Cargobotul de mare tonaj blocat în Canalul Suez de aproape o săptămână a fost readus complet pe linia de plutire, au anunțat autoritățile luni, iar navigația prin importanta arteră maritimă dintre Marea Roșie și Marea Mediterană a fost reluată. Succesul a venit după multe eforturi, iar blocarea canalului a provocat companiilor maritime pagube zilnice de miliarde de dolari. Nava Ever Given, care aduce containere din Asia în Europa, s-a împotmolit la 23 martie cam la 6km nord de intrarea în canal dinspre Marea Roșie. Luni peste 320 de nave așteptau să treacă prin canal. Acum, Ever Given a fost remorcată și dusă într-un lac mai ferit, unde va fi supusă unor inspecții tehnice. Prin Canalul Suez, lung de 193 km, trece cam o treime din comerțul mondial cu containere, și cam 12% din volumul total de bunuri comerciale din lume.

În orașul american Minneapolis a început luni procesul fostului polițist alb acuzat în legătură cu moartea afro-americanului de 46 de ani George Floyd. În prima zi, jurații au văzut printre altele video-ul circulat în lumea întreagă în care polițistul Derek Chauvin apasă genunchiul pe gâtul lui Floyd 9 minute și 29 de secunde, cu toate că Floyd spune de 27 de ori că nu poate respira, după care rămâne fără suflare. Moartea lui Floyd a provocat proteste ample în Statele Unite și alte țări cu probleme rasiale, reaprinzând discuția despre rasismul sistemic în care sunt nevoiți să trăiască de sute de ani mai ales negrii din societăți predominant albe, inclusiv post-coloniale.

Președinta Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională în speranța că ea va constata că există condiții pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. Anunțul șefei statului vine după ce doi candidați la postul de premier propuși de ea au fost respinși de legislativ, ceea ce, susține Sandu, i-ar da dreptul să dizolve Parlamentul. Maia Sandu a anunțat că se adresează CC după ce a avut săptămâna trecută consultări cu partidele parlamentare. În anunțul de luni, ea și-a repetat criticile la adresa actualului legislativ, spunând că din el fac parte deputați corupți, care „sărăcesc țara”. În lunga criză politică provocată de efortul Maiei Sandu de a convoca alegeri anticipate, ea a refuzat să numească doi candidați la postul de premier propuși de majoritatea parlamentară din jurul socialiștilor. Luni, liderul PSRM, Igor Dodon, a reacționat la adresarea președintei către CC cu o declarație în care spune că „pe doamna Maia Sandu nu o interesează nimic în afară de câteva mandate în plus pentru partidul ei, PAS” și este gata pentru acest obiectiv „să provoace prin anticipate o catastrofă morală și umanitară și să tripleze numărul de oameni care vor muri zilnic [de COVID] în plină campanie electorală”.

În Rusia a fost reținut sub acuzații de abuz de putere tatăl lui Ivan Jdanov, directorul fundației anti-corupție (FBK) a politicianului întemnițat Alexei Navalnîi. Jdanov a scris pe rețele, la 29 martie, că tatăl său, de 66 de ani, Iuri Jdanov a fost plasat în detenție preventivă la weekend, după ce poliția i-a percheziționat locuința din Rostov-pe-Don, la 26 martie.

„Nu am niciun dubiu că dosarul a fost întocmit din cauza mea și a activităților mele”, a scris Jdanov, adăugând că arestarea tatălui său marchează „un nou nivel de ticăloșie și nerușinare din partea administrației prezidențiale”.

Potrivit lui Jdanov, înainte de a se pensiona vara trecută, tatăl său a lucrat ca funcționar public într-un oraș îndepărtat. Acum, anchetatorii îl acuză pe Iuri Jdanov că ar fi recomandat primăriei să pună la îndemâna unei localnice un apartament subvenționat, deși s-a dovedit mai apoi că familia femeii primise anterior alocații pentru locuință.

