Într-o declarație semnată de președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio se arată „extrem de alarmat de situația actuală din Republica Moldova”.

Oficialul european susține că declarația Parlamentului de la Chișinău prin care nu se recunoaște avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021, la fel ca și votul de neîncredere în privința unor judecători ai Curții „sunt foarte îngrijorătoare”.

„Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale ca „gardian al Legii Supreme”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie a acesteia sau consideră că Înalta Curtea a comis o greșeală”, se arată în declarația semnată de președintele Comisiei de la Veneția.

Gianni Buquicchio a cerut Parlamentului Republicii Moldova „să-și retragă declarația și „deciziile sale neconstituționale” și să respecte hotărârile trecute și viitoare ale CC, chiar și atunci când nu este de acord cu acestea”.

Între timp, Curtea Constituțională a anunțat că a suspendat decizia Parlamentului prin care Domnica Manole a fost revocată din funcția de judecător al Înaltei Curți, la fel și pe cea prin care a fost numit în calitate de magistrat al CC Boris Lupașco. Hotărârea Curții a fost semnată de magistrata Liuba Șova, președinte ad-interim.

Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden va merge în vizită în Marea Britanie și Belgia în iunie, în prima sa călătorie în străinătate de când și-a început mandatul. „Vizita urmează să sublinieze interesul președintelui pentru refacerea alianțelor noastre, revitalizarea alianței transatlantice și cooperarea strânsă cu aliații noștri”, a spus secretara de presă Jen Psaki într-o declarație la 23 aprilie.

Biden se va alătura altor lideri din Grupul celor Șapte (G7) la un summit în Cornwall, în Anglia, în 11-13 iunie. Apoi va vizita Bruxelles, unde va participa la 14 iunie la o reuniune cu liderii NATO, și la un summit SUA-EU.

Președinta Maia Sandu a condamnat după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate tentativa majorității parlamentare dominate de socialiști de schimbare a componenței Curții Constituțional, numind-o „anticonstituțională”. „Parlamentul nu are dreptul să scoată din funcție judecătorii de la CC”, a spus Maia Sandu.

„Este un atac fără precedent la ordinea constituțională”, a mai spus șefa statului. Sandu a spus că a cerut organelor de forță să nu se lase antrenate în acțiuni neconstituționale. Sandu a cerut de asemenea procuraturii să ancheteze evenimentele de azi ca uzurpare a puterii în stat și a făcut apel la sprijinul comunității internaționale.

Sandu i-a acuzat pe socialiști în mod explicit că destabilizează țara încă de la alegerile prezidențiale câștigate de ea. „Nu vom admite ca niște găști de criminali să creeze haos”, a mai spus Sandu.

Parlamentul a votat vineri o lege în sprijinul companiilor din sectorul hotelier și al restaurantelor, HoReCa. Potrivit Moldpres, proiectul Partidului Șor, votat în două lecturi, prevede reducerea până la 6% a TVA pentru întreprinderile din sector.

Votul a venit la scurt timp după ce companiile HoReCa s-au plâns că au fost omise din lista de relaxări de restricții prezentată joi de autorități, care aduce înlesnire pentru alte tipuri de activități, ce pildă culturale, sau religioase.

Măsura de sprijin adoptată de parlament vineri pentru HoReCa va fi valabilă pe durata stării de urgență și stării de urgență în sănătate publică.

Politicianul rus de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi a anunțat că iese din greva foamei după ce a fost consultat de două ori de medici civili. Criticul Kremlinului, care a protestat astfel împotriva lipsei asistenței medicale în închisoare, a confirmat într-o postare pe Instagram că are în continuare probleme de sănătate și că insistă să fie văzut de medicii lui personali. Încetarea grevei foamei a fost confirmată într-o postare pe site-ul Mediazona făcută de doctorii lui Navalnîi. În postare Navalnîi, de 44 de ani, este citat spunând că va avea nevoie de 24 de zile ca să revină treptat la nutriția obișnuită.

Criza politică din R. Moldova a intrat într-o nouă fază vineri, când majoritatea parlamentară dominată de socialiști a decis s-o demită pe judecătoarea Domnica Manole de la Curtea Constituțională, numindu-l judecător pe Boris Lupașco, iar PAS și-a chemat suporterii să iasă în stradă ca să apere CC.

Votul socialiștilor și aliaților lor împotriva judecătoarei Manole, ca și cel pentru numirea lui Lupașco, au venit după ce CC a încuviințat recent intenția președintei Maia Sandu de a dizolva parlamentul, dându-i ocazia să convoace alegeri anticipate, probabil după ridicarea stării de urgență. PSRM a spus că acea decizie CC a fost politică și comandată de președinta țarii. La rândul ei, conducerea CC a calificat vineri drept „politic” votul împotriva judecătoarei Manole, considerându-l fără valoare legală.

Iar Igor Grosu, șeful partidului PAS, dominat de Maia Sandu, a chemat oamenii să meargă la sediul CC din Chișinău ca să împiedice un presupus plan al socialiștilor de a „intra cu forța” acolo. PPDA a anunțat că va sprijini protestul.

Președinta Maia Sandu a convocat apoi Consiliul Suprem de Securitate, ca să discute ceea ce consideră a fi pericolul la adresa ordinii constituționale.

Șeful delegației UE în Moldova, Peter Michalko, a luat partea președintei în noua dispută cu socialiștii, spunând că a avut loc „un atac clar asupra Constituției și independenței CC”. O poziție similară a exprimat și ambasadorul Statelor Unite, care a discutat cu președinta Sandu.

Rusia a expulzat cinci membri ai personalului ambasadei poloneze de la Moscova, în replică la expulzarea de către Varșovia a trei diplomați ruși din Polonia pentru violarea statutului diplomatic. Într-o declarație a Ministerului de Externe rus se spune că Polonia „merge intenționat pe calea degradării și distrugerii în continuare a relațiilor bilaterale”.

Evenimentul are loc pe fondul unei dispute diplomatice și mai ample a Rusiei cu Cehia, vecina Poloniei, membră ca și ea în NATO și UE. Săptămâna aceasta, Praga a expulzat aproape 20 de diplomați ruși și a dat ultimatum altor câteva zeci după ce guvernul ceh a informat că agenții ruși au fost de vină pentru explozia unui depozit cu muniții din Cehia în 2014, soldată cu moartea a doi cehi.

Tot vineri, Estonia a expulzat doi diplomați ruși în semn de solidaritate cu Cehia, gesturi similare fiind așteptate de la celelalte două țări baltice, Lituania și Letonia.

Ministerul rus al Apărării spune că a început să scoată trupe militare din peninsula Crimeea odată ce și-au încheiat manevrele militare organizate acolo. Anunțul vine la o zi după ce ministrul rus al apărării Serghei Șoigu ordonase retragerea trupelor masate în ultima vreme în preajma graniței cu regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Ambele desfășurări de trupe stârniseră protestele conducerii de la Kiev și avertismente din partea Occidentului. Nu este limpede însă nici acum dacă Rusia va scoate din regiunile respective toate trupele desfășurate suplimentar.

Moscova a negat că ar fi avut vreo intenție ofensivă cu aceste mișcări. Unii analiști au spus că Kremlinul a testat în acest fel noua administrație de la Washington, a președintelui Joe Biden.

Parlamentul de la Chișinău a împuternicit guvernul în demisie să încheie tratate internaționale cu privire la asistența financiară. Proiectul de lege a fost votat în a doua lectură, vineri, de către deputații socialiști și din grupurile „Pro Moldova” și Platforma „Pentru Moldova”, transmite TV8.

În nota informativă la proiect se arată că: „partea normativă se rezumă la modificarea competenței Executivului în demisie pe dimensiunea încheierii tratatelor internaționale, întru posibilitatea valorificării reale a proiectelor de asistență financiară”.

Decizia a fost criticată de unii deputați, între care fruntașul PD, Dumitru Diacov: „Acest proiect pune într-o situație foarte delicată reputația Guvernului nostru. Partenerii externi o să fie mirați de dorința noastră de a veni și de a semna acorduri financiare”.

Potrivit sursei citate, anterior, Curtea Constituțională a constatat că Guvernul aflat în demisie nu poate încheia tratate internaționale.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat o declarație propusă de Partidul Socialiștilor care acuză Curtea Constituțională de „uzurparea puterii în stat”. Declarația a fost votată de 54 de deputați, de la vot s-au abținut fracțiunile PAS, Platforma DA și PD.

