Patru colaboratori ai liderei belaruse de opoziției Svetlana Țihanovskaia s-au declarat nevinovați luni, la începutul procesului ținut în orașul Homel din R. Belarus, sub acuzații de organizare de proteste neautorizate împotriva liderului autoritar Alexandr Lukașenka. Tațiana Kaneuskaia, Iuri Ulasau, Dzmitry Ivashkou și Alexandr Șabalin au fost membrii echipei de campanie a Svetlanei Țihanovskaia în alegerile din vara trecută, înaintea cărora au fost arestați. Ei sunt acuzați în plus și de ocuparea neautorizată a unei clădiri, iar Ulasau și de insultarea în public a unui oficial. Reporterii EL au relatat că zeci de oameni au venit să-și exprime simpatia pentru cei patru activiști luni, la tribunal, dar în clădire a putut intra numai câte un reprezentat din fiecare familie, chipurile din cauza pandemiei. În sala de judecată nu s-a permis nici prezența jurnaliștilor.

Agenția Medicamentului spune că vaccinul chinezesc CoronaVac, din care R. Moldova achiziționează 400.000 de doze, este considerat sigur și eficient de experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Într-un comunicat de presă, Agenția adaugă totuși că OMS spune că mai este necesară suplimentarea cu date privind administrarea vaccinului persoanelor vârstnice și persoanelor suferind de alte maladii. CoronaVac este al doilea vaccin anti-COVID-19 produs în China. El a primit în iulie 2020 aprobare chinezească pentru administrare urgență în grupurile cu risc și este folosit în prezent în țări ca Indonezia, Turcia, Brazilia, Chile, Columbia, Uruguay și Laos. R. Moldova a primit deocamdată vaccine de producție occidentale, din donația românească și prin platforma internațională COVAX, destinată țărilor mai sărace. De asemenea, s-a anunțat că Rusia va dona aproape 200 de mii de vaccinuri Sputnik V R. Moldova, dintre care 60.000 vor ajunge în regiunea transnistreană. În R. Moldova s-au confirmat luni încă 603 cazuri noi de infectare cu COVID-19.

Chişinăul a mai transmis regiunii transnistrene încă un lot de vaccin, iar administrația de la Tiraspol a anunțat că de astăzi, 12 aprilie, începe vaccinarea generală a populației în stânga Nistrului. Timp de două săptămâni au fost vaccinați 1157 de medici transnistreni.

Biroul de reintegrare din guvernul de la Chişinău a anunțat că reprezentanții de la Tiraspol au preluat încă 120 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech din totalul celor 942 de doze ce au fost repartizate localităților din stânga Nistrului, după ce 822 au fost ridicate pe 6 aprilie.

### Vezi și... ###

Vaccinare lentă în regiunea transnistreană

În regiunea transnistreană ar urma să mai ajungă și un al doilea lot, de 2000 de doze, de vaccin AstraZeneca donat de România. Biroul de reintegrare a anunțat că „specialiștii de profil din regiune au ridicat setul de documente însoțitor, urmând ca zilele apropiate să revină pentru definitivarea formalităților necesare, transportarea acestora și administrarea în raioanele de est ale țării”.

Odată scos din frigiderul care asigură o temperatură de păstrare de -70 de grade, vaccinul Pfizer trebuie folosit timp de cinci zile. Presa de la Tiraspol a scris vineri, 9 aprilie, că până în ziua respectivă au fost folosite 821 de doze de Pfizer și 326 de doze de AstraZeneca, în total fiind vaccinați 1147 de medici. Luni, reprezentanții administrației au declarat că au fost vaccinați 1157 de medici, fără să mai precizeze cu ce vaccin.

Tiraspolul nu are frigider care să asigure o temperatură de -70 de grade, iar șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, a confirmat într-un interviu pentru un post local de televiziune că vaccinul trebuie administrat timp de cinci zile, iar pentru administrarea celei de a doua doze de rapel Tiraspolul va primi o altă partidă.

