Poliția de la Capitoliu, sediul Congresului american din Washington, a anunțat că un un bărbat a intrat cu un automobil în doi polițiști la bariera dn apropiere de intrarea nordică a complexului, după care s-a repezit la ei cu un cuțit. Atacatorul a fost ucis de forțele de ordine. Unul din polițiști a decedat la spital din din cauza rănilor.

Complexul a fost închis, iar personalul a fost instruit să rămână înăuntru și să nu se apropie de uși și de ferestre.

Un martor ocular a postat pe rețelele de socializare imagini de la fața locului, care par arăta cum i se acordă prim ajutor unei persoane pe drumul ce duce la Capitoliu.

Congresul e în vacanță, iar președintele Joe Biden se află la Camp David.

„R. Moldova are nevoie urgentă de ieșirea din criza sanitară și economică, de acțiuni reale împotriva hoților și curățarea instituțiilor de clanuri corupte și de crearea unor relații strânse cu partenerii internaționali, cu țările vecine, cooperare care să ne ajute să ne dezvoltăm și modernizăm”, a afirmat președinta Maia Sandu în raportul său la 100 de zile de activitate, intitulat „3 priorități, 44 de acțiuni îndeplinite”, prezentat vineri.

„Am spus că voi munci pe aceste trei direcții în campania electorală și din prima zi de la intrarea în exercițiul funcției de președinte am depus eforturi pentru a scoate țara noastră din criză, din izolare și din corupție”, a afirmat în raportul său șefa statului moldovean, adăugând că a reușit să redeschidă și să intensifice cooperarea cu cei mai importanți parteneri internaționali și să obțină un „sprijin imens” pentru Republica Moldova.

„Este nevoie de multă muncă și de eforturi conjugate din partea mai multor instituții pentru a realiza modernizarea Republicii Moldova – de un guvern stabil și profesionist, de o majoritate de deputați responsabili, de o procuratură funcțională, de instituții de drept eficiente și independente. Președinția a pornit pe această cale – a dezvoltării și a bunăstării”, se mai spune în raportul președintei Maia Sandu la 100 de zile de mandat.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru G4media.ro că România și alți parteneri ai Chișinăului vor ajuta la reformarea și curățarea serviciilor secrete de peste Prut, pentru că există mari vulnerabilități în interiorul lor din cauza corupției, dar nu numai. Maia Sandu a subliniat că aceste servicii trebuie să lucreze pentru R.Moldova, și ele trebuie reformate pentru că „e greu să spunem cine pentru cine lucrează”.

Întrebată cum afectează starea de urgență agenda anticipatelor, Maia Sandu a spus că starea de urgență e planificată de cei care au instituit-o pentru a amâna dizolvarea legislativului. „Vrem să vedem ce presupune această stare de urgență, dacă e sau nu nevoie de ea. E nevoie de măsuri care să oprească pandemia, e nevoie să scadă presiunea asupra spitalelor”, a adăugat Maia Sandu. Domnia sa a precizat că în funcție de măsurile luate de guvern și de evoluția indicatorilor sanitari, va lua decizia dacă și când să conteste această stare de urgență, în cazul că se va dovedi o decizie falsă.

Joi seara, premierul interimar Anataliu Ciocoi a anunțat mai multe restricții pe durata stării de urgență, între care interzicerea circulației între orele 23:00 - 5 dimineața la Bălți și Chișinău, suspendarea activității agenților economici care încalcă măsurile sanitare, și regim special de muncă în instituții și întreprinderi.

ACTUALIZAT: Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american Ned Price a anunțat vineri că Statele Unite au acceptat să aibă convorbiri cu partenerii lor europeni, ruși și chinezi legate de problemele privind reîntoarcerea Americii la acordul nuclear încheiat cu Iranul în 2015. „Sîntem abia la început și nu anticipăm progrese imediate, pentru că ne așteaptă discuții dificile, dar credem că e un sănătos pas înainte”, se spune în declarația lui Ned Price citată de Reuters.

Ea vine după ce s-a anunțat că reprezentanții țărilor semnatare ale acordului nuclear iranian se vor întîlni în 6 aprilie la Viena.