În declarația PSRM, prezentată de la tribuna legislativului de deputatul Vasile Bolea, se spune între altele că „unicul organ ce realizează jurisdicția constituțională, Curtea Constituțională, este capturată prin acţiunile vădit arbitrare și neconstituționale ale judecătorilor Domnica Manole, Liuba Șova și Necolae Roșca […]”. Socialiștii și aliații lor din Parlament consideră drept „dictatorială” și „nedemocratică” decizia recentă a Curții Constituționale care a constatat că sunt întrunite toate circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului. „Comunicăm despre nerecunoașterea avizului CC și exprimăm votul de neîncredere pentru judecătorii nominalizați”, se mai spune în declarație.

În semn de protest față de votul majorității, deputați din PAS și Platforma DA au părăsit sala de ședințe în plen. Reprezentanți ai celor două fracțiuni au declarat că decizia Parlamentului cu privire la uzurparea puterii de către Curtea Constituțională nu are efect juridic.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a spus, într-o conferință de presă, că legislația are prevederi clare privind demiterea unui judecător al Curţii Constituționale. „E o declarație în disperare. Curtea Constituțională a aplicat exclusiv Constituţia, prin acel aviz a dat o decizie exclusiv juridică, nu s-a implicat în jocuri politice. Curtea a procedat constituţional corect. Unica soluţie corectă pe care putea să o dea conform prevederilor constituţionale este acel aviz. Sunt disperați şi recurg la gesturi disperate care au zero efecte juridice”, a spus Sergiu Litivinenco, citat de IPN.

Liderul Socialiştilor, Igor Dodon, a scris pe Facebook că, la ședința de astăzi a fracțiunii PSRM, s-a convenit că socialiștii nu vor contesta decizia cu privire la dizolvarea Parlamentului, deoarece consideră că alegerile anticipate trebuie să aibă loc în anul curent, dar numai după imunizarea generală a populației.

Un nou studiu publicat de ministerul sănătății de la Chișinău arată că 41% din respondenți ar accepta să se vaccineze împotriva coronavirusului, față de 31% în noiembrie anul trecut (studiul precedent). Totodată, un număr mare de respondenți - 83% - au spus că sunt îngrijorați de faptul că vaccinul ar putea avea efecte grave asupra sănătății.

Potrivit studiului, neîncrederea față de campania de vaccinare este alimentată și de zvonurile din spațiul public. Astfel, 82% din cei chestionați au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave și eficacitate redusă, iar fiecare al zecelea respondent a spus că prin vaccinare se urmărește implantarea de cipuri în corpul uman. Fiecare a patra persoană continuă să nu creadă că noul coronavirus este real sau nu este sigură că acesta există.

Un număr tot mai mare de respondenți - 86% (cu 9% mai mult față de noiembrie 2020) - sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor, 46% dintre cei chestionați spun că situația lor financiară personală s-a înrăutățit (36% în noiembrie 2020) în ultimele 3 luni, iar pentru 49% a rămas neschimbată (58% în noiembrie 2020). Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut cu 6% față de studiile precedente (de la 29% la 23%).

Este al 4-lea studiu din seria „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova”, realizat în perioada 10-21 martie 2021, pe un eșantion reprezentativ de 1.009 persoane din 423 localități (cu excepția regiunii transnistrene), având o marjă de eroare de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS”, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa, în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania). Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa, mai precizează un comunicat de presă al ministerului sănătății de la Chișinău.

618 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, trei cazuri sunt de import.

Printre contaminații noi 10 sunt lucrători medicali: un medic, 6 asistenți medicali și 3 din personal auxiliar.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 248.009.

242 de pacienți cu COVID sunt în stare extrem de gravă, dintre care 46 - conectați la aparate de respirație asistată.

