Ştiri
Președintele SUA recunoaște „genocidul armean”
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a devenit sâmbătă primul președinte american care numește uciderea armenilor în perioada 1915 - 1923, pe teritoriul Imperiului Otoman, drept „genocid”, un gest pe care predecesorii săi au evitat să îl facă pentru a nu supăra Turcia. Evenimentul, pregătit de administrația Biden de câteva zile prin sugestii că acest lucru ar urma să se întâmple, vine la comemorarea de sâmbătă marcată de armenii din întreaga lume.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut.
Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Președintele SUA, Joe Biden, recunoaște „genocidul armean”
Autorităţile din Turcia admit că între 300.000 şi 500.000 de armeni au murit în această perioadă căzând victime războiului, însă neagă acuzaţia de premeditare şi derulare a unei campanii de exterminare a populaţiei armene din Imperiul Otoman.
După declarația președintelui Biden, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a denunţat, potrivit Agerpres, „politizarea de către terţi'' a dezbaterii din jurul acestei perioade a istoriei.
MAI MULTE, pe pagina Europei Libere pentru România.
Indonezia: au fost recuperate posibile resturi ale unui submarin militar dispărut
Oficialități militare indoneziene au declarat astăzi că au fost recuperate resturi despre care se crede că provin de la un submarin militar care a dispărut cu 53 de oameni la bord în timpul unor exerciții militare în apropiere de Bali în urmă cu trei zile, exerciții la care au fost folosite torpile. A fost declanșată o operaţiune internațională de salvare a echipajului. Șeful marinei indoneziene Yudo Margono a declarat că echipele de salvare au găsit obiecte, inclusiv echipamente de lansare a torpilelor, un container de grăsime și covoare de rugăciune despre care se crede că ar fi provenit de la epava submarinului. Oficialii militari au declarat că submarinul a fost localizat cu o scanare care îl arăta la o adâncime de aproximativ 850 de metri.
Atacuri în Afganistan, soldate cu cel puțin 22 de morți
În Afganistan au avut loc, în ultimele 24 de ore, atacuri în cinci provincii, soldate cu cel puțin 22 de morți.
Bombardamentele comise de militanții talibani au crescut de când președintele american Joe Biden a anunțat luna aceasta o întârziere a retragerii trupelor americane de la 1 mai până la 11 septembrie.
Trei atacuri au avut loc în capitala Kabul, ieri și astăzi, care au ucis patru polițiști, un profesor universitar și un angajat guvernamental, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției.
În provincia sud-estică Ghazni, oficialii locali au declarat că cel puțin patru civili au fost uciși de o bombă amplasată la marginea unei șosele.
Alți doi oameni au murit într-un bombardament separat din capitala acestei provincii.
Oficialii îi considera responsabili pe militanții talibani pentru atacuri, dar nimeni nu și-a asumat responsabilitatea lor.
Trei soldați afgani au fost uciși de explozia unei bombe în provincia centrală Logar, iar doi polițiști și un civil au murit într-o explozie în orașul Jalalabad.
Șapte forțe pro-guvernamentale au fost ucise într-un atac peste noapte în provincia Takhar din nord, atac in care a fost folosită o dronă.
Liderii talibani au răspuns la amânarea de către Biden a retragerii convenite cu administrația anterioară americana , refuzând să participe la o conferință de pace la nivel înalt planificată în Turcia la jumătatea lunii aprilie.
Talibanii avertizaseră că își vor intensifica atacurile după 1 mai pentru a protesta împotriva întârzierii retragerii trupelor americane din Afganistan.
Discuțiile intra-afgane dintre reprezentanții Kabulului și talibani la Doha sunt blocate de la mijlocul lunii septembrie.