Decizia a fost luată vineri la o întîlnire virtuală în care s-a discutat posibila revenire a Statelor Unite în acest acord, întâlnire la care au luat parte repezentanții Chinei, Franței, Germaniei, Rusiei, Marii Britanii și Iranului.

Decizia a fost salutată de Washington, care a spus că e pregătit să întreprindă „pași mutuali” pentru a reveni în acordul semnat în 2015, ce prevede relaxarea sancțiunilor internaționale impuse Teheranului în schimbul reducerii programului nuclear iranian, despre care Iranul spune că e are scopuri strict civile.

Administrația Trump a decis în 2018 retragerea unilaterală a Statelor Unite din acest acord, și a reimpus sancțiuni economice dure împotriva Iranului.

Președintele Statelor Unite Joe Biden a semnalat că țara sa s-ar putea reîntoarce în acord, dar administrația sa insistă că Iranul trebuie mai întîi să revină la respectarea angajamentelor sale nucleare, majoritatea suspendate după ce Donald Trump a reimpus sancțiunile.

Numărul persoanelor vaccinate anti-COVID-19 în Statele Unite se apropie de 100 de milioane, în timp ce autoritățile medicale continuă să avertizeze asupra creșterii numărului de infectări datorate variantelor noi ale coronavirusului și redeschiderii economiei. Mai mult de 99 de milioane 600 de mii de persoane, 30 la sută din populația Statelor Unite, au primit cel puțin o doză de vaccin anti-coronavirus, potrivit datelor furnizate de Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor. Alte aproximatoiv 56 de milioane de oameni au primit ambele doze.

La preluarea mandatului său la Casa Albă, președintele Joe Biden a stabilit obiectivul inițial de vaccinare a o sută de milioane de americani în primele 100 de zile ale mandatului său. Noul obiectiv este acum ca numărul celor vaccinați să fie de două sute de mii.

O altă veste bună este că firma americană Pfizer și partenera sa germană BioNech au anunțat o eficacitate de 91% împotriva bolii simptomatice a vaccinulului lor, adăugând că vaccinul previne cu succes formele severe ale bolii la sașe luni după administrarea ambelor doze.

Mai multe organizații pentru drepturile omului din Rusia au condamnat participarea acestei țări la comiterea de abuzuri în Siria, inclusiv prin bombardarea de ținte civile. Acuzația apare într-un raport de 198 de pagini, primul asemenea raport asupra conflictului din Siria alcătuit de organizații rusești, între care și Centrul pentru drepturile omului Memorial.

Raportul conține mai mult de 150 de interviuri cu martori oculari și supraviețuitori aflați acum în Rusia, Liban, Iordania, Turcia, Germania, Belgia și alte țări.

„Concentrându-ne pe situația acestor civili, am ajuns la concluzia că cea mai mare responsabilitate pentru viitorul Siriei o au toate statele participante la conflict, Rusia cel mai mult între ele”, se spune în raport, care adaugă că majoritatea covârșitoare a celor intervievați nu văd Rusia ca pe un salvator, ci ca pe o forță străină distructivă, a cărei intervenție militară și politică a ajutat la consolidarea poziției „criminalului de război” care le conduce țara, cum e numit în declarațiile citate liderul sirian Bahar al-Assad.

Documentul cere autorităților de la Moscova să efectueze anchete independente asupra bombardamentelor rusești din Siria și să plătească compensații victimelor.

Odată cu decretarea stării de urgență pentru 60 de zile, s-au schimbat și regulile sanitare legate de călătorii. Cetățenii care intenționează să intre în R. Moldova sunt obligați, pe perioada stării de urgență, să prezinte la frontieră rezultatul negativ al testului PCR COVID-19 efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării în transport. Sau confirmarea vaccinării anti Covid-19, se precizează în decizia din 1 aprilie a Comisie pentru Situații Excepționale.

### Vezi și... ###

De pe 3 aprilie, interdicție de circulație pe timpul nopții

Operatorii de transport, autorizaţi de a efectua curse de călători spre R. Moldova, nu vor admite îmbarcarea persoanelor, în unitățile de transport, care nu dețin unul dintre aceste documente: test negativ și dovada vaccinării anti Covid-19.