Vaccinarea a început în regiunea transnistreană pe 29 martie, după ce peste 2400 de doze de vaccin AstraZeneca donat de România au fost ținute în depozite mai bine de trei săptămâni. Ritmul de vaccinare este însă unul foarte lent. Șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, spune că mulți medici ezită să se vaccineze cu AstraZeneca și Pfizer pentru că știu că există promisiunea că în regiunea transnistreană va veni vaccinul rusesc Sputnik V despre care mass media din Federaţia Rusă spune că este mai eficient.

Tot Cristina Albul spune că dacă nu vor exista doritori pentru a fi imunizați cu vaccinul AstraZeneca, acesta va fi în continuare ținut în depozit.

Ministerul Sănătății de la Chişinău a anunțat că Rusia este dispusă să ofere Republicii Moldova ca ajutor umanitar 182.000 de doze de vaccin Sputnik V, dintre care 62.000 doze vor fi repartizate regiunii transnistrene. Data la care ar putea veni lotul nu a fost însă anunțată și nici nu există o confirmare oficială a Moscovei pentru această promisiune.

Compania farmaceutică Johnson & Johnson a început luni livrările de vaccin anti-COVID-19 cu doză unică spre țările din Uniunea Europeană, au anunțat oficiali ai UE și compania. Firma promisese inițial să înceapă livrările la începutul lunii aprilie, dar a amânat momentul din cauza unor probleme cu producția. Compania americană s-a angajat să livreze UE 55 de milioane de doze de vaccin până la sfârșitul lunii iunie, și încă 120 de milioane în trimestrul al treilea. În total, anul acesta firma vrea să livreze 200 de milioane de doze UE, Norvegiei și Islandei. Un oficial din România a spus vineri că Bucureștiul va primi 60.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson săptămâna aceasta. Potrivit serviciului pentru România al EL, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că vaccinul Johnson & Johnson va fi folosit cu precădere în cabinetele medicilor de familie, precum și în centrele mobile de vaccinare.

Autoritățile penitenciare ruse amenință să-l hrănească cu forța pe liderul de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi, care a slăbit 8 kg de când face greva foamei. „Văzând seriozitatea grevei foamei, administrația amenință în fiecare zi să înceapă hrănirea cu forța”, a spus echipa lui Navalnîi într-o postare pe contul său de Twitter. Apropiații politicianului, care s-a plâns săptămâna trecută de tuse și febră, au mai spus că a fost transferat înapoi în celulă după ce s-a aflat la infirmerie. „Nu dau voie doctorului să îl vadă”, au spus ei. Navalnîi ar cântări acum doar 77 kg, față de 93, când a început să își ispășească pedeapsa, îm februarie. El a început greva foamei în semn de protest față de ceea ce a numit lipsa asistenței medicale pentru problemele sale de sănătate – dureri de spate, mai ales. Principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin este încarcerat la Colonia penitenciară nr 2, aflată la 100 de km depărtare de Moscova, și vestită pentru regimul său extrem de strict. Statele Unite și aliații lor au cerut eliberarea necondiționată a liderului de opoziție rus și au promis să continue încercările de a-i aduce în fața justiției pe cei răspunzători de otrăvirea lui în august anul trecut.

Ucraina spune că a cerut să discute cu Rusia escaladarea tensiunilor din Donbas, dar n-a primit răspuns – o declarație pe care Moscova o neagă. Kievul și occidentul îi învinuiesc pentru recenta intensificare a ostilităților pe separatiștii sprijiniți de Rusia, dar Moscova spune că de vină ar fi Ucraina. O acumulare recentă de fotografii, video și alte informații sugerează de asemenea existența unor mișcări importante de unități armate rusești înspre sau în apropierea graniței cu Ucraina și în peninsula ocupată Crimeea, alimentând temeri că Moscova s-ar pregăti să trimită trupe în Ucraina. Într-o declarație datată 12 aprilie, ministerul de externe ucrainean a spus că a cerut oficial părții ruse să clarifice „sporirea semnificativă” a prezenței militare rusești de-a lungul graniței în Crimeea. „Din păcate, partea rusă a refuzat să ofere informație substanțială în această privință, spunând că nu desfășoară asemenea activități”, se spune în declarația ucraineană. Dar la Moscova purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu are cunoștință de vreo asemenea solicitare din partea Kievului. Unii analiști spun că recentele mișcări de trupe rusești ar avea rostul să pună la încercare politica noii administrații americane față de Ucraina.

