că rezultatele sondajului sunt false sau irelevante. Răspunzând declarațiilor lui Trump, echipa de campanie a lui Biden a spus că „Poporul american va decide la alegeri, iar autoritățile americane sunt perfect capabile să evacueze eventuali intruși de la Casa Albă”. Popularitatea lui Trump a scăzut mult de când cu pandemia de COVID-19, care a lovit din plin Statele Unite, și după uciderea afroamericanului George Floyd într-un incident cu poliția din Minneapolis la 25 mai.
Ion Chicu: regimul de autoizolare ar putea deveni opțional, după 1 august
Autoritățile moldovene examinează posibilitatea ca regimul de autoizolare să devină opțional. Premierul Ion Chicu a declarat că, vineri, 24 iulie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică se va reuni în ședință pentru a decide asupra acțiunilor de după 1 august, când va se va încheia starea de urgență în sănătate publică. Premierul a mai spus, după ședința săptămânală de la Președinție, luni, 20 iulie, că este posibil să fie introdus un regim opțional în privința celor 14 zile de autoizolare pentru cetățenii care traversează hotarul țării, transmite IPN. „Detaliile tehnice le vom comunica vineri. Sper să putem veni cu soluții alternative la acest capitol”, a adăugat premierul. Starea de urgență în sănătate publică expiră pe 31 iulie. În prezent, regimul de autoizolare de 14 zile, la revenirea în țară, este obligatoriu.
Trump, împotriva obligativității purtării măştii ca măsură anti-COVID
Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a pronunțat pentru purtarea măștilor ca măsură de protecție anti-COVID, dar împotriva ideii de a impune la nivel naţional obligativitatea acestora. Potrivit președintelui american, oamenii ar trebui să aibă „o anumită libertate”. „Vreau ca oamenii să aibă o anumită libertate și nu cred că cerința obligatorie de a purta măști este legală”, a declarat Trump, într-un interviu pentru Fox News. Președintele Trump a reiterat totodată că, în opinia sa, numărul cazurilor de coronavirus este în ascensiune în Statele Unite din cauza creșterii numărului de teste efectuate, deși ritmul de infectare rămâne mai mare decât cel de majorare a numărului teste. În ultimele zile, peste 70 de mii de cazuri noi de coronavirus au fost înregistrate, zilnic, în Statele Unite. De la începutul pandemiei, în total, au fost înregistrate peste 3,7 milioane de persoane infectate, 140 de mii dintre care au murit. Pentru ambii indicatori, Statele Unite se află în mod semnificativ înaintea celorlalte țări.
Proteste în extremul orient al Rusiei, pentru a noua zi consecutiv
În câteva orașe mari din orientul îndepărtat al Rusiei au continuat, duminică, manifestațiile în sprijinul guvernatorului arestat al regiunii Habarovsk, Serghei Furgal. Mii de oameni au ieșit să protesteze la Habarovsk, Vladivostok, Komsomolsk pe Amur și Birobidjan. Acțiunile de protest nu au fost autorizate, iar forțele de ordine au reținut câțiva activiști în Vladivostok și Birobidjan. La manifestațiile din celelalte orașe, poliția nu a intervenit până acum, ci doar a împărțit măști medicinale participanților, pe fondul riscului extinderii epidemiei de Covid. La Habarovsk a fost a noua zi consecutivă de proteste, iar cu o înainte, potrivit organizatorilor, la manifestații au participat câteva zeci de mii de oameni.
Guvernatorul regiunii Serghei Furgal a fost arestat pe 9 iulie și escortat la Moscova. El este acuzat că ar fi implicat în organizarea unor asasinate cu 15 ani în urmă, iar un tribunal i-a aplicat măsura de arest preventiv pentru două luni. Furgal respinge acuzațiile, iar susținătorii săi le consideră motivate politic. Presa din Habarovsk a scris că, potrivit unei versiuni, în spatele arestării lui Furgal s-ar afla refuzul său de a vinde pachetul de 25% din acțiunile pe care-l deține prin soția sa în gigantul metalurgic Amurstal, unde restul de 75% din acțiuni ar aparține unor apropiați ai Kremlinului. Acțiunile de protest care au început pe 11 iulie în sprijinul lui Furgal sunt cele mai ample din ultimii ani în orientul îndepărtat al Rusiei.
La Minsk, câteva mii de oameni au participat la mitingul candidatei independente Svetlana Țihanouskaia
La Minsk, peste șapte mii de oameni au participat, duminică, la o manifestație electorală a candidatei independente la președinția belarusă, Svetlana Țihanouskaia, potrivit centrului pentru drepturile omului Vesna. Alături de ea au luat cuvântul Veronica Țapkala și Maria Kalesnikava, reprezentantele potențialilor candidați, respinși de CEC, Valer Țapkala și Viktar Babarika.
Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, de la începutul campaniei electorale pentru alegerile din 9 august, în Belarus au fost arestate 25 de persoane pe motive politice, între care principalii oponenți ai actualului președinte Aleksandr Lukașenka, după cum arătau unele sondaje de opinie, fostul bancher Viktar Babarika și fostul ambasador belarus în Statele Unite, Valer Țapkala. La acțiunile de protest împotriva excluderii opozanților din cursa electorală au fost reținute peste o mie de persoane. Echipele electorale ale celor doi opozanți și candidatei independente Țihanouskaia au decis să facă front comun în alegeri, promițând ca, în cazul victoriei, să-i elibereze pe toți deținuții politici și să organizeze noi alegeri, libere și corecte.
COVID-19 în R. Moldova: 186 de noi cazuri
Încă 186 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și patru decese printre bolnavii de COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova duminică, a anunțat ministerul sănătății pe site-ul său. Numărul total al contaminărilor a ajuns la 20 980, iar cel al deceselor este de 684. Aproape 370 de bolnavi se află în stare gravă. Tot duminică, au fost declarate vindecate 193 de persoane, numărul cazurilor active rămânând de peste 5 900.
Continuă protestele din Habarovsk: oamenii cer eliberarea guvernatorului regiunii
În orașul Habarovsk din extremul orient al Rusiei, a avut loc un nou protest, duminică, la care participanții au cerut eliberarea guvernatorului din Habarovski Krai, Serghei Furgal. Membru al Partidului Liberal Democrat, acesta a fost arestat pe 9 iulie pentru presupusa sa implicare în câteva omoruri produse cu 15 ani în urmă. Noua demonstrație a avut loc după ce, sâmbătă, în orașul cu o populație de 590 de mii de oameni, zeci de mii au ieșit în stradă. Transferat la Moscova, este cercetat pentru presupusa comandare sau organizare a trei asasinate, în anii 2004 – 2005. În vârstă de 50 de ani, inculpatul se declară nevinovat, iar suporterii săi spun că acuzațiile ar fi motivate politic.
Secretarul general al ONU: lumea a atins un „punct limită”
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea a atins un „punct limită” și are nevoie de un nou model de guvernare care să reducă nivelul mare de inechitate scos în evidență de pandemia de coronavirus. „COVID-19 a fost asemănat cu o radiografie, care scoate la iveală fracturile din scheletul fragil al societăților pe care le-am construit”, a spus Guterres în prelegerea sa anuală Nelson Mandela.
Această radiografie a „expus peste tot înșelăciuni și falsuri”, inclusiv „minciuna că piața liberă poate asigura tuturor îngrijire medicală (...), iluzia că trăim într-o lume post-rasială și mitul că ne aflăm cu toții în aceeași barcă”, a spus Guterres.
El a vorbit despre mobilele inechității, între care rasismul sistemic, ordinea patriarhală, accesul inegal la tehnologie și diferențele în felul cum sunt guvernate țările. Schimbarea lumii ar trebui să presupună noi politici de protecție socială, inclusiv acces universal la îngrijire medicală gratuită și posibilitatea unui venit minim garantat.
Veterani ai războiului de pe Nistru au cerut demisia conducerii țării în frunte cu președintele Igor Dodon
Sute de veterani ai războiului de pe Nistru și simpatizanți ai acestora au protestat duminică în fața parlamentului și președinției de la Chișinău, pentru a doua oară într-o săptămână, cerând demisia conducerii țării în frunte cu președintele Igor Dodon. La demonstrația organizației Forța Veteranilor au luat parte și politicieni ai opoziției, din Platforma DA și PAS. Protestatarii au spus că vor ieși din nou în stradă când parlamentul va supune votului, săptămâna viitoare, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Chicu. Protestele au început pe 16 iulie, când moțiunea a fost depusă de cele două partide ale opoziției. În aceeași zi, parlamentul a aprobat mai multe măsuri de protecție socială revendicate de veterani. Dar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa demonstrația, înfuriindu-i pe participanți. Într-o declarație făcută ulterior, președintele Dodon a părut să apere acțiunile poliției.