Cargobotul de mare tonaj blocat în Canalul Suez de aproape o săptămână a fost readus „parțial” pe linia de plutire, iar lucrările continuă, au anunțat autoritățile luni, fără să dea un termen precis la care nava ar putea fi redresată cu totul. Compania olandeză care ajută la eliberarea navei de containere de dimensiunea unui zgârie-nori Ever Given a spus luni că prova navei a fost desprinsă de mal, dar rămâne prinsă în nisip. „Ne mișcăm, iar asta este o știre bună. Dar n-aș spune că este ușor”, a declarat Peter Berdowski, CEO la Boskalis, compania-părinte a firmei de salvare Smit Salvage. Autoritățile egiptene și-au exprimat temerea că dacă eșuează operațiunea de repunere a navei pe linia de plutire, măcar o parte din cele peste 18.000 de containere de la bord vor trebui descărcate cu macaraua pentru a reduce greutatea navei, o operațiune care ar putea dura zile întregi, blocând mai departe navigația prin canal, cu pierderi imense pentru firmele care-l folosesc. Ever Given, care aduce containere din Asia în Europa, s-a împotmolit la 23 martie cam la 6 km nord de intrarea în canal dinspre Marea Roșie. În prezent peste 320 de nave așteaptă să treacă prin canal.

Doi colaboratori-veterani ai postului nostru de radio au fost decorați de președintele României cu medalia aniversară „Centenarul Marii Uniri”. Potrivit Agerpres, scriitorul și ziaristul Vitalie Ciobanu, ca și istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru, se numără printre personalitățile din R. Moldova medaliate de către președintele Klaus Iohannis „cu ocazia marcării Centenarului Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău, precum şi cu ocazia celebrării a 30 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Moldova, în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţionale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti”. Alți medialiați sunt: Alexandru Bantoş, redactor şef al Revistei de cultură şi ştiinţă „Limba Română"; Nicolae Botgros, director artistic şi prim dirijor al Orchestrei Naţionale de Muzică Populară „Lăutarii"; Nicolae Bulat, profesor, istoric şi scriitor, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca; Valentina Casian, primar al oraşului Străşeni; Alexandru Grecu, actor şi regizor, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova; Petru Hadârcă, actor şi regizor; Vladimir Mischevca, istoric; Viorica Moraru, director executiv al Complexului „Vatra Neamului"; Ion Negrei, om politic, istoric; Nicolae Negru, analist politic; Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova; Simion Ropot, redactor şef la Monitorul Oficial al Republicii Moldova; Teodora Rotaru, medic, scriitoare; Iulian Rusanovschi, promotor al restabilirii monumentelor istorice ridicate în perioada 1918-1940; Maria Sargun, cercetător bibliograf; Tudor Ungureanu, muzician, conducătorul ansamblului etno-folcloric Ştefan Vodă; Anatol Vidraşcu, CEO al Grupului Editorial „Litera", preşedinte al Institutului Cultural European; Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

„Toate vaccinurile sunt bune și nu este corect să le diferențiem”, a spus Angela Paraschiv, șefa Departamentului Epidemiologie de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, citată de IPN. Într-o emisiune online, organizată Mama.md și UNICEF Moldova, Paraschiv a insistat de asemenea că vaccinele sunt în general sigure. Până acum, a amintit specialista, majoritatea reacțiilor post-vaccin au fost ușoare, cu frisoane, cu febră și în doar unele cazuri cu febră de 39 de grade Celsius. În plus, reacțiile sunt de scurtă durată, de aproximativ o zi și se tratează ușor. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, până pe 28 martie în Republica Moldova s-au înregistrat 226.521 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar bilanțul deceselor a ajuns la 4.827. Printre persoanele ucise de COVID-19, se numără 104 lucrători medicali. Totodată, până în prezent au fost vaccinate peste 33.800 de persoane, dintre care 692 au avut reacții adverse ușoare, iar 20 – moderate. O persoană imunizată a decedat, dar nu s-a stabilit că vaccinarea ar fi fost cauza.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a cerut guvernului să restricționeze temporar exportul grâului din rezervele de stat, în urma unor semnale de alarmă apărute pe această temă în discuțiile publice din ultima vreme – informează IPN. „Cer Guvernului să acționeze imediat în scopul asigurării securității alimentare a țării. De asemenea, voi sesiza Procuratura Generală în legătură cu potențiale cazuri de implicare a instituțiilor statului în vânzarea rezervelor de stat cu prejudicii aduse țării și cetățenilor”, a mai spus președinta. Maia Sandu a adăugat că în timp de criză, când economia este slăbită de pandemie, iar agricultorii au fost afectați de secetă, statul trebuie să gestioneze corect riscurile alimentare și să garanteze aprovizionarea suficientă cu produse alimentare la nivel național. IPN amintește că la sfârșitul săptămânii trecute, în urma unor sesizări primite de la locuitorii din Gura Camencii, Florești, reprezentanții partidului „Democrația Acasă” au mers la depozitul de grâu din localitate. Din spusele oamenilor, grâul din rezerva de stat de acolo este vândut cu 4,5 lei/kg și este transportat cu camioanele spre portul Giurgiulești.