Iranul a amenințat să se răzbune pentru un presupus act de sabotaj la uzina sa nucleară Natanz, pus pe seama inamicului său tradițional, Israelul, și venit pe fondul eforturilor de revigorare a acordului nuclear din 2015, abandonat de fostul președinte american Donald Trump. Ali Akbar Salehi, șeful Organizației Energiei Atomice Iraniene (IAEO), a numit „act de terorism” pana de electricitate de la uzina Natanz, din 11 aprilie, venită la o zi după ce Iranul a pus în funcțiune centrifuge avansate pentru îmbogățirea mai rapidă a uraniului. Uzina Natanz este esențială pentru programul nuclear iranian, fiind monitorizată de experții Agenției ONU pentru energie atomică (IAEA). Luni, ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a dat vina pentru incident pe Israel și a adăugat că Iranul va căuta să se răzbune. „Ne vom răzbuna pe sioniști”, a spus Zarif, folosind un termen derogatoriu obișnuit în legătură cu Israelul. Israelul nu își ascunde opoziția față de disponibilitatea noii administrații, democrate de la Washington, de a reintra în anumite condiții în acordul nuclear încheiat de Iran în 2015 cu puterile globale. New York Times, citând oficiali de securitate americani și israelieni, a relatat luni că Israelul a jucat un rol în ceea ce a descris ca o „mare explozie” produsă la 11 aprilie la Natanz.

Fracțiunea Platforma DA cere audierea prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi, după ce autoritățile au anunțat că vor să cumpere 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac, produs de SINOVAC BIOTECH LIMITED din China.

Vineri, 9 aprilie, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a anunțat că va achiziționa 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac . Vaccinul este aprobat în 20 de țări iar în Europa este utilizat în Bosnia și Abania, Turcia, Ucraina și posibil R. Moldova. În Ucraina, de marți 13 aprilie, începe vaccinarea cu CoronaVac, informează RBC Ucraina.

### Vezi și... ###

La Chișinău s-a decis contractarea directă a 400.000 doze de vaccin chinezesc CoronaVac

La sfârșitul săptămânii, pe de altă parte, pentru prima dată, un oficial chinez din domeniul sănătății publice a apreciat că vaccinurile anti Covid-19 produse în China nu au o eficacitate ridicată, motiv pentru care ar trebui „combinate”. Directorul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Gao Fu a declarat că vaccinurile „nu oferă o rată ridicată de protecție”, într-o conferință de presă.

Idee de amesteca vaccinurile pentru a le mări eficacitatea este deja testată în Marea Britanie, unde se lucrează la o combinație între produsele AstraZenca (vaccin clasic) și Pfizer/BioNTech (vaccin bazat pe ARN mesager).

În China sunt omologate numai vaccinurile produse în țară iar la lansare, firma Sinopharma (care a exportat deja milioane de doze în lumea întreagă) a declarat că produsul său are o eficacitate de 79,3%, deși experții atrăgeau atenția că mai lipsesc date importante.

În China, a precizat Gao Fu, 34 de milioane de oameni au primit ambele doze de vaccin, 65 de milioane numai prima la o populație de aproape un miliard 400 de milioane de oameni.

Germania a trecut oficial de pragul de 3 milioane de contaminări cu noul coronavirus de la izbucnirea pandemiei anul trecut.

În Franța, începând de luni, 12 aprilie, vaccinarea anticoronavirus este disponibilă pentru toţi francezii de 55 de ani şi peste această vârstă, a anunţat duminică Ministrul Sănătăţii Olivier Veran.