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat și 25 de decese, bilanțul total urcând la 5.668. Ministerul Sănătății confirmă decesul medicului Sergiu Dascăl, care activa în cadrul Centrului Medicilor de Familie mun. Bălți.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate se află 3.879 persoane, iar 15.929 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Slovacia a decis să expulzeze trei membri ai personalului ambasadei ruse în solidaritate cu Cehia, deoarece tensiunile dintre Praga și Moscova se intensifică pentru presupusul rol al serviciilor de informații ale armatei Rusiei, GRU, într-o explozie din 2014 la un depozit de arme ceh, explozie soldata cu moartea a doi oameni. Prim-ministrul slovac, Eduard Heger, a anunțat că „trei reprezentanți ai misiunii diplomatice ruse trebuie să-și încheie activitățile în Slovacia și să părăsească țara în termen de șapte zile”.Heger a declarat că Slovacia a luat decizia „în urma evenimentelor recente din Republica Cehă și după ce a evaluat temeinic informațiile serviciilor de informații care cooperează îndeaproape cu serviciile de informații ale aliaților noștri”.

Moscova a nesocotit astăzi un mesaj al Pragăi de a-i reprimi la ambasada Cehiei de la Moscova pe cei 20 angajati expulzati anterior pînă astazi la prinz. Ca urmare, ministrul ceh de externe Jakub Kulhanek a spus ca nu va permite Moscovei să aiba la Praga mai multi diplomati de cîți are Cehia la Moscova. Șeful diplomației cehe a spus ca Rusia are timp să se conformeze acestei solicitari pina la sfirșitul lunii mai. Ministerul rus de externe a spus că va răspunde ” în curind” anunțului de astazi al diplomației Pragăi. Anterior diplomația cehă a solicitat solidaritate din partea aliaților din Alianța Nord Atlantică și din Uniunea Europeana în acest caz.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) solicită Rusiei să-l elibereze pe liderul opoziției Aleksei Navalnîi din închisoare și să se asigure că toate drepturile sale sunt respectate, și că i se acordă și „toate îngrijirile medicale necesare”.

### Vezi și... ###

În Rusia, sute de persoane arestate la protestele pentru eliberarea lui Navalnîi

Parlamentarii au făcut apelul printr-o rezoluție de astăzi , la o zi după ce poliția rusă a reținut peste 1.700 de persoane în toată țara în timpul protestelor care cereau eliberarea lui Navalnîi, pe fondul relatarilor legate de deteriorarea stării sale de sănătate. Navalnii este de 3 săptămîni în greva foamei.

Cel mai puternic critic al președintelui Vladimir Putin ar trebui eliberat „imediat și, în orice caz, înainte de următoarea ședință a Comitetului Miniștrilor din iunie 2021”, potrivit rezoluției, care a fost susținută de 105 parlamentari în timpul unei sesiuni a PACE de la Strasbourg.

Documentul solicită autorităților să îi ofere lui Navalnîi „toate îngrijirile medicale necesare, inclusiv examinarea și tratamentul de către un medic la alegere, și să se asigure că drepturile sale sunt respectate pe deplin în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului și ale dreptului intern."

26 de parlamentari din Rusia, Azerbaidjan și Armenia au votat împotriva rezoluției. Cei care s-au abținut au inclus reprezentanți din Turcia, Serbia și unul din Republica Cehă.

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) va propune Legislativului crearea Comisiei speciale pentru elaborarea proiectelor de lege privind reforma constituțională.

Anunțul a fost făcut, de către Vasile Bolea, deputat PSRM, în cadrul unui briefing de presă. Noi considerăm că statul are nevoie de o revizuire a legislației în domeniul constituțional atât la Legea cu privire la Curtea Constituțională, cât și la Codul jurisdicției constituționale, dar și la alte prevederi din legislația națională. Trebuie să venim și cu un proiect de modificare a Constituției R. Moldova. Toate aceste legi care sunt astăzi în vigoare trebuie să fie îmbunătățite” a spus Bolea, citat de site-ul Ziarului de Grada.

Potrivit proiectului, reforma constituțională ar urmări modificări la legislație ce urmează să „înlăture blocajele politice” în relațiile dintre Președinte – Guvern – Parlament, dar și să combată traseismul politic. De asemenea, comisia ar putea examina și inițiativele lansate anterior de liderul socialistilor Igor Dodon cu privire la reducerea numărului de deputați și trecerea la forma de guvernare prezidențială.

