Linkuri accesibilitate

Înţelegere în privinţa redenumirii fostei republici igoslave a Macedoniei


Steagurile macedonene în faţa clădirii guvernului la Skopje
Steagurile macedonene în faţa clădirii guvernului la Skopje

La Skopje, președintele Gjorge Ivanov a spus că este nevoie de un consens larg în societate, sugerând un referendum.

Premierii grec și macedonean au continuat să primească felicitări din partea guvernelor și organizațiilor occidentale, după ce s-au înțeles marți seara cum să rezolve disputa îndelungată dintre țările lor în privința denumirii Macedoniei. Potrivit înțelegerii, fosta republică iugoslavă se va numi Republica Macedonia de Nord. Dar cei doi prim-miniștri mai au misiunea dificilă de a convinge propriile parlamente și concetățeni să accepte înțelegerea.

„Este catastrofal!” - această reacție a unui tânăr, Darko Jovcevski, surprinsă de corespondenții Europei Libere pe străzile din Skopje este caracteristică mai multor cetățeni ai fostei republici iugoslave, care consideră că țara lor nu poate fi numită altfel decât Macedonia. „De ce eu, ca macedonean, nu pot spune că sunt macedonean, iar cineva ca Zaev vorbește în numele meu și spune că ar trebui să fiu nord-macedonean? Este catastrofal”, a spus Jovcevski.

Dar mulți alți macedoneni consideră că anunțul de marți al premierului Zoran Zaev că a ajuns la o înțelegere privind denumirea țării cu premierul grec Alexis Tsipras n-o să schimbe mare lucru în viața lor.

„Nu cred că ne va influența viața așa de tare. Denumirea nouă o să necesite numai schimbări de ordin tehnic, cum ar fi schimbarea numelui unor instituții, documente și așa mai departe”, spune un alt trecător, Boris Janceski.

După destrămarea fostei Iugoslavii, Grecia s-a opus mereu folosirii de către vecina sa de la nord a numelui simplu „Macedonia”, spunând că ar implica pretenții teritoriale la adresa provinciei omonime din nordul Greciei și ar atenta la civilizația greacă a regatului Macedoniei din antichitate. Printre pârghiile de presiune ale Atenei s-a folosit și tergiversarea candidaturilor vecinei post-iugoslave la aderarea la NATO și UE.

După luni intense de negocieri cu omologul său grec, premierul social-democrat macedonean a considerat că poate accepta denumirea Republica Macedonia de Nord, sau Severna Makedonja.

25 de ani de blocaj este destul. Macedonia trebuie să meargă înainte și să fie egală cu Europa Occidentală...

„Vreau ca poziția mea să fie clară și fac apel la toți cetățenii să privească către viitor. 25 de ani de blocaj este destul. Macedonia trebuie să meargă înainte și să fie egală cu Europa Occidentală, să concureze cu ea și să aibă aceeași calitate a vieții”, a spus Zoran Zaev marți, la o conferință de presă la Skopje.

Anunțul „înțelegeri istorice” privind denumirea a fost făcut concomitent la Atena de premierul grec, Alexis Tsipras, tot un politician de stânga. Într-un discurs televizat, el a spus că este în interesul Greciei să accepte un asemenea compromis:

„Pentru Grecia este important nu doar să accepte, ci să se afle în fruntea perspectivelor europene și euroatlantice ale vecinilor noștri”, a spus Tsipras.

Înțelegerea a fost salutată de Uniunea Europeană, de NATO, de mai multe guverne occidentale, de Națiunile Unite. Dar în ambele țări vizate, criticii au semnalat că se vor opune ratificării înțelegerii în cele două parlamente. La Atena, chiar un coleg de coaliție guvernamentală al premierului Tsipras, ministrul apărării Panos Kammenos a spus că partidul său de centru-dreapta Grecii Independenți va vota împotrivă.

La Skopje, unde acceptarea înțelegerii implică o modificare constituțională, președintele Gjorge Ivanov a spus că este nevoie de un consens larg în societate, sugerând un referendum.

Dacă revizuirea constituțională nu este acceptată de Parlament, demersul macedonean al aderării la NATO este lovit automat de nulitate, iar negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu mai sunt inițiate, a răspuns de la Atena premierul grec Tsipras. Adică, totul revine în punctul inițial.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG