Premierul interimar Aureliu Ciocoi a anunțat măsurile pe perioada stării de urgență stabilite joi de Comisia pentru Situații Excepționale, și care vor fi aplicate începînd de duminică 3 aprilie.

### Vezi și... ###

R. Moldova depășește pragul de 5 mii de decese legate de Covid-19

Între aceste măsuri, de află instituirea învățământului de la distanță în localitățile unde se înregistrează 100 de cazuri de infectări la suta de mii de locuitori.

În localitățile Bălți și Chișinău, se interzice circulația persoanelor între orele 23:00-05:00, cu excepția celor care se deplasează în interes de serviciu, din cauze medicale ce nu pot fi amânate, sau revin în Republica Moldova cu avionul.

Toate aceste persoane trebuie să aibă asupra lor acte de identitate, legitimații de servicii, declarații pe proprie răspundere cu toate datele personale, și bilete de călătorie în cazul celor care revin acasă cu avionul.

Comisia pentru Situații Excepționale a mai decis suspendarea activității unui agent economic dacă acesta încalcă măsurile de sănătate publică, și un regim special de muncă în instituții și întreprinderi, cu maxim 30 la sută din personal la birou, iar restul muncind de acasă. Angajatorii care au nevoie de mai mult de un sfert din personal pentru a nu-și sista activitatea, vor trebui să emită un act justificatori angajaților lor pentru deplasare.

Parcurile, locurile de joacă și de agrement vor fi închise.

Șoferii din regiunea transnistreană pot obține numere neutre nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci. Începând de joi, 1 aprilie, în punctele de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Rîbnița din stânga Nistrului pot fi obținute plăcuțe de înregistrare de model neutru a remorcilor la mai multe categorii de autovehicule.

Un comunicat al Biroului de reintegrare din Guvernul de la Chişinău precizează că este vorba despre autoturisme și alte autovehicule destinate transportului de persoane, inclusiv vehicule comerciale – dube și mașini de curse, motociclete (inclusiv motorete) și biciclete, cu un motor auxiliar instalat, remorci și semiremorci de tip casă-rulotă.

Începând cu 1 iunie, în cadrul acelorași subdiviziuni teritoriale, urmează a fi lansat procesul de eliberare a certificatului de înmatriculare de model neutru, se mai spune în comunicat.

Acordul cu privire la eliberarea de numere neutre pentru mașinile înmatriculate în regiunea transnistreană a fost semnat acum aproape trei ani, pe 24 aprilie 2018. De atunci, doar 4% dintre șoferii transnistreni au trecut procedura de obținere a numerelor neutre. Datele din septembrie 2020 vorbesc despre doar 3.600 de numere neutre eliberate în stânga Nistrului. Șoferii transnistreni spun că procedurile sunt greoaie și costisitoare, iar odată cu pandemia obținerea unor acte necesare a devenit și mai complicată.

Ucraina a anunțat acum o lună că începând cu 1 septembrie 2021 va admite în traficul rutier internațional doar automobilele din regiunea transnistreană care dețin plăcuțe de înmatriculare neutre. Această reglementare urma să intre în vigoare pe 15 ianuarie. Termenul a fost amânat întrucât, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru a informa cetățenii din regiunea transnistreană despre noile reglementări. Administrația transnistreană a declarat, ca răspuns, că „astfel de măsuri restrictive impuse atât de Kiev, cât și de Chişinău contravin principiilor procesului de negociere și ar încălca drepturile și libertățile transnistrenilor”.

Statele Unite au avertizat joi Rusia împotriva oricărei încercări de intimidare a Ucrainei, în urma mişcărilor de trupe ruse de la frontiera ucraineană, pe care Kievul le consideră drept provocări. „Ne opunem oricărui act agresiv care are ca scop intimidarea sau ameninţarea partenerului nostru, Ucraina" a declarant purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat joi împotriva riscului unor provocări ruseşti în estul separatist, deşi Moscova a transmis Kievului şi Occidentului să nu se "alarmeze" din cauza deplasărilor sale de trupe la frontiera ucraineană.

Pentagonul este în alertă în contextul intensificării activităţilor Rusiei în Europa de Est şi Arctica în această săptămână, o nouă provocare pentru administraţia Biden, au afirmat miercuri oficialităţi militare americane, potrivit politico.eu.

Pe de altă parte, tot joi, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că orice încercare de a începe un nou conflict militar în estul Ucrainei ar putea duce la distrugerea acestei țări, potrivit unei relatări TASS preluată de Reuters.