Cifra deceselor legate de Covid-19 în R. Moldova a depășit pragul de 5000, în aceeași zi în care guvernul anunța primele restricții sanitare care vor fi impuse în urma decretării stării de urgență.

### Vezi și... ###

De pe 3 aprilie, interdicție de circulație pe timpul nopții

Joi, 1 aprilie au fost raportate încă 43 de decese , astfel că numărul de cazuri letale a ajuns la 5003, conform datelor oficiale. Asta înseamnă 2,2% din numărul total de infectări, precizează Radio Chișinău.

Tot joi au fost raportate 1515 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Astfel bilanțul general al cazurilor de COVID a ajuns la 231 756.

Joi a început vaccinarea anti Covid-19 a cadrelor didactice din Chișinău, ceea ce va permite revenirea elevilor la școală.

Astăzi a început vaccinarea anti Covid-19 a personalul didactic din municipiul Chișinău. În prima zi s-au vaccinat 250 de persoane, anunță Direcția Educație. iar vineri sunt programate alte 322 de persoane.

Persoanele vaccinate vor primi un certificat. Campania de vaccinare a început pe 2 martie, cu prima donație de vaccinuri AstraZeneca din România iar până în prezent au fost vaccinate peste 42 de mii de persoane.

Alegerile pentru Adunarea Populară din Autonomia găgăuză, programate pentru 16 ma, i au fost anulate, iar campania electorală a fost oprită după ce a intrat în vigoare starea de urgență pe 60 de zile (1 aprilie – 30 mai 2021).

Comisia Electorală de la Comrat va continua relua campania electorală după expirarea stării de urgență, când va decie și noua data pentru vot.

Numai 19 din cele 27 de state UE au încheiat un așa-numit acord de solidaritate prin care vor fi redistribuite, prin donații, 10 milioane de doze de vaccin anti COVID-19 de la PfizerBioNTech celor cinci țări care au cele mai puține vaccinuri: Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia și Slovacia.

Întreaga discuție despre redistribuire a fost lansată de Austria din cauza întârzierilor în livrările companiei farmaceutice AstraZeneca. Acest lucru a dus la solicitări din partea mai multor ţări membre ca 10 milioane de doze suplimentare recent achiziţionate de la Pfizer-BioNTech să fie redistribuite în favoarea lor.

Țările UE au achiziționat împreună vaccinuri, distribuirea lor se face însă proporțional cu populația dar și in funcție de vaccinurile pe care și le-a ales fiecare țară. Unele, ca Austria, au mizat mult pe produsul AstraZeneca, mai ieftin și usor de depozitat și distribuit decât vaccinurile de la PfizerBioNTech și Moderna.

### Vezi și... ###

Țările UE care se consideră dezavantajate puteau cumpăra mai multe vaccinuri de la bun început (Der Standard)

După două zile de negociere, discuţiile între ambasadorii ţărilor membre s-au lovit joi de refuzul Austriei, Sloveniei şi Republicii Cehe de a sprijini un compromis propus de preşedinţia portugheză a UE.

Aceste 10 milioane de doze fac parte dintr-un lot pe care BioNTech-Pfizer s-a angajat să-l livreze în avans în al doilea trimestru, din cele 100 de milioane de doze care nu ar fi trebuit să fie disponibile decât începând cu trimestrul al treilea din 2021.

La jumătatea lui martie, îndemnaţi de cancelarul austriac Sebastian Kurz, liderii din Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi Letonia au cerut să se introducă un „mecanism de corecţie" pentru a obţine doze suplimentare, estimând că țările lor au fost „nedreptățite” de sistemul de repartiţie.

Numai că Austria, Cehia și Slovenia nu sunt considerte de UE țări subaprovizionate cu vaccinuri și care ar avea nevoie de solidaritatea celorlalți membri.

Acum, Austria, Cehia și Slovenia vor primi propria cotă care le revine în baza distribuirii în funcţie de populaţie. Cum însă au refuzat pactul de solidaritate, nu vor dona nimic. Celelalte 24 vor împărţi dozele într-un mod mai solidar, conform unei înţelegeri politice la care au ajuns joi ambasadorii blocului comunitar, dându-le mai multe doze celor cinci ţări decât ar primi prin sistemul pro rata.