Anul acesta în Capitală înscrierea copiilor în clasa I va începe la 1 aprilie, a declarat un oficial de la primărie, citat de IPN. Șeful interimar al Direcției educație, tineret şi sport din municipiul Chişinău, Andrei Pavaloi, a spus că în Capitală înscrierea copiilor în clasa I va avea loc în două etape: de la 1 aprilie până 11 iunie și de la 14 iunie până la sfârșitul lunii august. Este necesară completarea cererii de înscriere după modelul ataşat pe platforma E-şcoala, la care se anexează copia buletinului de identitate al unui părinte și copia certificatului de naștere al copilului. Pot fi înscriși în clasa I inclusiv copiii care la 1 septembrie împlinesc şapte ani. Copiii sunt înscrişi conform vizei de reşedinţă”, a mai Pavaloi. IPN notează că înscrierea se va face în 122 de instituţii şcolare. Numărul aproximativ de copii planificaţi este de 9.156, în 340 de clase. Anul trecut au fost înscrişi în clasa I 8.798 de copii.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că 16 candidați și-au depus dosarele pentru a ocupa locul de judecător la Curtea Constituțională lăsat vacant anul trecut după decesul Eduard Ababei, care era unul din cei doi judecători desemnați de CSM. Valeria Plămădeală, purtător de cuvânt al CSM, a declarat pentru agenția IPN că plenul Consiliului urmează să decidă modul cum se va desfășura concursul pentru suplinirea funcției de judecător iar următoarea ședință a CSM este planificată pentru marți, 30 martie.

Printre candidați se numără deputatul socialist Vasile Bolea, președinte al Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, actualul membru al CSM Ion Crețu, care este și lector universitar la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și Alexandru Arseni, conferențiar universitar, USM.

Curtea Constituțională are șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistratului.

### Vezi și... ###

Guvernul Grosu, boicotat în Parlament. Disputa continuă la Curtea Constituțională

În ultimii ani dar mai ales acum, în cursul confruntării dintre Parlament și președinta Maia Sandu, s-a apelat extrem de des la Curtea Constituțională care, în opinia analistului Igor Boțan, ar fi la originea acestor tensiuni. „Curtea Constituțională insistă că suntem în cadrul unei republici parlamentare, dar Curtea Constituțională nu poate explica cum am ajuns în această stare după ce cu de la sine putere în 2016 Curtea Constituțională a hotărât că șeful statului trebuie să fie ales de către cetățeni, iar ulterior Curtea Constituțională a introdus o explicație foarte clară, care spune în felul următor: regimul de guvernare depinde de modalitatea de alegere a șefului statului” spune Igor Botan, directorul executiv la ADEPT, într-un comentariu pentru Europa Liberă.

UE va găzdui luni și marți, 29-30 martie, cea de-a cincea conferință internațională despre „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”.

Conferința, organizată de UE împreună cu ONU, coincide cu cea de-a zecea aniversare a revoltei care a declanșat brutalul război civil sirian. Până în prezent, estimările oficiale pun numărul de morți din conflict între 380.000 și 550.000, în vreme ce 5,6 milioane de civili s-au refugiat în țările vecine.

Organizând conferința internațională la Bruxelles, UE caută să-și reafirme poziția cu privire la găsirea unei soluții diplomatice pentru a pune capăt războiului civil. Cu toate acestea, negocierea unui acord de pace fără cooperarea Moscovei (principalul patron internațional al regimului lui Bashar al-Assad) pare puțin probabilă, deoarece relațiile UE-Rusia continuă să se înrăutățească.