Remarca lui Lavrov vine după ce tot joi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a avertizat cu privire la o „agravare sistematică” a situației de securitate în estul țării sale și în peninsula Crimeea. Kievul susține că separatiștii ruși încalcă sistematic un acord de încetare a focului din iulie, și acuză Moscova că își concentrează armata la granița cu Ucraina.

Kremlinul a afirmat în 1 aprilie că recentele mișcări de trupe și armament în apropierea graniței cu Ucraina sînt menite să asigure securitatea Rusiei și nu amenință pe nimeni. Vorbind la o conferință de presă prin telefon, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov le-a apus reporterilor că Moscova își mișcă trupele în Rusia așa cum crede de cuviință, și că țara sa trebuie să fie vigilentă din cauza activității intense a trupelor NATO în jurul granițelor rusești.

Miercuri, Statele Unite s-au declarat preocupate de ceea ce consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Ucraina, după ce s-a relatat despre noile concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. Secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat sprijinul țării sale pentru Ucraina, despre care spus că confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”.

Administrația penitenciarelor din Rusia a negat acuzațiile de rele tratamente aplicate liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, la o zi după ce militantul anti-corupție și critic al Kremlinul a anunțat că intră în greva foamei ca protest împotriva abuzurilor la care e supus în detenție.

Navalnîi, care are 44 de ani, s-a plâns de dureri serioase în spate și picioare, și a spus că i se refuză asistența medicală și că e trezit din oră în oră noaptea, pentru a nu fi lăsat să doarmă.

Opozantul rus a fost arestat în ianuarie pe aeroportul din Moscova la sosirea sa din Germania, unde fusese tratat în urma otrăvirii sale cu un agent neuro-toxic de grad militar, acțiune pusă de mai multe guverne occidentale și organizații internaționale pe seama statului rus.

Conducerea închisorii din regiunea Vladimir unde e ținut Navalnîi e citată de Reuters cu declarația că gardienii urmează strict normele legale aplicate tuturor deținuților, care au dreptul la opt ore de somn neîntrerupt noaptea, și că lui Navalnîi i s-ar acorda toată asistența medicală necesară potrivit stării sale de sănătate.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dat cîștig de cauză jurnalistei ucrainene de la Europa Liberă Natalia Sedletska, într-un proces legat de protejarea surselor jurnaliștilor de investigație.

Sedletska, care moderează programul TV Scheme, s-a adresat Curții după ce un tribunal ucrainean a decis în 2018 că procurorii de la Kiev pot avea acces la datele stocate în telefonul ei mobil pe o perioadă de 17 luni, ca parte a unei anchete privind o presupusă divulgare a unor secrete de stat.

CEDO a spus în decizia sa că protejarea surselor jurnalistice e una din pietrele de temelie ale libertății presei.

Emisiunea moderată de jurnalista ucraineană a difuzat câteva reportaje de investigație în care era vorba de mai multe oficialități de rang înalt de la Kiev, între care și procurorul-general Iuri Lutsenko.

Președintele Europei Libere/Libertatea, Jamie Fly, a spus că aceste posturi de radio aplaudă decizia CEDO, care protejează confidențialitatea comunicațiilor jurnalistice și impune limite puterii executive, adăugând: „munca jurnaliștilor de investigație e prin natura ei dificilă și deseori primejdioasă. Sănătatea unei democrații poate fi măsurată prin protecția unor asemenea jurnaliști, care dă publicului puterea de trage la răspundere autoritățile pentru acțiunile lor”.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu ambasadorul american la Chișinău Dereck J. Hogan, cu care a discutat între altele ultimele evoluții politice și situația sanitară din țară.

Potrivit unui comunicat al președinției moldovene, pe agendă au figurat și prioritățile de asistență ale Statelor Unite pentru R. Moldova, și adaptarea acestora la realitățile pandemice. E vorba mai ales de atenuarea consecințelor sociale și economice ale crizei.

Maia Sandu a mulțumit Statelor Unite pentru contribuția considerabilă la platforma COVAX, prin intermediul căreia R. Moldova poate beneficia de vaccin gratuit și îi poate proteja pe oamenii aflați în prima linie a luptei cu pandemia, se mai spune în comunicatul președinției moldovene.

Autoritățile ruse ar putea oferi Moldovei în curând un lot de vaccin împotriva COVID-19, se spune într-un comunicat al diplomației de la Chișinău referitor la întrevederea dintre secretarul de stat din Ministerul de Externe Dumitru Socolan și Andrei Rudenko, viceministrul de externe al Rusiei.

Cei doi demnitari au mai discutat și despre procesul de reglementare a diferendului transnistrean, subliniind importanța reluării negocierilor, inclusiv în formatul 5+2, în vederea găsirii unei soluții politice viabile, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, se mai spune în comunicatul citat.

Comisia pentru Situații Excepționale se întrunește astăzi, 1 aprilie pentru a decide măsurile sanitare concrete care vor fi aplicate pe perioada celor 60 de zile de stare de urgență, instituită miercuri de Parlament. Miercuri, Parlamentul a votat decretarea stării de urgență dar proiectul de lege care a stat la baza deciziei, întocmit de trei deputați socialiști nu cuprindea decât o listă a categoriilor de restricții care pot fi impuse.

### Vezi și... ###

Stare de urgență fără lockdown

La Chișinău a fost inaugurat primul centru municipal de vaccinare anti Covid-19, pe strada Petru Rareș, 18, cu o capacitatea totală de vaccinare e de peste 1000 de pacienţi pe zi, transmite IPN. Clădirea dispune de rampă de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

### Vezi și... ###

Agenția Europeană a Medicamentelor nu vede motive să recomande limitarea utilizării vaccinului AstraZeneca

La inaugurare, primarul general al capitalei, Ion Ceban, a precizat că este primul centru în afara celor din instituţiile medicale.

În prima zi de funcționare sunt programate circa 200 de persoane. În centru municipal, la momentul actual, sunt 2500 de doze de vaccin anti-COVID-19.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a dezvăluit miercuri seară că din persoanele care s-au vaccinat cu serul produs de Pfizer/BioNTech – vaccin care se bucură de o reputație foarte bună alături de cel produs de Moderna – „688 (...) sunt din categoria „neamuri”. 139 sunt tot felul de angajați ai instituțiilor statului”. Vorbind la Jurnal TV, Maia Sandu s-a declarat „mâhnită de lucrurile care s-au întâmplat în aceste zile și anume de modul cum a fost distribuit vaccinul Pfizer. Pentru că am primit o tranșă mai mică de Pfizer, am solicitat ca ele să ajungă la casele de bătrâni și la oamenii mai în vârstă.”

„Acest lucru este rușinos și descurajează efortul nostru de a obține alte donații și de a-i convinge pe producători că noi merităm să primim vaccin. Pentru că asta este o dovadă de corupție. Centrul medicilor de familie de la Botanica – 64 de doze au mers în afara categoriei eligibile, adică 64 de neamuri, Centrul medicilor de familie de la Bălți – 71 de doze de vaccin au fost administrate greșit, adică în afara listei, la Cantemir – 35 de doze au mers pentru tot felul de șefi”, a mai spus președinta Maia Sandu.

Agenția Europeană a Medicamentelor a declarat că nu-și schimbă recomandările privind utilizarea vaccinului AstraZeneca împotriva Covid-19 pentru că nu există „date științifice care să justifice limitarea vaccinului numai pentru anumite grupe de vârstă”.

Marți, Germania a suspendat vaccinarea anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pentru persoanele mai tinere de 60 de ani, după ce s-au semnalat 31 de cazuri de tromboze cerebrale la persoane tinere. Două dintre ele au decedat. Pentru a nu încetini și mai mult o campanie de vaccinare care și așa înaintează relativ lent, s-a decis ca de pe 31 martie să se deschidă vaccinarea pentru persoanele între 60 și 69 de ani – o „devansare” pragmatică a declarat ministrul sănătății german Jens Spahn.

Franța a limitat utilizarea vaccinului AstraZeneca la persoanele de peste 55 de ani.

Statele Unite s-au declarat preocupate de ceea ce consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Ucraina, după ce s-a relatat despre noi concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba, în timp ce șeful Marilor State Majore Reunite americane, generalul Mark Milley a discutat cu lideri miliari din Rusia și Ucraina, au anunțat Departamentul de stat și Ministerul american al apărării. Blinken a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina, confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”. Și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Pentagonul a criticat concentrarea de trupe rusești la granițele ucrainene drept o „acțiune destabilizatoare care subminează eforturile internaționale de aplanare ” a conflictului din estul Ucrainei, eforturi coordonate de OSCE.