Comisia parlamentară urmează să se consulte cu experții în drept constituțional, mediul academic, alte instituții. Din comisie vor face parte 15 deputați.

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, a criticat inițiativa spunând, potricit site-ului Deschide.md „ este o decizie care are menirea să bulverseze situația social-politică din Republica Moldova. Condamnăm acestă decizie”.

Comisia pentru Situații Excepționale a decis reluarea activităților teatral-concertistice începând cu data de 2 mai. Numărul spectatorilor nu va depăși 30% din capacitatea locurilor disponibile. În funcție de evoluția situației epidemiologice, decizia ar putea fi revizuită. Anunţul a fost făcut de premierul interimar, Aureliu Ciocoi.La un briefing de presă, acesta a declarat că, din 2 mai, se va permite și desfășurarea acțiunilor culturale în aer liber, organizate de instituțiile teatral-concertistice și de cinema acreditate de MECC, cu respectarea strictă a normelor sanitar-epidemiologice.Starea de urgență a fost instituită din 1 aprilie până pe 30 mai.

Consiliul Europei a lansat două proiecte pentru a continua susținerea reformelor în sectorul justiției din Republica Moldova. Este vorba despre proiectul „Consolidarea reformelor din sistemul penitenciar, de probațiune și de îngrijire a sănătății în instituțiile de tip închis din Republica Moldova” (SPPRH), cu durata de 36 de luni, și „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” (SHRCCJ), cu durata de 30 de luni. Ambele sunt finanțate prin Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021-2024), informeaza agenția IPN.

### Vezi și... ###

Nicu Popescu: Corupția este o urgență națională, acesta este mesajul Maiei Sandu

Ambele proiecte sunt interconectate și constituie o abordare amplă în soluționarea problemelor cheie aferente justiției penale în Moldova.

Alexandru Pleșca, secretar de stat la Ministerul Justiției, a menționat că, pentru depășirea situației actuale precare în sistemul justiției, mai sunt necesare intervenții și sprijin suplimentar. Ambele proiecte vor contribui la consolidarea sistemului de justiție penală, care, de asemenea, se bazează pe analiza constatărilor și recomandărilor emise de organismele de monitorizare ale Consiliului Europei și ale altor organisme internaționale. Cornel Lebedinschi, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a spus că planurile de lucru ale proiectelor vor aduce o valoare adăugată fiecărui beneficiar implicat în ele.

Cu prilejul sărbătorilor de Paște, peste 33 de mii de persoane defavorizate din municipiul Chișinău vor primi ajutoare financiare din partea autorităților publice locale, anunță într-un comunicat Primăria capitalei. 500 de lei vor primi 1537 de persoane în etate, beneficiare ale Serviciului de îngrijire socială la domiciliu, 909 persoane cu deficiențe de auz, membri ai Asociației Surzilor din Republica Moldova, filiala Chișinău, și 820 de persoane cu deficiențe de vedere, membri ai Organizației Teritoriale Chișinău a Asociației Nevăzătorilor din Moldova.

De ajutoare materiale unice a câte 1000 de lei fiecare vor beneficia 110 oameni de cultură aflați în situații de risc, 31 de asistenți parentali profesioniști din cadrul Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului și 285 de angajați din sistemul educațional.

Totodată, Primăria de Chișinău va acorda bătrânilor cu cele mai mici pensii ajutoare a câte 100 de lei, pentru 30 de mii de persoane.

Mai multe instituții ale statului, inclusiv din domeniul sănătății, au desfășurat achiziții publice cu încălcări ale legislației în timpul pandemiei de Covid-19, inclusiv în perioada stării de urgență, arată un raport de monitorizare al Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Sub paravanul măsurilor necesare pentru combaterea noului coronavirus, au fost reduși termenii pentru achiziții, s-a plătit în avans și s-au făcut procurări din bani publici prin contracte directe, fapt ce a redus considerabil transparența procedurilor, se arata in raportul citat de radio Chisinau.

47 de milioane de dolari s-au cheltuit anul trecut pentru achiziții de bunuri și servicii ce aveau scopul de a preveni și combate pandemia de COVID-19 în Republica Moldova. Mai mult de jumătate din acești bani, peste 29 de milioane de dolari, au fost utilizați cu minimă transparență, prin achiziții făcute prin contracte directe, a semnalat președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Maria Covalciuc.