Deputat rus: Moldova este prima țară din regiune care primește gratuit vaccinuri din Rusia
Președinta Parlamentului Moldovei, Zinaida Greceanîi, a discutat cu grupul de deputați în Duma de Stat a Federației Ruse, veniți la Chișinău pentru a transmite lotul de vaccinuri Sputnik V, informează site-ul Parlamentului. Astăzi Rusia a trimis cu un avion special o tranșă de 142 de mii de doze de vaccin Sputnik V. Alte 40 de mii de doze ar urma să ajungă în luna mai curent. Totodată, Republica Moldova negociază achiziționarea de noi loturi de vaccinuri rusești, din fonduri bugetare.
Transportul a fost însoţit de preşedintele PSRM, Igor Dodon.
Deputatul rus Viktor Seliverstov a spus că Republica Moldova este prima țară din regiune care beneficiază, cu titlu gratuit, de vaccinuri produse în Federația Rusă. Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă situația politică, social-economică și pandemică din Moldova și relaţiile dintre Parlamentele Moldovei și Rusiei.
Un alt subiect abordat a fost cu referire la situația migranților moldoveni în Federația Rusă și facilitarea accesului la piața muncii și a protecției sociale a acestora. La discuție au fost prezenți ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, și primul secretar al Ambasadei, Tatiana Psariova.
Președintele Consiliului European își exprimă sprijinul pentru agenda de reforme a Maiei Sandu
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și-a exprimat sprijinul pentru agenda de reforme a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
El a mai atenționat că „acțiunile din Parlament împotriva Curții Constituționale a Moldovei reprezintă un atac clar asupra independenței sale. Facem apel la toți actorii politici să respecte pe deplin Constituția și Statul de drept”, potrivit unui mesaj publicat pe Twitter.
Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că a discutat cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre situația politică de la Chișinău. „Mi-am exprimat sprijinul deplin pentru eforturile ei de reformă și de asigurare a respectării statului de drept. Soluțiile la diferențele politice trebuie găsite în conformitate cu Constituția Republicii Moldova”, a scris președinta Comisiei Europene pe Twitter.
Amintim că majoritatea parlamentară PSRM - Partidul Șor a anulat vineri, 22 aprilie, hotărârea Parlamentului privind numirea Domnicăi Manole în funcția de judecător la Curtea Constituțională și l-a numit pe Boris Lupașcu magistrat la Înalta Curte.
Mesaje critice la adresa acţiunii majorității parlamentare de la Chişinău au venit și de la biroul purtătorului de cuvânt al Uniunii Europene, de la Josep Borell, coordonatorul politicii externe ți de Securitate a Uniunii Europene, de la preşedintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio.
La Chişinău încă de ieri, acțiunile majorităţii PSRM-Șor au fost condamnate de ambasadorul Statelor Unite, Derek Hogan, de emisarul Uniunii Europene, Peter Mikalko, și de ambasadorul României, Daniel Ioniță.
Un prim lot de 142 de mii de doze de vaccin Sputnik V a ajuns la Chișinău
Astăzi a sosit la Chişinău un prim lot de 142 de mii de doze de vaccinuri Sputnik V. Lotul a fost adus cu o cursă specială de către liderul socialiştilor Igor Dodon. La sosirea donației au fost de față președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov. Alte 40 mii de doze vor fi furnizate în lotul următor. Igor Dodon anunțase că Rusia oferă Moldovei cu titlu gratuit 182.000 de doze, iar dintre ele, circa 60.000 ar urma să fie destinate regiunii transnistrene. Până acum Moldova a primit vaccinuri din partea Uniunii Europene, României și prin platforma COVAX, un anunț privind acordarea unui lot de vaccinuri ca ajutor umanitar Moldovei a făcut și China.