Marea Britanie rămâne pentru moment țara europeană cu cel mai ridicat număr de decese legate de Covid-19 de la izbucnirea pandemiei – număr în scădere drastică în ultimele luni datorită unui lockdown sever, combinat cu una din cele mai agresive campanii de vaccinare anti-Covid, lansată încă din decembrie 2020.

### Vezi și... ###

Anglia: relaxarea restricțiilor sanitare

Săptămâna trecută s-au înregistrat numai 50 de decese legate de Covid-19 iar de luni, 12 aprilie, în Anglia începe relaxarea restrcțiilor. Între altele, restaurantele și pub-urile vor putea servi, dar numai în exterior, la mase de maxim 6 persoane, cu o distanță de doi metri între ele.

Membri ai comisiei pentru afaceri externe a parlamentului german au descris tratamentul aplicat opozantului rus Alexei Navalnîi drept „tortură ţintită", transmite sâmbătă dpa.

Într-o scrisoare adresată chiar lui Navalnîi, parlamentarii germani au declarat că sunt solidari cu el şi că îi urmăresc îndeaproape cazul.

Alexei Navalnîi ispăşeşte începând din februarie o pedeapsă de doi şi şase luni de închisoare pentru fraudă, într-un dosar ce datează din 2014 şi pe care el îl denunţă ca fiind motivat politic.

Starea sa de sănătate s-a deteriorat în ultima săptămână, potrivit avocatului său.

### Vezi și... ###

Starea sănătății lui Navalnîi se degradează

În Franța, începând de luni, 12 aprilie, vaccinarea anticoronavirus este disponibilă pentru toţi francezii de 55 de ani şi peste această vârstă, a anunţat duminică ministrul sănătăţii Olivier Veran, într-un interviu cu publicaţia „Journal du dimanche”.

El a precizat că extinderea programului de vaccinare este posibilă pentru că de luni, pentru această categorie de vârstă sunt disponibile două vaccinuri, fără restricții: AstraZeneca și Johnson & Johnson. Din 19 martie, Franţa rezervă celor cu vârste de peste 55 de ani vaccinul produs de laboratorul anglo-suedez AstraZeneca, după cazuri rare, dar grave de probleme de coagulare observate la pacienţii mai tineri.


Totodată, s-a decis extinderea perioadei între primul vaccin și rapel la celelalte două vaccinuri cu ARN mesager, produse de Pfizer/ BioNTech și Moderna. De la 28 de zile, la 42 de zile. „Acest lucru ne va permite să vaccinăm mai rapid, fără să reducem protecţia", a explicat ministrul francez al sănătății.

În România, mai puțin de 600.000 de persoane mai sunt înscrise pe listele de așteptare pentru vaccinare, din care peste jumătate de milion pentru vaccinul Pfizer. În același timp, 66.000 de locuri pentru imunizarea cu AstraZeneca stau neocupate, potrivit datelor oficiale afișate duminică, relatează G4media.

Platforma vaccinare-covid.gov.ro arăta că din cele 68.355 de locuri disponibile duminică pentru programare, peste 66 de mii erau pentru AstraZeneca, 2.266 pentru Moderna și doar 49 pentru Pfizer/BioNTech. Cele mai multe locuri libere sunt în județele Brașov, Timiș i Cluj.

Vezi și: Număr record, în România, de pacienți Covid în stare gravă la terapie intensivă

După o perioadă de patru săptămâni de creștere continuă, numărul deceselor provocate de virusul Sars-Cov-2 în Rep. Moldova a început să scadă, la fel ca și numărul cazurilor noi de infectare cu Covid-19, potrivit datelor prezentate de autoritățile din sănătate. Astfel, în ultimele șapte zile, s-au înregistrat 252 de decese asociate Covid-19, cu 57 de cazuri letale mai puține decât săptămâna precedentă când s-a atestat un record de 309 persoane răpuse de virus.