În Bulgaria au loc duminică alegeri generale iar potrivit sondajelor de opinie, partidul de guvernământ GERB de centru dreapta al premierului Boris Borisov conduce cu câteva puncte în fața rivalilor socialiști. În cele mai recente sondaje de opinie, GERB este cotat cu 28% din intențiile de vot, urmat de socialiști cu 19,8%. Este de așteptat ca viitorul Parlament să fie mai fragmentat, ceea ce va complica misiunea premierului Borisor de a crea o coaliție majoritară.

Nu este sigur că cele două mici partide naționaliste, aflate acum la guvernare alături de GERB dar care candidează separat, vor avea suficiente voturi pentru a continua această alianță.

Totodată au apărut partide noi care speră la votul bulgarilor dezamăgiți de actuala guvernare și de ineficiența în lupta cu corupția. Cel mai remarcat este partidul „Și un alt popor” (Ima Takuv Narod) creat de un cunoscut actor, cântăreț și moderator de televiziune, Slavi Trifonov, un partid anti-sistem. Potrivit sondajelor, ar putea deveni a treia forță în noul Parlament și implicit un partener inconturnabil pentru o viitoare coaliție.

### Vezi și... ###

Bulgaria: în ajun de alegeri, măsuri sanitare contradictorii

Alegerile vin după ce vara trecută, Bulgaria a trecut printr-un val de proteste anti-corupție, care au subminat popularitatea premierului. Mii de bulgari au cerut atunci demisia premierului, acuzând guvernul că nu luptă cu corupția și permite oligarhilor să dicteze agenda politică.

### Vezi și... ###

Oligarhi bulgari câștigă milioane de pe urmă poluării

Statele Unite au salutat joi anunţul privind organizarea unei reuniuni a ţărilor membre ale acordului nuclear iranian, afirmând că sunt pregătite pentru măsuri reciproce în relaţia cu Iranul cu scopul de a reveni în cadrul acestui tratat.

„Acesta este un pas pozitiv", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

UE va organiza vineri prin videoconferinţă o reuniune a Comisiei mixte privind acordul nuclear iranian pentru a „discuta perspectiva unei posibile reveniri a Statelor Unite'' în acord, a anunţat joi şeful diplomaţiei europene.

Tratatul nuclear din 2015 a fost semnat de cele cinci țări membre permanente ale Consiliului de Securitate, plus Germania și de Iran. Scopul acordului este de a limita și controla strict programul nuclear Iranian în schimbul unei ridicări treptate a sancțiunilor internaționale impuse Iranului. Administrația Trump a scos ânsă unilateral Statele Unite din acest acord în 2018 și a reimpus sancțiuni dure. Tentativele administrației Biden de a relua dialogul cu Teheranul au eșuat pentru moment.

"Suntem gata să ne întoarcem (în cadrul acordului din 2015) respectându-ne deplin angajamentele..dacă Iranul va face acelaşi lucru", a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat. America cere însă ca Iranul să revină înainte de aceasta la respectarea cu strictețe a limitărilor impuse prin acord programului său nuclear, limitări pe care treptat nu le-a mai respectat cu începere din 2018.

Autorităţile iraniene au respins o propunere de întâlnire directă cu partea americană în cadrul acestei Comisii mixte. Prin urmare, Washingtonul nu va participa la şedinţa de vineri ce va fi organizată prin videoconferinţă.

La Budapesta, premierul ungar Viktor Orban, omologul său polonez Mateusz Morawiecki şi Matteo Salvini, liderul partidului Italian de extremă dreapta „Liga” au pus joi bazele unei alianţe conservatoare, dar nu au discutat pentru moment posibilitatea de a crea un nou grup în Parlamentul European. A fost prima întâlnire după ce partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, a plecat din Partidului Popular European (PPE, dreapta), evitând astfel să fie dat afară.