Maia Sandu și Salome Zurabișvili au discutat despre crizele politice din Moldova și Georgia
Președinta Moldovei, Maia Sandu, a avut vineri o discuție online cu Salome Zurabișvili, președinta Georgiei. Potrivit unui comunicat al președinției de la Chişinău, cele doua femei de stat au vorbit despre faptul că și cetățenii moldoveni, și cetățenii georgieni își doresc rezolvarea cât mai rapidă a crizelor cu care se confruntă țările lor și instituții democratice care să lucreze pentru ei, iar lupta împotriva corupției și construirea unui stat democratic, modern și european reprezintă singura cale prin care se pot face schimbările așteptate de cetățeni. Maia Sandu a vorbit despre importanța cooperării strânse între cele trei țări în cadrul Parteneriatului Estic – Republica Moldova, Georgia și Ucraina – pentru avansarea lor pe calea europeană și pentru consolidarea instituțiilor democratice din țările lor.
Autoritățile din București prelungesc restricțiile pandemice
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a avut, sâmbătă, o şedinţă pentru prelungirea restricțiilor impuse în contextul pandemiei, informează agenţia Mediafax.
CMBSU a prelungit măsurile potrivit cărora nu se poate ieși din locuinţe între orele 22.00 - 5.00, în zilele de luni până joi, şi între orele 20.00 - 5.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, dacă incidenţa cumulată se menține la maxim 7,5 la mia de locuitori.
De asemenea, programul operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări servicii în spaţii închise şi /sau deschise, publice şi/sau private, se poate desfăşura între orele 5.00 - 18.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. În zilele de luni - joi, programul este 5.00 - 21.00. Rata de infectare în Bucureşti a fost sâmbătă de 3,94 de cazuri la mia de locuitori.
Hotărârea CMBSU intră în vigoare duminică, la ora 0.00. Măsurile vor fi reevaluate la finalul perioadei de 14 zile sau la atingerea pragului 7,5 cazuri la mia de locuitori.
România, Polonia și Turcia, îngrijorate de activitățile militare din „vecinătatea estică”
Miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei au semnat vineri, la București, o declarație comună în care exprimă îngrijorarea față de activitățile militare din vecinătatea estică, „inclusiv pe cele recente din Ucraina și din jurul acesteia”.
La reuniunea Trilateralei au fost invitați și miniștrii de Externe din Ucraina și Georgia, pe fondul tensiunilor provocate de Rusia la granița cu Ucraina.
În privința situației din Ucraina, la granița căreia Rusia și-a mobilizat în ultima perioadă numeroase forțe militare, cele trei state au repetat apelul pentru „implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și pentru respectarea strictă a regimului de încetare a focului”. Mai multe aici.
China respinge acuzațiile de „genocid” împotriva uigurilor și altor minorități din Xinjiang
Purtătorul de cuvânt al Partidului Comunist Chinez din provincia nord-vestică Xinjiang a criticat săptămâna aceasta o moțiune a parlamentului britanic privind tratarea uigurilor și a altor minorități de către regimul chinez drept „genocid” ca pe o acţiune „total neîntemeiată”. Se estimează că cel puțin un milion de uiguri și alte minorități sunt deținute în lagăre din Xinjiang, iar abuzurile documentate includ detenții arbitrare, sterilizări forțate și muncă forțată. Și Statele Unite și parlamentele din Belgia, Olanda și Canada au acuzat Beijingul de genocid.
Camera Comunelor a parlamentului de la Londra a adoptat, la 22 aprilie, o rezoluţie fără caracter de lege prin care se declara că în China comunista se comit crime împotriva umanității și genocid împotriva uigurilor și a altor minorități etnice musulmane din provincia Xinjiang.
„Moțiunea adoptată de partea britanică a fost total neîntemeiată”, a spus purtătorul de cuvânt și directorul adjunct al partidului local, Xu Guixiang. „Decizia a fost luată pe baza unor observații ale unor politicieni, a unor așa-numite institute academice, unor așa-ziși experți și cercetători și unor așa-ziși martori”.
Guvernul chinez a respins în mod constant acuzațiile de maltratare, spunând că taberele despre care pretinde că sunt acum închise erau centre didactice profesionale care au ajutat la combaterea extremismului.
Human Rights Watch (HRW) a recomandat recent crearea unei comisii a ONU care să investigheze acuzațiile împotriva regimului de la Beijing.
