Se anticipează ca simbata presedintele Joe Biden va deveni primul sef al statului american care sa recunoasca oficial genocidul impotriva armenilor, in timpul Imperiului Otoman, o caracterizare care este respinsa de Turcia. Aceasta anticipata declaratie urmeaza sa coincida Ziua Rememorarii, 24 aprilie.
Istorici estimeaza ca circa 1,5 milioane de armeni au fost ucisi in masacre si deportari, cu incepere din 1915. Lideri care s-au succedat la conducerea Turciei au sustinut ca anumite atrocitati s-au produs, dar nu la dimensiunea si cu caracteristicile care sa justifice caracterizarea de „genocid”. Ei spun ca circa 300 de mii de armeni au pierit in timpul Primului Razboi Mondial ca urmare a razboiului civil si altor tulburari pe masura ce Imperiul se dezintegra.
Presedintii Barack Obama si Donald Trump nu au utilizat termenul „genocid” pentru a nu minia Turcia, un aliat al Americii si membru in NATO.
Ankara a avertizat in repetate rinduri Washingtonul ca un astfel de gest ar ameninta relatiile turco-americane si interesele comune, intre care si mentinerea unei baze militare americane in sudul Turciei. Circa 20 de tari folosesc de-acum termenul „genocid”, in acest caz, intre acestea Rusia, Franta si Canada, dar alti aliati ai Statelor Unite, intre care Israel si Marea Britanie, nu o fac.
Obama promisese in campanie ca va recunoaste genocidul impotriva armenilor, dar nu a facut-o. Biden a procedat la fel, sustinind in campanie ca va sprijini o rezolutie care recunoaste genocidul. Acum, in primul sau an de mandat, Biden ar putea face acest gest, dupa ce in ultimii patru ani relatiile Washingtonului cu presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan au fost tensionate.
Observatorii apreciaza ca administratia si-ar putea face calculul ca un astfel de gest ar fi un simbol potrivit pentru accentul pus, in politica externa, pe apararea drepturilor omului.