### Vezi și... ###

Covid-19, Navalnîi și Ucraina pe agenda trilateralei Merkel-Macron-Putin

Pe 26 martie, patru soldați ucraineni au fost uciși în estul țării iar alți doi au fost răniți. Armata ucraineană a pus vina pe trupele rusești dar Moscova continua să nege categoric că ar avea trupe în estul Ucrainei, unde sprijină milițiile separatist.

Tot miercuri, și Kremlinul s-a declarat preocupat de tensiunile în creştere în regiunea de est a Ucrainei, susținând însă că armata ucraineană ar fi cea care ar putea provoca reînceperea conflictului cu separatiştii pro-ruşi.

Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de o recrudescenţă a violenţelor în regiune. În jur de 14.000 de persoane au fost ucise în conflict de la declanşarea sa în 2014, susţine Ucraina.

Statele Unite au reafirmat miercuri oficial că Hong Kong-ul nu se mai bucură de autonomia promisă de China când a preluat fosta colonie britanică şi nu mai merită un tratament preferențial american, îndemnând Beijing-ul „să înceteze să demonteze instituţiile democratice" din acest teritoriu.

„Vom continua să facem apel la Republica Populară Chineză să-şi respecte obligaţiile şi angajamentele internaţionale de a înceta să destructureze instituţiile democratice, autonomia şi statul de drept în Hong Kong; să elibereze toate persoanele deţinuţe incorect în Hong Kong şi să abandoneze toate acţiunile în justiţie împotriva lor; şi să respecte drepturile omului ale tuturor persoanelor din Hong Kong", a declarat şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat.

Marți, Beijingul a impus o reformă radicală a sistemului electoral din Hong Kong care va marginaliza total opoziţia.

În mai, guvernul fostului preşedinte american Donald Trump a declarat deja că fosta colonie britanică nu mai are "gradul înalt de autonomie" garantat de China la momentul retrocedării sale de către Londra, în 1997. În consecinţă, a fost revocat statutul comercial preferenţial de care beneficia Hong Kong-ul.

O lege americană din 2019 prevede ca administrația să informeze în fiecare an Congresul SUA despre starea autonomiei Hong Kong-ului.

Statele Unite au avertizat miercuri Belarusul că vor reimpune sancţiuni împotriva a 9 companii de stat dacă Minsk-ul nu eliberează deținuții, arestaţi în cursul protestelor anti-Lukașenka. „Din păcate, vedem că situaţia drepturilor omului s-a deteriorat, probabil ca niciodată în istoria Belarusului independent, cu peste 300 de prizonieri politici în prezent în detenţie", a declarat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

El a cerut ca autorităţile de la Minsk „să elibereze toţi deţinuţii politici" dacă vor să evite reimpunerea acestor sancţiuni. Opoziţia din Belarus contestă realegerea lui Alexandr Lukaşenka, aflat la putere din 1994, la alegerile prezidenţiale din august, considerate frauduloase. Valul de proteste prodemocrație, izbucnit după alegerile prezidențiale, a fost slăbit pe parcursul anului de intervenția brutală a forțelor de ordine.

### Vezi și... ###

Belarus: anchetă penală împotriva liderei opoziției Țihanovskaia

În pofida sancţiunilor europene şi americane care îl vizează pe Aleksandr Lukaşenka şi înalţii responsabili din guvernul său, preşedintele, susţinut de Rusia nu a dat niciun semn de deschidere şi s-a limitat să vorbească despre vagi revizuiri constituţionale fără a stabili un calendar exact ori să detalieze conţinutul acestora.

Franţa va închide şcolile la nivel naţional pentru trei săptămâni ca urmare a creşterii numărului de cazuri de infecţie cu noul coronavirus, a anunţat, miercuri seara, preşedintele Emmanuel Macron. Este pentru prima dată în acest an şcolar când şcolile vor fi închise în Franţa.

Totodată se extind la nivel național o serie de restricții care erau deja în vigoare în majoritatea departamentelor: este vorba de restricţii de circulaţie de la ora locală 19:00 (17:00 GMT), închiderea anumitor magazine şi restricţii de deplasare.
Situaţia Franţei s-a înrăutăţit în ultimele săptămâni, unităţile de terapie intensivă din spitalele din regiunea Parisului fiind supraaglomerate. Numărul de noi infecţii cu coronavirus la 100.000 de locuitori în ultimele şapte zile se menţine la aproximativ 375.