Consilierul adjunct pentru securitate națională al Casei Albe, Daleep Singh, a declarat, pe 23 aprilie, că președintele american Joe Biden va folosi o întâlnire a clubului G7 al națiunilor celor mai dezvoltate, din luna iunie, pentru a spori presiunea asupra Chinei cu privire la utilizarea muncii forțate în provincia Xinjiang.
SUA: aviz pozitiv pentru folosirea vaccinului J&J, după examinarea unor cazuri letale
Autoritățile de reglementare din domeniul sănătății din Statele Unite afirmă că vaccinul COVID-19 Johnson & Johnson (J&J) poate fi distribuit din nou, după o pauză provocată de îngrijorările legate de cheagurile de sânge care pot apare la anumiţi pacienți după administrarea vaccinului. Agenția pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au anunțat, într-o declarație difuzată vineri, că autoritățile de reglementare au ajuns la concluzia că beneficiile vaccinului „depășesc riscurile sale cunoscute și potențiale la persoanele cu vârsta de peste 18 ani”.
Decizia a venit după ce un grup de consilieri în domeniul sănătății a recomandat reluarea utilizării vaccinului cu doză unică după studierea cheagurilor de sânge rare care au apărut la un număr mic de femei tinere care au primit vaccinul. Consilierii au spus că cei 15 beneficiari de vaccin care au avut aceste efecte secundare - din aproape 8 milioane de persoane care au fost vaccinate cu acest vaccin - erau toate femei, majoritatea sub vârsta de 50 de ani. Trei au murit și șapte sunt spitalizate.
Agenţiile americane au precizat că este esențial ca femeile tinere să fie informate despre riscurile potențiale ale vaccinului, într-un avertisment clar care trebuie sa existe pe prospectul care însoțește vaccinul. Femeile pot decide apoi dacă doresc sau nu să se vaccineze cu acest vaccin anti-Covid-19.
UE respinge decizia Moscovei de a include Meduza TV pe lista „agenților străini”
Uniunea Europeană a respins etichetarea de către autoritățile ruse a postului de televiziune independent Meduza din Letonia, drept „agent străin” și a îndemnat Moscova să pună capăt „încălcării sistematice” a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
„Respingem decizia autorităților ruse de a include un media independent Meduza pe lista„ agenților străini”, a declarat serviciul diplomatic al UE într-o declarație publicată astăzi.
Blocul a subliniat că datoria presei este de a „raporta probleme de interes public” și „obligația autorităților statului (...) de a se asigura că pot face acest lucru într-o atmosferă liberă de frică și intimidare”.
„Este extrem de îngrijorător faptul că autoritățile ruse continuă să restricționeze activitatea platformelor media independente, precum și a jurnaliștilor individuali”, a spus purtătorul de cuvânt Uniunii, adăugând: „ acest lucru contravine obligațiilor internaționale și respectării drepturilor omului în Rusia”.
Compania media Meduza a fost înființată în 2014 de fostul redactor-șef al Lenta.ru, Galina Timcenko, după ce ea și majoritatea redacției Lenta.ru au plecat de la aceasta companie ca urmare a unei schimbări de proprietate. Potrivit site-ului independent de monitorizare Medialogia, Meduza a fost printre primele 10 cele mai citate surse de internet în limba rusă în 2020 și a ocupat locul întâi în clasamentul celor mai populare site-uri pe rețelele de socializare. Așa-numita legislație a „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Una dintre modificările sale vizează mediile de informare finanțate din străinătate.
În 2017, guvernul rus a plasat pe listă și serviciul rus al RFE/RL, Radio Svoboda, alături de alte șase servicii de știri în limba rusă ale postului nostru, precum și televiziunea Current Time, un proiect comun al Europei Libere și Vocea Americii. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată pentru a permite guvernului rus să includă și persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții și pedepse penale.