Veteranii războiului de pe Nistru și-au reluat protestele în fața parlamentului și președinției
Veterani ai războiului de pe Nistru și-au reluat, duminică, protestele în fața clădirilor parlamentului și președinției, cerând mai multă protecție socială pentru participanții la conflicte și familiile lor. La demonstrația la care au fost văzuți și mai mulți politicieni ai opoziției, inclusiv liderul Platformei DA, Andrei Năstase, participanții au mai scandat lozinci împotriva guvernului și președintelui Igor Dodon, pe care l-au numit „trădător”. Pe 16 iulie, poliția a aplicat forța pentru a dispersa un prim protest al veteranilor, iar președintele Dodon a părut să apere ulterior acțiunile poliției. La protestul de duminică, poliția a format un perimetru în jurul manifestării, verificând gențile unor participanți. În ajun, ministerul de interne a spus că nu va tolera încălcarea legii, sau aducerea la protest a armelor. Pe 16 iulie, parlamentul a votat, pe fundalul demonstrațiilor, ca veteranilor de război să li se ofere gratuit prima de asigurare medicală obligatorie și alte beneficii, dar aceștia spun că nu este suficient.
Bilanțul COVID-19 în R. Moldova: numărul deceselor a ajuns la 684
Încă patru bolnavi infectați cu COVID-19 au decedat iar numărul total al deceselor cauzate de coronavirus în R. Moldova a ajuns la 684, a anunțat ministerul sănătății, duminică dimineață. Datele actualizate mai arată că alte aproape 370 de persoane se află în stare gravă. Până sâmbătă, în R. Moldova au fost confirmate 20 794 de cazuri de contaminare, inclusiv peste 5 700 de cazuri active. Aproximativ 1 600 de persoane care au făcut COVID-19 sunt internate la spital, iar restul se tratează la domiciliu.
Președintele Kosovo, Hashim Thaci, se declară nevinovat după audierile de la Haga
În primele sale declarații pentru concetățeni de când este audiat în procesul de crime de război, președintele kosovar Hashim Thaci și-a apărat acțiunile din perioada războiului cu Serbia și a făcut apel la unitate între forțele politice din Kosovo pentru normalizarea relațiilor cu Belgradul.
Thaci a făcut declarațiile sâmbătă, într-un discurs televizat și o postare pe Facebook, la revenirea în țară de la Haga, unde a fost audiat timp de mai multe zile de procurorii Tribunalului special pentru Kosovo despre acțiunile sale din timpul războiului de gherilă, de la sfârșitul anilor 1990, pentru independență față de Serbia.
Pe 24 iunie, instanța de la Haga inculpat pe Thaci și pe alți kosovari proeminenți pentru crime grave, inclusiv „aproape o sută de omoruri”, dispariții de persoane și tortură. În remarcile sale de pe 18 iulie, Thaci care se declară nevinovat a spus că are un „respect deplin” față de procesul de stabilire a adevărului despre cele întâmplate în timpul războiului, când el a fost un comandant de rang înalt în Armata de Eliberare din Kosovo.
În Xinjiang din vestul Chinei s-a anunțat o ușoară creștere de noi cazuri COVID-19
Autoritățile provinciei Xinjiang din vestul Chinei au anunțat o ușoară creștere în numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și au introdus imediat restricții de circulație. Cu 17 cazuri de îmbolnăvire și 23 de infectare asimptomatică confirmate duminică, în capitala regională Urumqi au fost suspendate zborurile, circulația metroului și trenurilor și au fost interzise întrunirile publice. Pandemia de coronavirus a izbucnit la sfârșitul anului trecut în orașul Wuhan din centrul Chinei, dar autoritățile chineze au reușit în mare parte să o aducă sub control prin restricții severe. Mulți experți și oficiali occidentali și-au exprimat constant neîncrederea în datele furnizate de chinezi. Sâmbătă, Comisia națională pentru sănătate de la Beijing a spus că în China existau doar 252 de cazuri active de infectare cu noul coronavirus.
Bilanț COVID-19 în R. Moldova: 300 de noi cazuri de infectare
Încă 300 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și cinci decese printre bolnavii de COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova sâmbătă. Datele proaspete ale ministerului sănătății arată că numărul total al contaminărilor a ajuns la 20 794, dintre care aproape șase mii sunt cazuri active, iar cel al deceselor este de 680. Aproape 345 de bolnavi se află în stare gravă. Vineri, autoritățile medicale au spus că răspândirea infecției este pe cale să se stabilizeze, după o ușoară descreștere față de sfârșitul lunii iunie, când a atins un punct culminant. Criticii felului în care este gestionată criza de coronavirus spun însă că stabilizarea se produce la o rată încă îngrijorător de ridicată a cazurilor noi de contaminare.