### Vezi și... ###

R.Moldova: creștere „alarmantă” a cazurilor de COVID la copii

Dumincă s-au anunță încă 19 decese provocate de COVID-19, bilanțul victimelor a ajuns la 5.388 de cazuri.

Numărul îmbolnăvirilor de Covid-19 este în scădere, a două săptămână la rând.

Tot duminică, în R. Moldova s-au înregistrat alte 331 cazuri noi de infectare. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 241 217. autoritățile .

Pentru prima dată, un oficial chinez din domeniul sănătății publice a apreciat că vaccinurile anti Covid-19 produse în China nu au o eficacitate ridicată, motiv pentru care ar trebui „combinate”. Directorul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Gao Fu a declarat că vaccinurile „nu oferă o rată ridicată de protecție”, într-o conferință de presă.

Idee de amesteca vaccinurile pentru a le mări eficacitatea este deja testată în Marea Britanie, unde se lucrează la o combinație între produsele AstraZenca (vaccin clasic) și Pfizer/BioNTech (vaccin bazat pe ARN mesager).

În China sunt omologate numai vaccinurile produse în țară iar la lansare, firma Sinopharma (care a exportat deja milioane de doze în lumea întreagă) a declarat că produsul său are o eficacitate de 79,3%, deși experții atrăgeau atenția că mai lipsesc date importante.

În China, a precizat Gao Fu, 34 de milioane de oameni au primit ambele doze de vaccin, 65 de milioane numai prima la o populație de aproape un miliard 400 de milioane de oameni.

În Ucraina, de marți 13 aprilie, începe vaccinarea cu serul CoronaVac, produs de compania farmaceutică chineză Sinovac, scrie RBC Ucraina.

Vineri, 9 aprilie, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a anunțat că va achiziționa 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac produs de compania chineză Sinovac. Vaccinul este aprobat în 20 de țări iar în Europa este utilizat în Bosnia și Abania, Turcia, Ucraina și posibil R. Moldova.

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea față de perchiziția de domiciliu, reținerea și interogatoriul la care a fost supus redactorul-șef al publicației ruse iStories, Roman Anin. Într-o declarație de presă, Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă al UE, a făcut de asemenea apel la autoritățile ruse să își onoreze obligațiile la nivel intern și internațional și să respecte libertatea presei. Apropiații ziaristului Roman Anin spun că acțiunea forțelor de ordine ar fi legată de efortul lui profesional de a dezvălui fapte de corupție la nivel înalt. Avocata lui Anin, Anna Stavițkaia, a spus că el este acuzat de „violarea vieții private prin abuzarea de atribuțiile profesionale”. Iar publicația la care lucrează Anin, iStories, a spus că incidentul ar putea avea legătură cu un caz din 2016, când Anin a publicat un articol în Novaya Gazeta, unde sugera că șeful concernului Rosneft Igor Secin ar avea legături cu un iaht în valoare de 100 de milioane de dolari.

Pe măsură ce cresc presiunile autorităților ruse asupra presei și a jurnaliștilor independenți, cresc și presiunile asupra redacție în limba rusă a postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL).

Săptămâna trecută, președintele REL/RL Jamie Fly a denunțat eforturile crescânde ale Rusiei de a alunga această organizație de presă, inclusiv serviciul rusesc și televiziunea Current Time.

Fly a spus că REL/RL a fost luat în vizor de autoritățile ruse pentru că încearcă să ofere informație corectă și știri obiective.

Mai înainte, REL/RL a aflat că Roskomnadzor îi va aplica încă 130 de sancțiuni începând de la 16, pentru activitatea de „agent străin”. În total, REL/RL ar avea de plătit cam 2,3 milioane de dolari în amenzi.

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a declarat îngrijorat de tentativa Rusiei de a închide și reduce la tăcere emisiunile în limba rusă ale postului nostru de radio, invocând legea „agenților străini”.