„Este poziția veche a Uniunii Europene că așa-numita lege a „agentului străin” contribuie la încălcarea sistematică a libertăților fundamentale și restricționează societatea civilă, mass-media independentă și drepturile opoziției politice din Rusia”, se arată în declaraţia Uniunii Europene „Democrația este o valoare universală care implică respectarea drepturilor omului, așa cum stipulează dreptul internațional”.
Agenția de stat rusă care monitorizează presa – Roskomnadzor - a adoptat anul trecut reguli care impun companiilor media de pe lista agenților străini să marcheze toate materialele scrise cu o notificare lungă, toate materialele radio cu o declarație audio și toate materialele video cu o declarație text de 15 secunde. Agenția a întocmit sute de plângeri împotriva proiectelor postului nostru pentru nerespectarea unor astfel de reguli care ar putea duce la amenzi în valoare totală de peste 1 milion de dolari. Compania Radio Europa Libera/Libertatea (RFE/RL) a numit amenzile „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a caracterizat acţiunile Moscovei în acest caz drept „intolerabile”.
Președintele SUA, Joe Biden, a discutat cu omologul său turc Recep Erdogan
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut o convorbire telefonică vineri, 23 aprilie, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, pe fundalul relatărilor că președintele american va recunoaște masacrul armenilor de către Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial drept genocid - o mișcare în mare măsură simbolică, dar care ar nemulțumi Ankara și ar intensifica tensiunile existente între cei doi aliați din NATO.
Ieri, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat a declarat reporterilor: „Când vine vorba de genocidul armean, vă puteți aștepta la un anunț mâine”, dar nu a dat mai multe detalii.
La începutul acestei săptămâni, relatări din presa americană susțineau că Biden ar putea folosi cuvântul „genocid” ca parte a unei declarații din 24 aprilie, când se organizează în întreaga lume comemorări anuale de Ziua Memoriei Genocidului Armean.
Cu toate acestea, surse au avertizat că, având în vedere importanța legăturilor bilaterale cu Turcia, un membru cheie al NATO, președintele Biden poate alege în continuare să nu folosească termenul de „genocid” în declarația așteptată pentru astăzi.
În calitate de candidat la președinție, Joe Biden a promis că, dacă va fi ales, va recunoaște genocidul armean, spunând că „tăcerea este complicitate”.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a avertizat că o astfel de mișcare ar „dăuna” relațiilor bilaterale.
În timpul și imediat după primul război mondial, turcii otomani au ucis sau deportat până la 1,5 milioane de armeni - o minoritate creștină din imperiul predominant musulman. Mulți istorici și alte națiuni consideră masacrarea armenilor de catre turcii otomani drept genocid, dar până acum nici un președinte american nu a folosit acest termen.
Un comunicat al Casei Albe arată că în convorbirea cu Erdogan, președintele american a cerut „o relație bilaterală constructivă pe domenii extinse de cooperare și gestionarea eficientă a dezacordurilor, iar biroul președintelui de la Ankara a spus că „ambii lideri au fost de acord asupra caracterului strategic al relației bilaterale și asupra importanței de a colabora pe probleme de interes reciproc”.
Șeful Comisiei de la Veneția, „extrem de alarmat” de situația din R.Moldova
Într-o declarație semnată de președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, oficialul European se arată „extrem de alarmat de situația actuală din Republica Moldova”.
El afirmă că declarația Parlamentului de la Chișinău prin care nu se recunoaște avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021, la fel ca și votul de neîncredere în privința unor judecători ai Curții „sunt foarte îngrijorătoare”.
„Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale ca „gardian al Legii Supreme”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie a acesteia sau consideră că Înalta Curtea a comis o greșeală”, se arată în declarația semnată de președintele Comisiei de la Veneția.
Gianni Buquicchio a cerut Parlamentului Republicii Moldova „să-și retragă declarația și „deciziile sale neconstituționale” și să respecte hotărârile trecute și viitoare ale CC, chiar și atunci când nu este de acord cu acestea”.