### Vezi și... ###

Divorț à l'européenne: dedesubturile și urmările rupturii dintre Fidesz și PPE

În prezent, în Parlamentul European, cei 12 europarlamentari Fidesz nu sunt afiliaţi niciunui grup. Europarlamentarii lui Salvini şi cei ai lui Morawiecki fac parte din două grupuri parlamentare diferite. Partidul polonez de guvernîmânt „Justiție și dreptate” PiS face parte din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, iar Liga lui Salvini din grupul Identitate şi Democraţie. Dacă s-ar uni, europarlamentarii acestor trei partide ar constitui a doua forţă politică din Parlamentul European şi ar putea influenţa politica UE, preciza încă de marţi Matteo Salvini, atunci când se anunțase organizarea reuniunii de la Budapesta.

### Vezi și... ###

UE a trimis Polonia în fața Curții Europene de Justiție în legătură cu îngrijorările legate de independența judecătorilor

Tentativele de coagulare a forţelor politice naţionaliste şi de extremă dreapta din Parlamentul European au eşuat până acum.

La scurt timp după reuniunea de la Budapesta, liderul PPE, polonez Donald Tusk, a scris pe Twitter: "Rusia îşi mobilizează forţele în jurul Ucrainei. (...) La Budapesta, Morawiecki organizează un bloc politic pro-Putin cu Orban şi Salvini. Nu este o păcăleală de 1 aprilie".

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a anunțat măsurile pe perioada stării de urgență stabilite joi de Comisia pentru Situații Excepționale, și care vor fi aplicate începînd de duminică 3 aprilie.

### Vezi și... ###

R. Moldova depășește pragul de 5 mii de decese legate de Covid-19

Între aceste măsuri, de află instituirea învățământului de la distanță în localitățile unde se înregistrează 100 de cazuri de infectări la suta de mii de locuitori.

În localitățile Bălți și Chișinău, se interzice circulația persoanelor între orele 23:00-05:00, cu excepția celor care se deplasează în interes de serviciu, din cauze medicale ce nu pot fi amânate, sau revin în Republica Moldova cu avionul.

Toate aceste persoane trebuie să aibă asupra lor acte de identitate, legitimații de servicii, declarații pe proprie răspundere cu toate datele personale, și bilete de călătorie în cazul celor care revin acasă cu avionul.

Comisia pentru Situații Excepționale a mai decis suspendarea activității unui agent economic dacă acesta încalcă măsurile de sănătate publică, și un regim special de muncă în instituții și întreprinderi, cu maxim 30 la sută din personal la birou, iar restul muncind de acasă. Angajatorii care au nevoie de mai mult de un sfert din personal pentru a nu-și sista activitatea, vor trebui să emită un act justificatori angajaților lor pentru deplasare.

Parcurile, locurile de joacă și de agrement vor fi închise.

Șoferii din regiunea transnistreană pot obține numere neutre nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci. Începând de joi, 1 aprilie, în punctele de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Rîbnița din stânga Nistrului pot fi obținute plăcuțe de înregistrare de model neutru a remorcilor la mai multe categorii de autovehicule.

Un comunicat al Biroului de reintegrare din Guvernul de la Chişinău precizează că este vorba despre autoturisme și alte autovehicule destinate transportului de persoane, inclusiv vehicule comerciale – dube și mașini de curse, motociclete (inclusiv motorete) și biciclete, cu un motor auxiliar instalat, remorci și semiremorci de tip casă-rulotă.

Începând cu 1 iunie, în cadrul acelorași subdiviziuni teritoriale, urmează a fi lansat procesul de eliberare a certificatului de înmatriculare de model neutru, se mai spune în comunicat.

Acordul cu privire la eliberarea de numere neutre pentru mașinile înmatriculate în regiunea transnistreană a fost semnat acum aproape trei ani, pe 24 aprilie 2018. De atunci, doar 4% dintre șoferii transnistreni au trecut procedura de obținere a numerelor neutre. Datele din septembrie 2020 vorbesc despre doar 3.600 de numere neutre eliberate în stânga Nistrului. Șoferii transnistreni spun că procedurile sunt greoaie și costisitoare, iar odată cu pandemia obținerea unor acte necesare a devenit și mai complicată.

Ucraina a anunțat acum o lună că începând cu 1 septembrie 2021 va admite în traficul rutier internațional doar automobilele din regiunea transnistreană care dețin plăcuțe de înmatriculare neutre. Această reglementare urma să intre în vigoare pe 15 ianuarie. Termenul a fost amânat întrucât, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru a informa cetățenii din regiunea transnistreană despre noile reglementări. Administrația transnistreană a declarat, ca răspuns, că „astfel de măsuri restrictive impuse atât de Kiev, cât și de Chişinău contravin principiilor procesului de negociere și ar încălca drepturile și libertățile transnistrenilor”.

Statele Unite au avertizat joi Rusia împotriva oricărei încercări de intimidare a Ucrainei, în urma mişcărilor de trupe ruse de la frontiera ucraineană, pe care Kievul le consideră drept provocări. „Ne opunem oricărui act agresiv care are ca scop intimidarea sau ameninţarea partenerului nostru, Ucraina" a declarant purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat joi împotriva riscului unor provocări ruseşti în estul separatist, deşi Moscova a transmis Kievului şi Occidentului să nu se "alarmeze" din cauza deplasărilor sale de trupe la frontiera ucraineană.

Pentagonul este în alertă în contextul intensificării activităţilor Rusiei în Europa de Est şi Arctica în această săptămână, o nouă provocare pentru administraţia Biden, au afirmat miercuri oficialităţi militare americane, potrivit politico.eu.

Pe de altă parte, tot joi, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că orice încercare de a începe un nou conflict militar în estul Ucrainei ar putea duce la distrugerea acestei țări, potrivit unei relatări TASS preluată de Reuters.

Remarca lui Lavrov vine după ce tot joi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a avertizat cu privire la o „agravare sistematică” a situației de securitate în estul țării sale și în peninsula Crimeea. Kievul susține că separatiștii ruși încalcă sistematic un acord de încetare a focului din iulie, și acuză Moscova că își concentrează armata la granița cu Ucraina.

Kremlinul a afirmat în 1 aprilie că recentele mișcări de trupe și armament în apropierea graniței cu Ucraina sînt menite să asigure securitatea Rusiei și nu amenință pe nimeni. Vorbind la o conferință de presă prin telefon, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov le-a apus reporterilor că Moscova își mișcă trupele în Rusia așa cum crede de cuviință, și că țara sa trebuie să fie vigilentă din cauza activității intense a trupelor NATO în jurul granițelor rusești.

Miercuri, Statele Unite s-au declarat preocupate de ceea ce consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Ucraina, după ce s-a relatat despre noile concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. Secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat sprijinul țării sale pentru Ucraina, despre care spus că confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”.

Administrația penitenciarelor din Rusia a negat acuzațiile de rele tratamente aplicate liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, la o zi după ce militantul anti-corupție și critic al Kremlinul a anunțat că intră în greva foamei ca protest împotriva abuzurilor la care e supus în detenție.

Navalnîi, care are 44 de ani, s-a plâns de dureri serioase în spate și picioare, și a spus că i se refuză asistența medicală și că e trezit din oră în oră noaptea, pentru a nu fi lăsat să doarmă.

Opozantul rus a fost arestat în ianuarie pe aeroportul din Moscova la sosirea sa din Germania, unde fusese tratat în urma otrăvirii sale cu un agent neuro-toxic de grad militar, acțiune pusă de mai multe guverne occidentale și organizații internaționale pe seama statului rus.

Conducerea închisorii din regiunea Vladimir unde e ținut Navalnîi e citată de Reuters cu declarația că gardienii urmează strict normele legale aplicate tuturor deținuților, care au dreptul la opt ore de somn neîntrerupt noaptea, și că lui Navalnîi i s-ar acorda toată asistența medicală necesară potrivit stării sale de sănătate.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dat cîștig de cauză jurnalistei ucrainene de la Europa Liberă Natalia Sedletska, într-un proces legat de protejarea surselor jurnaliștilor de investigație.

Sedletska, care moderează programul TV Scheme, s-a adresat Curții după ce un tribunal ucrainean a decis în 2018 că procurorii de la Kiev pot avea acces la datele stocate în telefonul ei mobil pe o perioadă de 17 luni, ca parte a unei anchete privind o presupusă divulgare a unor secrete de stat.