Reprezentanții AGER mai spun că 2/3 dintre instituțiile medicale care au făcut achiziții publice nu și-au făcut publice rapoartele în perioada pandemiei și că nereguli au fost depistate și la licitația de procurare a echipamentelor de protecție pentru medici.

Moscova a ordonat trupelor sale să înceapă întoarcerea la bazele lor permanente în urma unor exerciții militare extinse în sudul Rusiei și în regiunea ucraineană ocupată Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în martie 2014.

Decizia are loc pe fondul tensiunilor accentuate cu Occidentul asupra măririi efectivelor militare rusești în zonele din estul Ucrainei, unde luptele dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia au făcut mai mult de 13.000 de victime din aprilie 2014 și până acum.

Ministrul apărării, Serghei Șoigu, a declarant astăzi că obiectivele inspecției rapide „au fost pe deplin atinse” și că trupele se vor întoarce la bazele lor până la 1 mai.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris la scurt timp pe Twitter că „reducerea proporțională a trupelor de la frontiera noastră va reduce tensiunile”. „Ucraina este întotdeauna vigilentă, dar salută orice măsuri pentru a reduce prezența militară și a descalifica situația din Donbass. Ucraina caută pacea. Recunoștință partenerilor internaționali pentru sprijinul lor”, a scris președintele de la Kiev.

### Vezi și... ###

Rusia va restricționa navigația navelor străine militare și oficiale în zone din Marea Neagră

Un oficial NATO a declarat sub condiția anonimatului la Bruxelles că „orice demers de descalare a situației din partea Rusiei este important și a venit cu întârziere”, adăugând că alianța occidentală „rămâne vigilentă”. Oficialul NATO a cerut Rusiei să „își retragă toate forțele de pe teritoriul ucrainean”.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat că este pregătit să-l găzduiască pe Zelenski la Moscova „oricând”. „Dacă vorbim despre relații bilaterale, atunci suntem gata să-l întâmpinăm pe președintele Ucrainei în orice moment care îi convine”, a declarat Putin reporterilor la Moscova.

Pe 20 aprilie, președintele ucrainean l-a invitat pe Putin să-l întâlnească „oriunde” în estul Ucrainei pentru discuții despre calmarea tensiunilor, spunând ]n invitație și că luptele continuau.

Nu este limpede dacă anunțul ministrului rus al apărării se referă la retragerea tuturor trupelor care au fost acum desfășurate masiv.

• Redacția ucraineană RFE/RL

Un corespondent al serviciului ucrainean al RFE / RL, Maryan Kushnir, a fost la fața locului și a scris despre recentele confruntări care au avut loc lângă Horlivka, în estul Ucrainei, între soldații armatei ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia.

Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiile au implicat peste 60 de nave, peste 10.000 de soldați, aproximativ 200 de avioane și aproximativ 1.200 de vehicule militare.

Dar armata rusă nu a raportat numărul total de trupe suplimentare care au venit noi în regiune.

Josep Borrell, coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, declarase pe 19 aprilie că Rusia a adus aproximativ 100.000 de soldați în apropierea frontierei, în timp ce ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a avertizat pe 20 aprilie că acumularea de forte ruse la granița Ucrainei continua și „era de așteptat să ajungă la o forță combinată de peste 120.000 de soldați „în aproximativ o săptămână ”

Rusia a susținut că are dreptul să își desfășoare forțele oriunde pe teritoriul său și că nu amenință pe nimeni.

Miercuri, 28 aprilie 2021, va avea loc şedinţa Curţii Constituţionale referitoare la sesizările privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă nr. 43 din 30 martie 2021 şi a Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgenţă din 31 martie 2021, anunță un comunicat al CC.

Partidul Acţiune şi Solidaritate a contestat la Curtea Constituţională hotărârea privind declararea stării de urgenţă în Republica Moldova, susținând că Parlamentul ar fi adoptat hotărârea cu încălcarea unor prevederi constituționale.