Marți, 30 martie, vor fi anunțate sumele promise de donatori pentru reconstruirea Siriei și medierea păcii. UE a fost cel mai mare donator umanitar în regiune de la izbucnirea războiului, strângând aproape 30 de miliarde de dolari în ajutor din 2011 și consideră aceste conferințe ca o oportunitate pentru a obține mai multe finanțări, în speranța că stabilizarea regiunii va face să scadă valul de refugiați.

Miliardarul ceh Petr Kellner, proprietarul grupului de investiții PPF care deține și Pro TV Chișinău, se numără printre cele cinci persoane care și-au pierdut viața sâmbătă în urma prăbușirii unui elicopter în Alaska, potrivit The New York Times. El se afla la bordul unui elicopter închiriat, care s-a prăbușit în apropierea ghețarului Knik din Alaska.

Kellner controlează grupul ceh PPF Group, care a cumpărat de la compania americană AT&T pachetul majoritar de acțiuni la Central European Media Enterprises (CME), compania – mamă a Pro TV Chișinău. Tranzacția a fost finalizată în octombrie 2020 – prin această achiziție, PFF controlează peste 30 de canale de televiziune în Europa Centrală și de Est cu un public estimate la aproximativ 45 de milioane de persoane. Pe lângă ProTV Chișinău, în portofoliu se află toate canalele ProTV din România, precum și unele din cele mai populare posturi de televiziune din Cehia, Bulgaria, Slovacia și Slovenia.

Petr Kellner (55 de ani) deține un imperiu economic cu legături extrem de strânse cu piața rusă, dar și cu China, potrivit presei locale și internaționale.

În februarie 2020, senatorul american Marco Rubio (Partidul Republican) a cerut într-o scrisoare trimisă Secretarului Trezoreriei, Steven Mnuchin, și Procurorului General, William Barr, investigarea implicațiilor pentru securitatea națională a Statelor Unite a preconizatei vânzări de către concernul american AT&T a companiei Central European Media Group Enterprises (CME) către compania cehă PPF, deținută de afaceristul Petr Kellner. PPF Group a reacționat ferm față de scrisoarea lui Rubio, acuzându-l că utilizează informații false. Nici o investigație oficială nu a fost deschisă în SUA.

Petr Kellner se clasează pe locul 73 în ultimul top Forbes al miliardarilor din întreaga lume, cu o avere estimată la 15,5 miliarde de dolari.

Vasul cargo care bloca canalul de Suez de aproape o săptămână a fost pus parțial pe linia de plutire. Eforturile echipelor de salvare au fost ajutate de flux. Vasul cargo Ever Given, unul din cele mai mari din lume cu un volum de 220 de mii de tone, s-a împotmolit cu șase zile în urmă, într-unul din cele mai înguste pasaje ale canalului, cu trafic într-o direcție.

Blocarea canalului de Suez, una din cele mai importanta căi comerciale între Asia, Orientul Mijlociu și Europa, respective coasta de est a Americii, risca să provoace o nouă criză comercială mondială de amploare – pierderile erau estimate la peste 9,5 miliarde de dolari pe zi, potrivit agenției Bloomberg. În jur de 12% din comerţul mondial se desfăşoară în prezent prin Canalul Suez. Peste 300 de vase așteaptă să treacă acum prin Canal, în ambele direcții.

Pe fundalul luptei cu pandemia de coronavirus, industria farmaceutică și producția de vaccinuri era direct afectată de blocajul din Suez.

Imagini de la deblocarea vasului cargo, duminică noapte.

Preşedintele Vladimir Putin i-a îndemnat duminică pe ruşi să se vaccineze împotriva coronavirusului, avertizând că diversele restricții impuse pentru a limita răspândirea pandemiei nu vor putea fi ridicate decât în momentul când 70% dintre adulţii ruşi vor fi vaccinaţi. Putin, care s-a vaccinat în privat săptămâna trecută, a estimate că o astfel de rată ar putea fi atinsă la vară.

Apelul este lansat în contextul în care campania de vaccinare din Rusia avansează greu, la aproape patru luni de la punerea în circulaţie a vaccinului Sputnik V. Doar 4 milioane de ruşi au fost vaccinaţi cu ambele doze, iar alte 2 milioane cu prima doză, echivalentul a doar 4% din populaţia Rusiei, cu mult mai puţin în comparaţie cu ratele realizate de alte ţări precum Statele Unite sau Marea Britanie.