În România s-a înregistrat miercuri un număr record de pacienți cu Covid-19, internați la terapie intensivă, informează autoritățile sanitare. Sunt peste 1.400 de bolnavi la terapie intensivă.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 129 de decese (70 bărbați și 59 femei) pe fondul îmbolnăvirii cu Covid-19. Bilanțul infectărilor cu noul coronavirus a crescut la peste 950 de mii.

• Radio Europa Liberă

Cea mai ridicată rată de infectare, calculată pe 14 zile la mia de locuitori, continua să fie în județul Ilfov, cu 9,37, urmat de capitala București, cu puțin peste 7. În județele Timiș și Cluj, rata de infectare se apropie de 6.

Vezi și: „Liste negre" lansate de protestatarii anti-carantină de la Timișoara

Liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon, a anunțat miercuri seara că merge la Moscova pentru o vizită de lucru de două zile.

Tot miercuri liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a mers și el la Moscova. Potrivit presei oficiale de la Tiraspol, Krasnoselski va avea întâlniri în administrația președintelui rus, în Duma de Stat și Consiliul Federațiilor, Ministerul de Externe și alte instituții.

Singura opțiune pentru reprezentanții administrației transnistrene de a ajunge la Moscova este prin aeroportul Chişinău. Nu este clar dacă Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au zburat cu același avion. Însă miercuri, 31 martie, a existat o singură cursă care a decolat de la Chişinău spre Moscova, la ora 18.10.

Igor Dodon spune că va discuta la Moscova despre livrarea vaccinului Sputnik V pentru Republica Moldova. Nu este însă clar cu cine se va întâlni în capitala rusă liderul socialiștilor, care nu deține nicio funcție oficială în Republica Moldova.

În ceea ce-l privește pe Vadim Krasnoselski, vizita acestuia vine la două săptămâni după ce o delegație cu reprezentanți din legislativul și executivul de la Tiraspol a fost la Moscova pentru a cere din nou vaccin pentru regiunea transnistreană. Promisiunea pentru 30 de mii de doze de Sputnik pentru regiunea transnistreană a fost făcută încă la începutul anului, însă de atunci nu s-a spus nimic despre cantități și termene de livrare. Iar săptămâna trecută Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat o adresare către președintele rus Vladimir Putin în care cere urgentarea livrărilor de Sputnik în regiunea separatistă, „pentru a salva viețile cetățenilor ruși și ale conaționalilor”.

Atât Igor Dodon, cât și Vadim Krasnoselski au declarat de mai multe ori că președinta Maia Sandu este cea care a blocat accesul vaccinului rusesc în Republica Moldova și, respectiv, în regiunea transnistreană.

### Vezi și... ###

Președinta Maia Sandu a discutat cu ambasadorul rus Oleg Vasnețov despre vaccinul Sputnik V

Pe de altă parte, Maia Sandu, a declarat că i-a transmis o scrisoare lui Vladimir Putin, cu solicitarea ca liderul de la Kremlin să ajute Republica Moldova cu asigurarea de vaccinuri împotriva COVID-19. Maia Sandu a precizat, în cadrul unei emisiuni la RTR-Moldova, că a adresat asemenea scrisori şi altor 30 de şefi de stat. Maia Sandu a mai spus că în cadrul discuţiilor cu ambasadorul rus la Chişinău, Oleg Vasneţov, diplomatul i-a comunicat că în prezent nu este posibil ca Moldova să cumpere vaccinul rusesc, însă Rusia este dispusă să ofere o donaţie de vaccinuri.

Politicianul rus de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi a declarat greva foamei începând de miercuri, 31 martie 2021, și până va primi asistență medicală împotriva durerilor puternice de spate și a amorțelii picioarelor. „Am declarat greva foamei solicitând să se respecte legea și să pot fi vizitat de un doctor pe care îl voi alege eu”, a scris Navalnîi într-o postare pe Instagram, publicată cu ajutorul avocaților săi.

Navalnîi, care are 44 de ani, este încarcerat la Colonia Corecțională Nr. 2, cam la 100 km de Moscova. Închisoarea este cunoscută ca unul din cele mai dure penitenciare din Rusia.