### Vezi și... ###

Jamie Fly: REL/RL a fost luat în vizor de autoritățile ruse pentru că încearcă să ofere informație corectă și știri obiective

Șeful diplomației Uniunii Europene a spus că Rusia și China subminează un răspuns internațional unitar la puciul militar din Myanmar, și că UE ar oferi mai multe avantaje economice țării sud-asiatice dacă ar reveni pe calea democrației. „Nu ne surprinde că Rusia și China blochează încercările Consiliului de Securitate ONU, de exemplu, de a impune un embargou asupra armelor”, a spus Josep Borrell într-o postare pe blog, duminică. China și Rusia au legături cu forțele armate din Myanmar și sunt primul și al doilea lor furnizor de armament. Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate ONU a cerut eliberarea lui Suu Kyi și a altor persoane reținute de militari după puciul de la 1 februarie, dar nu a condamnat lovitura de stat.

Marea Britanie și Statele Unite „se opun ferm campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei” și cer Rusiei să de-escaladeze situația, a spus duminică ministrul de externe britanic Dominic Raab. Șeful diplomației britanice a făcut remarca după discuții cu secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken. Într-o postare pe Twitter, Raab a spus el și omologul american au fost „de acord că Rusia trebuie să de-escaladeze situația și să își respecte angajamentele asumate în cadrul OSCE”. Declarația a venit la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat despre situația din estul țării sale pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. După discuțiile de la Istanbul, Erdogan a calificat „îngrijorătoare” evoluțiile de la granița ucraineano-rusă, unde Rusia a desfășurat trupe suplimentare, ca și în peninsula Crimeea, anexată ilegal de la Ucraina.

Mii de oameni au protestat la Belgrad sâmbătă în fața Parlamentului Serbiei ca să ceară o politică mai dură față de agenții economici care poluează mediul ambiant. Protestul a fost organizat de peste 60 de organizații și mișcări de mediu. Înaintea protestului, organizațiile au semnat o declarație adresată autorității de mediu, cu 13 revendicări. Printre ele se numără menținerea cursului râurilor și renunțarea la proiectele de minicentrale hidroelectrice. Organizațiile au cerut de asemenea guvernului să găsească soluții pentru problema poluării atmosferice și pentru protejarea pădurilor și zonelor verzi.

Iranul a informat duminică despre o deficiență electrică la uzina nucleară de la Natanz, la o zi după ce Teheranul pusese în funcțiune noi centrifuge avansate care îmbogățesc mai repede uraniul. „Incidentul nu a provocat victime sau poluare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Organizației Iraniene pentru Energie Atomică, Behrouz Kamalvandi. Incidentul este raportat pe fondul noilor eforturi internaționale de a revigora acordul nuclear încheiat de iranieni cu puterile globale în 2015, dar denunțat de administrația americană a președintelui Donald Trump în 2008. Nu este primul incident de acest fel la Natanz, unde anul trecut a avut loc un incendiu despre care autoritățile au spus că ar fi fost sabotaj.

Aflat la Moscova, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că „scenariul retragerii pacificatorilor ruși din Transnistria este imposibil în acest moment”. Krasnoselski spune că pacificatorii „nu sunt omuleți verzi și o forță militară”, ci sunt „oameni care mențin pacea, care nu admit moartea populației pașnice și care creează platforma pentru viitoarele negocieri”. „În Moldova există în continuare atacuri extremiste asupra noastră, revanșismul nu a dispărut nicăieri, iată de ce pacificatorii trebuie să-și facă treaba”, a declarat Krasnoselski presei de la Moscova.

Chişinăul a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, dar și transformarea misiunii militare de pacificare de pe Nistru, dominată de Rusia, în una civilă cu mandat internațional.

Jurnaliștii ruși l-au întrebat pe liderul transnistrean dacă regiunea ar fi capabilă să respingă un eventual atac armat din partea Chişinăului. „Să nu aveți nicio îndoială în acest sens!”, a răspuns Vadim Krasnoselski, care a spus că „Transnistria este pașnică, dar are armată care este capabilă să-și apere țara”.