„Dacă o persoană vrea să se simtă în siguranţă, să nu se îmbolnăvească sau să nu rămână cu sechele după îmbolnăvire, atunci este de preferat să se vaccineze, bineînţeles'', a declarat Vladimir Putin, cu prilejul unui interviu difuzat de televiziunea publică, precizând că demersul este ''necesar''.

• Ștefan Grigoriță

Vaccinurile Sputnik și cele chinezești au fost de la bun început „încărcate” politic. În Ucraina, Sputnik V este interzis printr-o decizie a Parlamentului, pentru că este rusesc. În R. Moldova, dacă ești pentru sau împotriva vaccinului rusesc, echivalează cu un „comming out” politic.

Vaccinului Sputnik V, unul din trei vaccinuri dezvoltate în Rusia a fost primul omologat în lume în august anul trecut și aprobat între timp în 56 de ţări.

Cu toate acestea, campania de vaccinare se lovește de o doză mare de neîncrede a populației în Rusia. Potrivit unui sondaj publicat la începutul lui martie de centrul independent Levada, aproape două treimi dintre ruşi estimează că COVID-19 este o '„armă biologică'' creată de om, iar 62% dintre persoanele chestionate nu sunt dispuse să se vaccineze.

Coordonatorul politicii externe europene, Josep Borell a condamnat duminică seara „o escaladare inacceptabilă a violenţei"şi „o cale absurdă" aleasă de junta militară din Myanmar, după ce sâmbătă s-a înregistrat cea mai sângeroasă represiune după lovitura de stat militară din 1 februarie. La rândul său, preşedintele american Joe Biden a apreciat duminică drept "absolut scandaloasă" reprimarea protestelor din Myanmar.

Represiunea manifestaţiilor pentru democraţie din Myanmar a făcut circa 90 de morţi sâmbătă. Presa locală a raportat și 552 de arestări.

Kosovo a primit primele vaccinuri anti Covid-19, fiind ultima țară din Europa care începe acum procesul de vaccinare. Este vorba de 24 de mii de doze de vaccin AstraZeneca, obținut prin platforma COVAX a Organizaței Mondiale a Sănătății, dintr-un total de 100.800. Angajații din sistemul sanitar vor fi primii vaccinați.

Serbia, pe de altă parte, a vaccinat în weekend mii de cetăţeni din ţările vecine Bosnia-Herţegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru sau Croaţia, în baza unui program gândit să susțină și faciliteze viața economică și schimburile comerciale. Sâmbătă, un număr de 9600 de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate unor cetăţeni străini doar în regiunea capitalei Belgrad, potrivit lui Nikola Nikodijevic, preşedintele consiliului municipal. Alte 8500 de vaccinări erau programate pentru duminică, a menţionat acesta pe postul TV Vesti.

Atât în Bosnia cât și în Macedonia de Nord campania de vaccinare anticoronavirus este abia într-un stadiu incipient.

Pentru a facilita programul, Camera de Cormerț din Serbia a încheiat acorduri cu organizațiile similare din țările vecine dar relatările din media şi de pe platformele de internet arată că s-au vaccinat multe persoane care nu se califică drept „oameni de afaceri”. De exemplu, un cetăţean bosniac se poate vaccina la un centru din Serbia doar prezentând paşaportul şi fără programare.

Nikodijevic a admis că mulţi "oameni de afaceri" şi-au adus cu ei rude, iar în final nimeni nu a fost refuzat.

Campania de vaccinare anti Covid-19 în Serbia înaintează bine: până duminică, 20% din populaţie primise cel puţin o doză, iar 13% şi pe a doua.

Serbia, cu o populaţie de aproape 7 milioane de locuitori, foloseşte masiv vaccinurile anticoronavirus produse în Rusia şi China, pe lângă cele occidentale

Numărul deceselor legate de Covid-19 crește rapid în Rep. Moldova. În ultimele trei săptămâni media deceselor zilnice a crescut de cel puțin trei ori în comparație cu datele de la începutul anului. Totodată, în ultimele șapte zile s-au înregistrat și cele mai multe cazuri de infectare cu Covid-19 de la începutul pandemiei, informează Radio Chișinău, bazându-se pe datele oficiale ale Ministerului Sănătății.