CEDO a spus în decizia sa că protejarea surselor jurnalistice e una din pietrele de temelie ale libertății presei.

Emisiunea moderată de jurnalista ucraineană a difuzat câteva reportaje de investigație în care era vorba de mai multe oficialități de rang înalt de la Kiev, între care și procurorul-general Iuri Lutsenko.

Președintele Europei Libere/Libertatea, Jamie Fly, a spus că aceste posturi de radio aplaudă decizia CEDO, care protejează confidențialitatea comunicațiilor jurnalistice și impune limite puterii executive, adăugând: „munca jurnaliștilor de investigație e prin natura ei dificilă și deseori primejdioasă. Sănătatea unei democrații poate fi măsurată prin protecția unor asemenea jurnaliști, care dă publicului puterea de trage la răspundere autoritățile pentru acțiunile lor”.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu ambasadorul american la Chișinău Dereck J. Hogan, cu care a discutat între altele ultimele evoluții politice și situația sanitară din țară.

Potrivit unui comunicat al președinției moldovene, pe agendă au figurat și prioritățile de asistență ale Statelor Unite pentru R. Moldova, și adaptarea acestora la realitățile pandemice. E vorba mai ales de atenuarea consecințelor sociale și economice ale crizei.

Maia Sandu a mulțumit Statelor Unite pentru contribuția considerabilă la platforma COVAX, prin intermediul căreia R. Moldova poate beneficia de vaccin gratuit și îi poate proteja pe oamenii aflați în prima linie a luptei cu pandemia, se mai spune în comunicatul președinției moldovene.

Autoritățile ruse ar putea oferi Moldovei în curând un lot de vaccin împotriva COVID-19, se spune într-un comunicat al diplomației de la Chișinău referitor la întrevederea dintre secretarul de stat din Ministerul de Externe Dumitru Socolan și Andrei Rudenko, viceministrul de externe al Rusiei.

Cei doi demnitari au mai discutat și despre procesul de reglementare a diferendului transnistrean, subliniind importanța reluării negocierilor, inclusiv în formatul 5+2, în vederea găsirii unei soluții politice viabile, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, se mai spune în comunicatul citat.

Comisia pentru Situații Excepționale se întrunește astăzi, 1 aprilie pentru a decide măsurile sanitare concrete care vor fi aplicate pe perioada celor 60 de zile de stare de urgență, instituită miercuri de Parlament. Miercuri, Parlamentul a votat decretarea stării de urgență dar proiectul de lege care a stat la baza deciziei, întocmit de trei deputați socialiști nu cuprindea decât o listă a categoriilor de restricții care pot fi impuse.

### Vezi și... ###

Stare de urgență fără lockdown

La Chișinău a fost inaugurat primul centru municipal de vaccinare anti Covid-19, pe strada Petru Rareș, 18, cu o capacitatea totală de vaccinare e de peste 1000 de pacienţi pe zi, transmite IPN. Clădirea dispune de rampă de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

### Vezi și... ###

Agenția Europeană a Medicamentelor nu vede motive să recomande limitarea utilizării vaccinului AstraZeneca

La inaugurare, primarul general al capitalei, Ion Ceban, a precizat că este primul centru în afara celor din instituţiile medicale.

În prima zi de funcționare sunt programate circa 200 de persoane. În centru municipal, la momentul actual, sunt 2500 de doze de vaccin anti-COVID-19.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a dezvăluit miercuri seară că din persoanele care s-au vaccinat cu serul produs de Pfizer/BioNTech – vaccin care se bucură de o reputație foarte bună alături de cel produs de Moderna – „688 (...) sunt din categoria „neamuri”. 139 sunt tot felul de angajați ai instituțiilor statului”. Vorbind la Jurnal TV, Maia Sandu s-a declarat „mâhnită de lucrurile care s-au întâmplat în aceste zile și anume de modul cum a fost distribuit vaccinul Pfizer. Pentru că am primit o tranșă mai mică de Pfizer, am solicitat ca ele să ajungă la casele de bătrâni și la oamenii mai în vârstă.”