Forumul societății civile îndeamnă Parlamentul să se abțină de la atacuri la adresa Curții Constituționale
Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului Estic a făcut apel către Parlamentul Republicii Moldova și alți actorii politici să se abțină de la atacuri la adresa Curții Constituționale și a judecătorilor și să nu pericliteze statul de drept. „Constatăm că acțiunile întreprinse de majoritatea parlamentară prin aprobarea Hotărârii Parlamentului privind retragerea votului de încredere dnei Domnica Manole, Președinte și judecător al Curții Constituționale sunt contrare Constituției, Legii privind Curtea Constituțională, Hotărârii Curții Constituționale nr. 8/2013 și constituie toate elementele constitutive ale uzurpării puterii de stat”, se arată în declarația semnată de 94 de organizații non-guvernamentale din Republica Moldova.
Reprezentanții societății civile îi solicită Procurorului General să întreprindă acțiunile necesare pentru a asigura respectarea legii și curmarea acțiunilor ilegale din partea majorității Parlamentului. „Considerăm că acțiunile majorității parlamentare constituie elemente constitutive ale infracțiunii de uzurpare a puterii de stat prevăzute de articolul 339 din Codul Penal”, se mai arată în declarație.
Reacția UE la deciziile de vineri ale Parlamentului: „un atac flagrant asupra ordinii constituționale”
Uniunea Europeană a reacţionat față de deciziile Parlamentului de la Chișinău de vineri, 23 aprilie, când majoritatea parlamentară condusă de socialiști a votat o hotărâre pentru a o retrage pe Domnica Manole din funcția de membră a Curții Constituționale. Într-o declarație a purtătorului de cuvânt al Uniunii Europene se arată că „în temeiul Constituției Republicii Moldova, Curtea Constituțională este independentă de orice altă autoritate publică și respectă numai Constituția. Prin urmare, Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale ca „gardian al Constituției”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de deciziile sale. Astfel, voturile și declarațiile de vineri constituie un atac flagrant asupra ordinii constituționale a Republicii Moldova și reprezintă o încercare de a submina statul de drept”.
În declarație se mai arată că „toți actorii politici din Republica Moldova trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale și că independența Curții Constituționale este vitală pentru a asigura statul de drept și mecanismele democratice - ambele fiind principii fundamentale pe care Republica Moldova s-a angajat să le respecte în Acordul de asociere UE-Moldova”.
Decizia majorității parlamentare de la Chişinău de vineri a fost caracterizată de președinta Moldovei, Maia Sandu, după ședinţa Consiliului Suprem de Securitate drept „un atac fără precedent la ordinea constituţională” și a cerut investigarea lui de către organismele statului.
Gianni Buquicchio: „Sunt extrem de alarmat de situația din R. Moldova”
Într-o declarație semnată de președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio se arată „extrem de alarmat de situația actuală din Republica Moldova”.
Oficialul european susține că declarația Parlamentului de la Chișinău prin care nu se recunoaște avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021, la fel ca și votul de neîncredere în privința unor judecători ai Curții „sunt foarte îngrijorătoare”.
„Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale ca „gardian al Legii Supreme”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie a acesteia sau consideră că Înalta Curtea a comis o greșeală”, se arată în declarația semnată de președintele Comisiei de la Veneția.
Gianni Buquicchio a cerut Parlamentului Republicii Moldova „să-și retragă declarația și „deciziile sale neconstituționale” și să respecte hotărârile trecute și viitoare ale CC, chiar și atunci când nu este de acord cu acestea”.
Între timp, Curtea Constituțională a anunțat că a suspendat decizia Parlamentului prin care Domnica Manole a fost revocată din funcția de judecător al Înaltei Curți, la fel și pe cea prin care a fost numit în calitate de magistrat al CC Boris Lupașco. Hotărârea Curții a fost semnată de magistrata Liuba Șova, președinte ad-interim.