În perioada 22-28 martie s-au înregistrat 268 de decese legate de Covid-19, cu 39 mai multe decât săptămâna precedentă, în creștere cu 17%. În ultimele patru zile au fost raportate zilnic peste 40 de decese, iar pe 26 martie au fost raportați 43 de morți, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi de la începutul pandemiei. Numărul total al deceselor legate de Covid-19 se ridică la 4827 de cazuri.

Numărul contaminărilor continuă de asemenea să crească. În ultima săptămână s-au înregistrat 11487 de cazuri cu aproape o mie mai multe decât în perioada 15-21 martie, când au fost confirmate 10571 cazuri.

Duminică, în R. Moldova s-au înregistrat alte 861 cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 40 de decese.

### Vezi și... ###

România acordă R. Moldova a doua tranșă din cele 200 de mii de doze de vaccin anti-COVID-19

Președinta Maia Sandu a anunțat că va relua negocierile cu România „pentru un nou program de asistență în speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și altele destinate oamenilor” după ce Ministerul de Externe de la București a făcut cunoscut că a expirat acordul privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova în 2010, din care mai rămăseseră 60 de milioane . Banii nu au fost „valorificați” pentru că guvernul Chicu a refuzat să semneze cel de-al șaselea Protocol Adițional, propus de România în noiembrie 2020.

Într-o postare pe Facebook, președinta Maia Sandu a deplâns faptul că „într-o perioadă de criză profundă, Republica Moldova ratează un sprijin financiar important” și a criticat inactivitatea guvernului Chicu ca și a actualului guvern interimar.

Ministerul de Externe de la București preciza într-un comunicat că protocolul adițional (6) includea o serie de condiții noi privind „respectarea principiilor democratice și ale statului de drept” care putea sprijini R. Moldova să respecte „deplin” prevederile Acordului de Asociere cu UE și „realizarea reformelor necesare, cu accent pe reforma în domeniul justiției, de asigurarea condițiilor pentru consolidarea și protejarea prezenței investiționale a României în R. Moldova, precum și de consolidarea comunității de limbă, cultură și istorie dintre România și R. Moldova”. În declarația Ministerului de Externe de la București se precizează că „qqceste elemente suplimentare se află în deplină concordanță cu politica aplicată constant de România și de UE de a utiliza un set de condiționalități care să stimuleze eforturile de reformă atât de necesare Republicii Moldova”.

În Noiembrie 2020, premierul Ion Chicu declara Europei Libere, după înaintarea proiectului de buget pe anul următor, că situația economică este dovedește mult ami bună decât prevăzut cu câteva luni mai devreme, în pofida pandemiei de coronavirus: „Eu am spus foarte clar că din august s-au restabilit veniturile bugetare, avem cu mult mai multe venituri decât este în rectificarea din septembrie 2020, de aceea, dacă cu o lună în urmă spuneam că nu vor fi 17 milioane, vor fi 12 deficitul bugetar, acum mă aventurez să spun că chiar va fi în jur de 10.”

### Vezi și... ###

Ion Chicu: Acest parlament trebuie să plece în istorie

Tot atunci , premierul Ion Chicu anunța că ar fi fost reluate negocierile cu Rusia privind un credit de 200 de milioane de euro, după ce Curtea Constituțională declarase neconstituționale anumite prevederi din acordul încheiat de R. Moldova.

Se așteaptă ca imunitatea de turmă să fie obținută până la jumătatea lunii iulie, a declarat comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton, citat de agenția Mediafax.

De asemenea, Breton a prezentat primul „pașaport european de sănătate”, adăugând că va fi disponibil în întreaga Uniune Europeană „în două-trei luni”.

Potrivit sursei citate comisarul european a arătat un prototip al documentului care va fi disponibil atât în format tipărit, cât și pentru smartphone-uri. Pe document apar un cod QR și tipul de vaccin efectuat. Cei care încă nu au putut sau nu au dorit să se vaccineze împotriva coronavirusului vor prezenta ultimul test negative PCR efectuat.