„Acest lucru este rușinos și descurajează efortul nostru de a obține alte donații și de a-i convinge pe producători că noi merităm să primim vaccin. Pentru că asta este o dovadă de corupție. Centrul medicilor de familie de la Botanica – 64 de doze au mers în afara categoriei eligibile, adică 64 de neamuri, Centrul medicilor de familie de la Bălți – 71 de doze de vaccin au fost administrate greșit, adică în afara listei, la Cantemir – 35 de doze au mers pentru tot felul de șefi”, a mai spus președinta Maia Sandu.

Agenția Europeană a Medicamentelor a declarat că nu-și schimbă recomandările privind utilizarea vaccinului AstraZeneca împotriva Covid-19 pentru că nu există „date științifice care să justifice limitarea vaccinului numai pentru anumite grupe de vârstă”.

Marți, Germania a suspendat vaccinarea anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pentru persoanele mai tinere de 60 de ani, după ce s-au semnalat 31 de cazuri de tromboze cerebrale la persoane tinere. Două dintre ele au decedat. Pentru a nu încetini și mai mult o campanie de vaccinare care și așa înaintează relativ lent, s-a decis ca de pe 31 martie să se deschidă vaccinarea pentru persoanele între 60 și 69 de ani – o „devansare” pragmatică a declarat ministrul sănătății german Jens Spahn.

Franța a limitat utilizarea vaccinului AstraZeneca la persoanele de peste 55 de ani.

Statele Unite s-au declarat preocupate de ceea ce consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Ucraina, după ce s-a relatat despre noi concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba, în timp ce șeful Marilor State Majore Reunite americane, generalul Mark Milley a discutat cu lideri miliari din Rusia și Ucraina, au anunțat Departamentul de stat și Ministerul american al apărării. Blinken a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina, confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”. Și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Pentagonul a criticat concentrarea de trupe rusești la granițele ucrainene drept o „acțiune destabilizatoare care subminează eforturile internaționale de aplanare ” a conflictului din estul Ucrainei, eforturi coordonate de OSCE.

### Vezi și... ###

Covid-19, Navalnîi și Ucraina pe agenda trilateralei Merkel-Macron-Putin

Pe 26 martie, patru soldați ucraineni au fost uciși în estul țării iar alți doi au fost răniți. Armata ucraineană a pus vina pe trupele rusești dar Moscova continua să nege categoric că ar avea trupe în estul Ucrainei, unde sprijină milițiile separatist.

Tot miercuri, și Kremlinul s-a declarat preocupat de tensiunile în creştere în regiunea de est a Ucrainei, susținând însă că armata ucraineană ar fi cea care ar putea provoca reînceperea conflictului cu separatiştii pro-ruşi.

Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de o recrudescenţă a violenţelor în regiune. În jur de 14.000 de persoane au fost ucise în conflict de la declanşarea sa în 2014, susţine Ucraina.

Statele Unite au reafirmat miercuri oficial că Hong Kong-ul nu se mai bucură de autonomia promisă de China când a preluat fosta colonie britanică şi nu mai merită un tratament preferențial american, îndemnând Beijing-ul „să înceteze să demonteze instituţiile democratice" din acest teritoriu.

„Vom continua să facem apel la Republica Populară Chineză să-şi respecte obligaţiile şi angajamentele internaţionale de a înceta să destructureze instituţiile democratice, autonomia şi statul de drept în Hong Kong; să elibereze toate persoanele deţinuţe incorect în Hong Kong şi să abandoneze toate acţiunile în justiţie împotriva lor; şi să respecte drepturile omului ale tuturor persoanelor din Hong Kong", a declarat şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat.

Marți, Beijingul a impus o reformă radicală a sistemului electoral din Hong Kong care va marginaliza total opoziţia.

În mai, guvernul fostului preşedinte american Donald Trump a declarat deja că fosta colonie britanică nu mai are "gradul înalt de autonomie" garantat de China la momentul retrocedării sale de către Londra, în 1997. În consecinţă, a fost revocat statutul comercial preferenţial de care beneficia Hong Kong-ul.

O lege americană din 2019 prevede ca administrația să informeze în fiecare an Congresul SUA despre starea autonomiei Hong Kong-ului.