Lui Navalnîi i s-a făcut rău în avion în august anul trecut, când voia să revină din Siberia la Moscova. Avionul a aterizat de urgență, el a fost internat la un spital siberian, apoi tratat în Germania, unde s-a stabilit că a fost otrăvit cu Noviciok. A revenit anul acesta în țară, unde a fost arestat și trimis la închisoare pentru încălcarea condițiilor unei condamnări mai vechi.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat cu voturile majorității alcătuită din socialiști și aliații lor cererea guvernului privind instituirea stării de urgență vreme de două luni. Cabinetul premierului interimar Aureliu Ciocoi a invocat în sprijinul cererii sale menținerea la cote ridicate a infectărilor și deceselor cauzate de COVID-19. Pentru solicitarea guvernului au votat 52 de deputați. Opoziția pro-europeană și-a exprimat neîncrederea în această măsură, unii din deputații ei spunând chiar că promotorii stării de urgență ar căuta de fapt să amâne ținerea de alegeri anticipate, dorită mai ales de președinta Maia Sandu. Starea de urgență ar urma să dureze până la 30 mai, dar potrivit declarațiilor liderilor majorității parlamentare nu va echivala cu un „lockdown” total. Lista restricțiilor va fi publicată în zilele următoare.

Starea de urgență a fost aprobată tocmai când autoritățile de la Chișinău au anunțat încă 1 871 de infectare cu COVID-19 în 24 de ore.

Consiliul Europei spune că în ultimul an țările continentului au continuat să facă progrese în aplicarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în ciuda pandemiei de coronavirus. Potrivit raportului anual pe 2020, țările cu cele mai multe dosare la CEDO anul trecut au fost Rusia (218), Turcia (103), Ucraina (84), urmate de România (78) și Ungaria (61). Moldova se numără printre țările care au avut cel mai mult de plătit ca despăgubiri reclamanților la CEDO, anume 4,9 milioane de dolari, în urma României (43,9 milioane), Rusiei (13,4 milioane), Italiei (6 milioane) și Muntenegrului (5,4). Într-o declarație de presă, secretarul-general al CoE, Marija Pejcinovic Buric, a spus că raportul anual arată că țările membre își iau obligația de a aplica deciziile CEDO „foarte în serios, chiar și în condiții dificile”. Buric a adăugat, totuși, că multe decizii așteaptă să fie aplicate de ani de zile, iar un număr mic de cazuri intens mediatizate nu au fost rezolvate destul de repede.

Uniunea Europeană a trimis Polonia în fața Curții Europene de Justiție în legătură cu îngrijorările legate de domnia legii și de independența judecătorilor Curții Supreme. „Sunt profund îngrijorată de acțiunile continue care subminează independența justiției în Polonia”, a spus vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, într-o declarație de presă miercuri, 31 martie, invocând continuarea presiunilor asupra judecătorilor polonezi în ciuda unor decizii anterioare ale Curții Europene de Justiție. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a replicat că trimiterea țării sale în fața Curții europene nu are „justificare legală sau de fapt”, căci asemenea chestiuni, legate de judiciar, țin exclusiv de competențele naționale. Comisia Europeană este nemulțumită în special de acțiunile camerei disciplinare de la Curtea Supremă a Poloniei, care este acuzată că îndeplinește comenzile politice ale conducerii conservator-naționaliste de la Varșovia.

Majoritatea românilor (55%) sunt de părere că au fost expuși la știri false care, cred aproape 60% sută, sunt susținute de „unele”state. Î

Într-un sondaj INSCOP, realizat pentru think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, respondenții identifică Rusia drept sursa principală de dezinformare și știri false răspândite în România (24%) dar pe locul doi ca posibilă sursă de știri false și dezinformare este plasată Uniunea Europeană (18,5 % din respondenți).

Dan Andronache, unul din coordonatorii proiectului pentru care s-a făcut și acest sondaj INSCOP atrage atenția că „procentul mare de tineri cu studii primare și medii, preponderent din zonele rurale, care cred că UE dezinformează, accentuează necesitatea unui plan de măsuri convergente din zona guvernamentală, a societății civile, a asociațiilor profesionale și media pentru reducerea acestei vulnerabilități societale. În lipsa unui astfel de plan, pe termen lung aceste tendințe pot regresa preferințele electorale către autocrație și distanțarea față de vest în concordanță cu trendul actual din Ungaria, Polonia sau Serbia.”

Neîncrederea românilor în știrile de la televiziune (60% nu au încredere) este depășită numai de gradul de neîncredere în rețelele de socializare: peste 74% se declară „înclinați” să nu creadă în informațiile citite sau primite pe aceste canale.