Un ofițet de poliție judiciară britanic (coroner) a stabilit că un critic exilat al președintelui Vladimir Putin a fost ucis prin sugrumare în 2018 de o „terță parte” la locuința sa dintr-o suburbie din sud-vestul Londrei. Omul de afaceri auto-exilat Nikolai Glușkov a fost găsit mort la casa din New Malden, în Anglia, în martie 2018. Acum, coronerul șef Chinyere Inyama a declarat că Glușkov a fost „ucis prin fărădelege”, iar moartea a fost „aranjată” ca să pară sinucidere. Glușkov părăsise Rusia după ce fusese acuzat de fraudă săvârșită pe vremea când era director adjunct al liniilor aeriene rusești Aeroflot. El a primit azil politic în Regatul Unit în 2010. Glușkov fusese un prieten apropiat al oligarhului rus exilat Boris Berezovski, și el un critic al lui Putin. Berezovski a fost găsit spânzurat în locuința sa de lângă Londra, în 2013.

Polonia a comemorat la 10 aprilie a 11-a aniversare a prăbușirii avionului prezidențial polonez care încerca să aterizeze la Smolensk, în Federația Rusă. În catastrofa aviatică și-au pierdut viața 96 de oameni, inclusiv președintele polonez Lech Kaczynski, soția lui și mulți politicieni de frunte care mergeau la o ceremonie la locul masacrului de la Katyn, din timpul celui de-al doilea război mondial. Prăbușirea a fost pusă oficial pe seama vremii nefavorabile, a greșelilor de pilotaj și a semnalelor confuze de la sol, dar mulți polonezi neîncrezători în ancheta rusească cred că adevăratele cauze ar fi altele. Evenimentele celei de-a 11-a aniversări a tragediei au început sâmbătă dimineață cu depuneri de flori la monumentul victimelor și la mormintele lor.

Sute de șoferi din Moldova românească, inclusiv oameni de afaceri, au participat sâmbătă la un marș motorizat în județul Iași, în sprijinul modernizării infrastructurii rutiere din regiunea estică a țării. Protestatarii convocați de asociaţiile „Împreună pentru A8” şi „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” sunt nemulțumiți de neclaritățile privind finanțarea proiectului primei autostrăzi din nord-estul României, așteptată cu interes și de șoferii din R. Moldova. În urmă cu câteva zile, a fost semnat un contract pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pe tronsonul Târgu Neamț - Iași - Ungheni din viitoarea autostradă A8. Autostrada Unirii, de la Iași la Târgu Mureș, ar urma să aibă peste 200 de kilometri. După unele estimări, autostrada ar putea fi gata în 2030.

Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, începe sâmbătă, 10 aprilie, o serie de vizite în țări aliate cu Statele Unite, urmând să discute printre altele situația din estul Ucrainei, relațiile cu Rusia și evoluții din Orientul Mijlociu. Într-o declarație a Pentagonului din 8 aprilie se spune că Austin se va „întâlni cu omologii săi și cu alți oficiali pentru a discuta importanța relațiilor internaționale în domeniul apărării”, urmând să „reconfirme” implicarea țării sale în efortul colectiv de apărare din NATO. Austin urmează să ajungă în Israel la 11 aprilie, și va vizita de asemenea Berlinul, Bruxelles-ul și Marea Britanie.

Biserica dominantă în R. Moldova spune că nu va întrerupe tradiția aducerii focului haric de la Ierusalim, chiar dacă în țară e stare de urgență din cauza pandemiei de COVID-19. Într-un comunicat de presă, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove spune că „sfânta lumină” va fi adusă în Sâmbăta Mare, 1 mai, cu sprijinul unei companii aeriene nenumite, și va ajunge în fiecare parohie in R. Moldova. IPN amintește că Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat anterior că autoritățile examinează o eventuală restricționare a slujbelor religioase, în special în noaptea Învierii. Anul acesta Paștile cad pe data de 2 mai. În R. Moldova este instituită stare de urgență până pe 30 mai, din cauza unei noi înmulțiri alarmante a numărului de infectări cu COVID-19.