Începând de astăzi în România au intrat în vigoare noile restricții în contextul pandemiei, iar carantina de noapte se va aplica de la ora 20.00, față de 22.00 în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în localitățile în care rata de infectare este peste 4. Tot în aceste localități, de la ora 18.00 vor fi închise magazinele și activităţile de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private. În localitățile în care incidența cazurilor de COVID-19 la mia de locuitori depășește 7,5 aceste măsuri se aplică pe toată durata săptămânii. Oamenii vor avea nevoie de o declarație pe proprie răspundere dacă sunt în categoriile exceptate de noile reglementari și o adeverință de la angajator, indiferent de rata de incidență a nivelul de răspândire a virusului, scrie site-ul hotnews.ro

O nouă tranșă de 345.150 doze de vaccin Pfizer BioNTech va ajunge luni în România, anunță Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, potrivit Agerpres. Până la acest moment, Romania a recepționat 2 518 000 doze de vaccin produse de compania Pfizer BioNTech și 2 318 749 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

Serviciul Român de Informații s-ar fi implicat în ancheta privind depistarea persoanelor care au transmis mesajul antisemit de amenințare cu moartea actriței Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat. Potrivit televiziunii Digi24, ar fi fost implicate două persoane, din București și Timișoara, iar polițiștii fac în prezent percheziții la domiciliile lor. Reamintim că Maia Morgenstern a depus plângere la poliție, după ce a fost primit un email trimis pe toate adresele electronice ale Teatrului în care era amenințată cu moartea, atât ea cât și familia ei. Mesajul antisemit, redactat cu o virulență extremă, a fost trimis de Ziua Mondiala a Teatrului și de sărbătoarea Pesach, Paștele evreiesc.

Era semnat în numele Partidului AUR dar președintele formațiunii politice, George Simion, a transmis un comunicat de presă în care se dezice categoric și condamnă „atacul” la adresa actriței, relatează G4media.

Alte 861 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova și 40 de decese.

Din numărul total de cazuri, 4 cazuri sunt de import (1-Letonia, 1-Emiratele Arabe Unite, 1-Ucraina, 1- Federația Rusă).

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova a ajuns la 226 521.

Din numărul total de cazuri, 14 sunt lucrători medicali: 4-medici, 7-asistenți medicali, 3-personal auxiliar.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 4376 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 339 în stare extrem de gravă - 71 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Șoferii de camioane străini care sosesc în Anglia pentru mai mult de două zile vor trebui să facă teste COVID-19, a anunțat ministrul britanic al transporturilor Grant Shapps, scrie site-ul G4media, citind televiziunea SkyNews. Noua regulă care se va aplica transportatorilor din afara Marii Britanii și Irlandei va intra în vigoare pe 6 aprilie. Testul COVID-19 va trebui făcut în termen de 48 de ore de la sosirea in Marea Britanie și apoi unul la fiecare 72 de ore. „Acest lucru se face pentru a ne asigura că urmărim orice viitoare variante de Coronavirus care ne îngrijorează”, a scris ministrul britanic pe Twitter.

Membri ai Comisiei de supraveghere publică din regiunea Vladimir, s-au întâlnit astăzi cu liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, în urma reclamațiilor sale cu privire la starea sa de sănătate în declin și la lipsa tratamentului medical adecvat în colonia penitenciară nr. 2, unde își ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate.

Viaceslav Kulikov, președintele Comisiei de supraveghere publică, a declarat într-un comunicat că echipa sa „a vizitat colonia și s-a întâlnit cu Alexei Navalnîi pentru a afla despre problemele sale de sănătate și despre asigurarea tratamentului medical”. „În timpul discuției, Navalnîi s-a plâns de dureri la un picior și a cerut injecții pentru a fi tratat de această durere”, a spus Kulikov. Kulikov a mai spus că Navalnîi merge și că nu a formulat alte plângeri. El a mai spus că cererea lui pentru injecții a fost înregistrată oficial.

Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut Rusiei să-l elibereze imediat pe Navalnîi după ce acesta s-a plins de deteriorarea stării sale de sănătate și de lipsa tratamentului adecvat din partea autorităților penitenciare. Într-o declarație pe site-ul său, Navalnîi a acuzat închisoarea că îl tortureaza prin lipsa de somn. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a declarat că Kremlinul nu va reacționa la apelurile pentru eliberarea lui Navalnîi, deoarece Kremlinul „nu are niciun rol în această chestiune”.