Radioul și știrile de la radio, pe de altă parte, se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere potrivit sondajului INSCOP: 44,9% au încredere în știrile auzite la radio și 40% au încredere în informațiile difuzate de posturile de radio față de numai 36,3% pentru televiziuni și 18,9% pentru informațiile de pe rețelele de socializare.

Beneficiarii pensiilor mai mici de 4000 de lei, ca și beneficiarii alocațiilor de stat, cu excepția celei pentru îngrijire, însoțire şi supraveghere, vor primi un sprijin financiar unic în mărime de 1000 lei, transmite IPN. Potrivit Casei Naționale de Asigurării Sociale (CNAS), „suportul unic” poate fi ridicat începând de joi, 1 aprilie, împreună cu pensia sau alocația. Beneficiarul poate să primească banii prin la poștă sau la bancă, în funcție de propria opțiune. Vor beneficia de ajutorul unic 598.904 pensionari și 68.641 de beneficiari de alocații. Fondurile necesare, adică aproximativ 668 de milioane de lei, vor fi acoperite din transferul cu destinație specială de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, mai precizează sursa citată.

A fost trimis în judecată Vladimir Moscaliuc, liderul organizației criminale „Machena”, învinuit de organizarea asasinării în 2008 a unui rival din lumea interlopă. Procurorii citați de IPN spun că omorul a avut loc într-un penitenciar cu regim închis din R. Moldova, la el participând membri ai grupării „Machena” din același penitenciar. Victima, al cărei nume nu figurează în comunicatul procuraturii, a fost ucisă cu lovituri cu obiecte dure. În schimbul participării la omor, Moscaliuc le-ar fi promis asasinilor „avansarea” în ierarhia grupării. Procurorii mai spun că motivul omorului a fost dorința lui Moscaliuc de a consolida poziția organizației sale criminale în raport cu altele, precum și de a evita dezvăluirea unor fapte și informații compromițătoare, de către rival. Învinuitul, dacă va fi găsit vinovat, riscă 10-20 de ani de închisoare sau chiar închisoare pe viață. Moscaliuc deja se află în închisoare pentru crearea și conducerea organizației criminale, precum și pentru infracțiuni de șantaj și pregătire de omor. Anterior, procurorii i-au trimis în judecată și pe cei cinci executori ai crimei investigate, care au fost condamnați la pedepse de 13 ani închisoare, mai spune IPN.

Petroliștii moldoveni au avertizat împotriva adoptării unui proiect de lege care le-ar limita influența asupra formării prețurilor la carburanți, spunând că ar avea efecte negative pentru toate părțile interesate. Potrivit inițiativei deputatului independent Alexandr Oleinic, Metodologia de calculare și de aplicare a prețurilor ar urma să fie efectuată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, așa cum se întâmpla până la 1 martie 2019, când această schemă a fost anulată. Proiectul lui Oleinic a fost înregistrat încă în ianuarie 2020, dar a fost readus pe agenda parlamentară în contextul ultimelor scumpiri de carburanți de la începutul acestui an. Într-o scrisoare publicată miercuri, 31 martie, citată de IPN, petroliștii, membri în Asociația Investitorilor Străini, spun că adoptarea proiectului lui Oleinic va influența în mod negativ activitatea economică a companiilor petroliere, inclusiv importul produselor petroliere principale, va denatura mediul concurențial pe piața internă și va cauza înrăutățirea condițiilor de muncă. „În caz de implementare, companiile petroliere vor fi nevoite să diminueze/sisteze activitatea în Republica Moldova (...) Odată ce Proiectul va fi aprobat, importul principalelor produse petroliere va scădea considerabil, punând siguranța petrolieră a Republicii Moldova în pericol”, se mai spune în scrisoare.

Partidul „ȘOR” și Platforma „Pentru Moldova” au sesizat Curtea Constituțională că nu ar exista „temeiuri juridice” pentru dizolvarea Parlamentului, cum argumentează președinta Maia Sandu. Într-o declarație de presă se arată „că Parlamentul este funcțional și lucrativ, iar din 11 februarie 2021, în legislativ funcționează o majoritate absolută formalizată care a propus candidați pentru funcția de premier, conform cadrului legal și termenele stabilite”.O contestație similară a fost înaintată și de Partidul Socialiștilor marti, 3o martie 2021.

### Vezi și... ###

O nouă sesizare la CC, în care PSRM susține că în legislativ există majoritate parlamentară