În iunie, Joe Biden va vizita Marea Britanie și Belgia, în primul său turneu extern
Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden va merge în vizită în Marea Britanie și Belgia în iunie, în prima sa călătorie în străinătate de când și-a început mandatul. „Vizita urmează să sublinieze interesul președintelui pentru refacerea alianțelor noastre, revitalizarea alianței transatlantice și cooperarea strânsă cu aliații noștri”, a spus secretara de presă Jen Psaki într-o declarație la 23 aprilie.
Biden se va alătura altor lideri din Grupul celor Șapte (G7) la un summit în Cornwall, în Anglia, în 11-13 iunie. Apoi va vizita Bruxelles, unde va participa la 14 iunie la o reuniune cu liderii NATO, și la un summit SUA-EU.
Președinta Maia Sandu: „Este un atac fără precedent la ordinea constituțională”
Președinta Maia Sandu a condamnat după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate tentativa majorității parlamentare dominate de socialiști de schimbare a componenței Curții Constituțional, numind-o „anticonstituțională”. „Parlamentul nu are dreptul să scoată din funcție judecătorii de la CC”, a spus Maia Sandu.
„Este un atac fără precedent la ordinea constituțională”, a mai spus șefa statului. Sandu a spus că a cerut organelor de forță să nu se lase antrenate în acțiuni neconstituționale. Sandu a cerut de asemenea procuraturii să ancheteze evenimentele de azi ca uzurpare a puterii în stat și a făcut apel la sprijinul comunității internaționale.
Sandu i-a acuzat pe socialiști în mod explicit că destabilizează țara încă de la alegerile prezidențiale câștigate de ea. „Nu vom admite ca niște găști de criminali să creeze haos”, a mai spus Sandu.
Parlamentul a votat reducerea până la 6% a TVA pentru HoReCa
Parlamentul a votat vineri o lege în sprijinul companiilor din sectorul hotelier și al restaurantelor, HoReCa. Potrivit Moldpres, proiectul Partidului Șor, votat în două lecturi, prevede reducerea până la 6% a TVA pentru întreprinderile din sector.
Votul a venit la scurt timp după ce companiile HoReCa s-au plâns că au fost omise din lista de relaxări de restricții prezentată joi de autorități, care aduce înlesnire pentru alte tipuri de activități, ce pildă culturale, sau religioase.
Măsura de sprijin adoptată de parlament vineri pentru HoReCa va fi valabilă pe durata stării de urgență și stării de urgență în sănătate publică.
Alexei Navalnîi a anunțat că iese din greva foamei
Politicianul rus de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi a anunțat că iese din greva foamei după ce a fost consultat de două ori de medici civili. Criticul Kremlinului, care a protestat astfel împotriva lipsei asistenței medicale în închisoare, a confirmat într-o postare pe Instagram că are în continuare probleme de sănătate și că insistă să fie văzut de medicii lui personali. Încetarea grevei foamei a fost confirmată într-o postare pe site-ul Mediazona făcută de doctorii lui Navalnîi. În postare Navalnîi, de 44 de ani, este citat spunând că va avea nevoie de 24 de zile ca să revină treptat la nutriția obișnuită.
Reacții la votul împotriva judecătoarei Domnica Manole de la CC
Criza politică din R. Moldova a intrat într-o nouă fază vineri, când majoritatea parlamentară dominată de socialiști a decis s-o demită pe judecătoarea Domnica Manole de la Curtea Constituțională, numindu-l judecător pe Boris Lupașco, iar PAS și-a chemat suporterii să iasă în stradă ca să apere CC.
Votul socialiștilor și aliaților lor împotriva judecătoarei Manole, ca și cel pentru numirea lui Lupașco, au venit după ce CC a încuviințat recent intenția președintei Maia Sandu de a dizolva parlamentul, dându-i ocazia să convoace alegeri anticipate, probabil după ridicarea stării de urgență. PSRM a spus că acea decizie CC a fost politică și comandată de președinta țarii. La rândul ei, conducerea CC a calificat vineri drept „politic” votul împotriva judecătoarei Manole, considerându-l fără valoare legală.