91.778 de persoane au fost vaccinate anti-Covid în ultimele 24 de ore în România, anunță Comitetul național pentru vaccinarea anti-Covid, citat de agenția Agerpres. De la începutul campaniei de vaccinare în România, au fost administrate 4.487.643 de doze de vaccin anti-Covid, la un număr de 2.801.060 persoane din care: 1.114.477 de persoane vaccinate cu 1 doză și 1.686.583 persoane vaccinate cu 2 doze.

Număr total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (începând din 27 decembrie 2020): 13.258 reacții comune și minore, din care: 1.360 reacții de tip local cu durere la locul injectării și 11.898 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

În urma testelor efectuate la nivel național în Romania au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, 2.989 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (Covid-19) și 150 de decese. 1.405 pacienți sunt la ATI. Până pe 22 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.039.998 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (Covid-19). 959.126 de pacienți au fost declarați vindecați. 26.943 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat până astăzi în România.

Președintele american Joe Biden s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în cea mai mare economie din lume până la jumătate către 2030, comparativ cu nivelurile din 2005, la deschiderea summit-ului schimbărilor climatice care are loc on line și la care participa 40 de lideri internaționali. Reuniunea de două zile este văzută ca o pregătire importantă înaintea următoarei conferințe a Națiunilor Unite asupra crizei climatice, care va avea loc la Glasgow în luna noiembrie. Cu ambițiosul său anunț, Biden a actualizat obiectivul Acordului de la Paris din 2015, stabilit de fostul președinte Barack Obama, cu o reducere de 26% până la 28% până în 2025 față de nivelurile din 2005. Unul dintre primele acte ale președintelui Biden după ce a preluat mandatul în ianuarie a fost să readucă Statele Unite la Acordul de la Paris, din care predecesorul său, Donald Trump, îl retrăsese. „Statele Unite nu așteaptă, costurile întârzierii sunt prea mari și națiunea noastră este hotărâtă să acționeze acum”, a spus Joe Biden în deschiderea conferinței.

„Știm cât de important este să luăm măsuri acum, căci oamenii de știință ne spun că acesta este un deceniu decisiv, acesta este deceniul în care trebuie să luam decizii care vor putea evita cele mai grave consecințe ale crizei climatice”​.

La summit-ul virtual a participat și președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Chinei comuniste, Xi Jinping.

Deputații au votat în două lecturi un proiect de lege prin care va fi majorată alocația lunară pentru îngrijire, însoțire și supraveghere pentru persoanele cu dizabilități severe imobilizate la pat din rândul participanților la lichidarea avariei de la Cernobîl, informează agenția IPN.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Partidului Socialiștilor Vladimir Odnostalco, susține că, în prezent, alocația lunară este de 500 de lei. Aceasta urmează să fie majorată la 80% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, stabilit anual de către Guvern.

Potrivit deputatului, prevederea vizată va garanta nu doar majorarea alocației, dar odată cu indexarea pensiei minime pentru limită de vârstă, va crește și mărimea alocației.

În proiect se precizează că datele statistice denotă că, în anul 2020, de alocație pentru îngrijire, însoțire și supraveghere au beneficiat numai 15 persoane cu dizabilități severe imobilizate la pat, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Începând de luni 26 aprilie, se abrogă hotărârea potrivit căreia locuitorilor orașelor Bălți și Chișinău le era restricționată aflarea în afara domiciliilor în intervalul 23.00-5.00, interdicţie care a intrat în vigoare pe 1 aprilie Decizia a fost luată la ședința Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) şi a fost anunţată de premierul interimar, Aureliu Ciocoi.

La un briefing de presă, premierul interimar a anunţat că, tot de pe 26 aprilie, se reia și procesul educaţional în instituţiile profesionale tehnice şi cele superioare pentru realizarea stagiilor de practică, orelor practice şi a sesiunilor de evaluare care nu pot fi făcute la distanţă. Comisia a mai decis și ca întrunirile cu caracter religios, din perioada De paste si pentru pastele Blajinilor – adica din 25 aprilie până pe 11 mai, se vor desfăşura în afara lăcaşelor de cult, în aer liber, cu menţinerea distanţei fizice şi respectarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei. „E o acţiune necesară în situaţia în care se aşteaptă un aflux puternic de enoriaşi în Duminica Floriilor, noaptea Învierii şi altele”, a explicat premierul interimar, citat de agențai IPN.