Iar Igor Grosu, șeful partidului PAS, dominat de Maia Sandu, a chemat oamenii să meargă la sediul CC din Chișinău ca să împiedice un presupus plan al socialiștilor de a „intra cu forța” acolo. PPDA a anunțat că va sprijini protestul.
Președinta Maia Sandu a convocat apoi Consiliul Suprem de Securitate, ca să discute ceea ce consideră a fi pericolul la adresa ordinii constituționale.
Șeful delegației UE în Moldova, Peter Michalko, a luat partea președintei în noua dispută cu socialiștii, spunând că a avut loc „un atac clar asupra Constituției și independenței CC”. O poziție similară a exprimat și ambasadorul Statelor Unite, care a discutat cu președinta Sandu.
Moscova a expulzat cinci membri ai personalului ambasadei poloneze
Rusia a expulzat cinci membri ai personalului ambasadei poloneze de la Moscova, în replică la expulzarea de către Varșovia a trei diplomați ruși din Polonia pentru violarea statutului diplomatic. Într-o declarație a Ministerului de Externe rus se spune că Polonia „merge intenționat pe calea degradării și distrugerii în continuare a relațiilor bilaterale”.
Evenimentul are loc pe fondul unei dispute diplomatice și mai ample a Rusiei cu Cehia, vecina Poloniei, membră ca și ea în NATO și UE. Săptămâna aceasta, Praga a expulzat aproape 20 de diplomați ruși și a dat ultimatum altor câteva zeci după ce guvernul ceh a informat că agenții ruși au fost de vină pentru explozia unui depozit cu muniții din Cehia în 2014, soldată cu moartea a doi cehi.
Tot vineri, Estonia a expulzat doi diplomați ruși în semn de solidaritate cu Cehia, gesturi similare fiind așteptate de la celelalte două țări baltice, Lituania și Letonia.
Rusia anunță că a încheiat manevrele militare din Crimeea
Ministerul rus al Apărării spune că a început să scoată trupe militare din peninsula Crimeea odată ce și-au încheiat manevrele militare organizate acolo. Anunțul vine la o zi după ce ministrul rus al apărării Serghei Șoigu ordonase retragerea trupelor masate în ultima vreme în preajma graniței cu regiunile separatiste din estul Ucrainei.
Ambele desfășurări de trupe stârniseră protestele conducerii de la Kiev și avertismente din partea Occidentului. Nu este limpede însă nici acum dacă Rusia va scoate din regiunile respective toate trupele desfășurate suplimentar.
Moscova a negat că ar fi avut vreo intenție ofensivă cu aceste mișcări. Unii analiști au spus că Kremlinul a testat în acest fel noua administrație de la Washington, a președintelui Joe Biden.
Parlamentul a împuternicit guvernul în demisie să încheie tratate internaționale de asistență financiară
Parlamentul de la Chișinău a împuternicit guvernul în demisie să încheie tratate internaționale cu privire la asistența financiară. Proiectul de lege a fost votat în a doua lectură, vineri, de către deputații socialiști și din grupurile „Pro Moldova” și Platforma „Pentru Moldova”, transmite TV8.
În nota informativă la proiect se arată că: „partea normativă se rezumă la modificarea competenței Executivului în demisie pe dimensiunea încheierii tratatelor internaționale, întru posibilitatea valorificării reale a proiectelor de asistență financiară”.
Decizia a fost criticată de unii deputați, între care fruntașul PD, Dumitru Diacov: „Acest proiect pune într-o situație foarte delicată reputația Guvernului nostru. Partenerii externi o să fie mirați de dorința noastră de a veni și de a semna acorduri financiare”.
Potrivit sursei citate, anterior, Curtea Constituțională a constatat că Guvernul aflat în demisie nu poate încheia tratate internaționale.
