Comentatorul politic Victor Ciobanu spune în podcastul Europei Libere „În esență...” că, de obicei, așa-zișii păpușari trag sforile din umbră pentru a schimba raportul politic din Parlament, astfel încât să poată influența lucrurile în țară. Tehnologii politici îi consultă pe „păpușari”, iar aceștia decid câți deputați din diverse partide ar urma să fie racolați. Ar exista, după cum spune Victor Ciobanu, persoane responsabile de racolarea nu doar a deputaților, dar și a aleșilor locali și de influențarea hotărârilor judiciare.
Dezbină și stăpânește
„Așa era în perioada Plahotniuc. Unul era desemnat să mențină relații cu sistemul judecătoresc și care umbla acolo cu borsetka și cu deciziile gata [scrise]. Ceilalți – pe restul filierelor – acolo erau mai mulți deja – care mergeau prin raioane pentru a scoate din alte partide consilieri și primari. Altcineva cu un rang mai înalt, desigur, era specializat pe deputați”, susține Victor Ciobanu.
Comentatorul politic afirmă că, de obicei, în cazul racolării deputaților, „argumentul” principal de convingere este banul, iar în cazul aleșilor locali și a structurilor locale de partid – eventual intentarea sau repunerea pe rol a dosarelor penale. Aceste tehnici au fost introduse în circuitul politic de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PD, spune Victor Ciobanu.
Potrivit lui Ciobanu, nimeni nu este ferit de „ispitele” acestor scheme.
Există riscuri și pentru majoritatea PAS?
Partidul de guvernământ PAS are o majoritate confortabilă [de 63 de mandate] și pentru a distruge această majoritate ar fi nevoie să fie „extrași” mai mulți deputați. Altceva ar fi fost dacă ar fi avut un număr de deputați la limită – 52-54 de parlamentari. În asemenea cazuri, spune Victor Ciobanu, sunt lansate zvonuri despre anumite recompense financiare.
„[…] Cei care sunt tentați să câștige repede și foarte simplu sunt ca și traderii de la bursă: acum este în creștere, acum trebuie de câștigat”, a comentat analistul politic, spunând că în fiecare partid se găsesc persoane „potențial vulnerabile”.
Când a luat naștere traseismul în R. Moldova
Fenomenul traseismului politic clasic „a fost instituționalizat” în R. Moldova odată cu venirea lui Vladimir Plahotniuc în Partidul Democrat (PD). „El a venit în politică cu regulile businessului din anii ’90, dincolo de limitele legalului”, spune comentatorul politic. Plahotniuc a transformat PD într-o anexă, într-un departament politic al afacerilor sale și a distrus partide mari parlamentare, iar în consecință a distrus și PDM.
În fond, Plahotniuc a făcut totul pentru a distruge ideologiile partidelor și fenomenul politic, înlocuindu-l cu un sistem de business în care politica era doar un instrument cu care-și menținea afacerile, apreciază Victor Ciobanu.
O scurtă istorie a „turismului” politic
În cele peste trei decenii de la crearea R. Moldova au existat mai multe scindări și migrări politice. Primele (1995) au fost pe timpul agrarienilor (Partidul Democrat Agrar din Moldova), când susținătorii președintelui de atunci Mircea Snegur au creat un nou partid – Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova. După ce președinte a fost ales Petru Lucinschi, în 1997, susținătorii acestuia au plecat de la agrarieni și au creat Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă. Ulterior, (1999) aceasta s-a transformat în PDM. Cele mai notabile însă au fost plecările (2005) din PPCD, urmare a votului acordat pentru realegerea lui Vladimir Voronin și plecarea, în 2009, a lui Marian Lupu de la PCRM către PDM, lider al căruia a devenit ulterior. În 2007, Vlad Filat a plecat de la PDM și a creat PLDM, iar în 2011, a urmat plecarea de la PCRM a trei deputați –Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc, care, potrivit presei de la Chișinău, au reanimat Partidul Socialiștilor. În 2015, un grup de fruntași și membri de partid au părăsit Partidul Liberal Democrat, creând Partidul Popular European. Acesta a fost, o perioadă, un „satelit” al guvernării democrate. Cea mai mare migrare politică s-a produs la finele anului 2015, când 14 deputați s-au desprins de la PCRM și s-au alătura unui proiect politic conectat la PDM.
Plecările recente din PSRM, „opera” păpușarilor?
La finele lunii decembrie 2022, deputatul Gaik Vartanean a anunțat că părăsește PSRM și se alătură proiectului politic al lui Ion Ceban [Mișcarea Alternativa Națională]. La 15 martie, deputatul Alexandr Nesterovschi a anunțat că pleacă din PSRM și aderă la Mișcarea „Pentru Popor”, structură cu conexiuni la Partidul Șor. La zece zile de la plecarea lui Nesterovschi, gestul acestuia a fost urmat de deputata Irina Lozovan.
Despre aceste ultime trei cazuri, Victor Ciobanu spune că ar fi vorba de un semnal de revenire a „păpușarilor” [Vlad Plahotniuc și Ilan Șor].
„[...] Ceea ce vedem acum cred că este un început de campanie electorală cu revenirea, deocamdată prin ușa din spate, a păpușarilor, [...] pentru că nu cred că e doar de capul lui Șor ca deputații să migreze din tabăra socialiștilor spre acea mișcare numită „Pentru popor”. Aici se observă mână cea invizibilă din spate a «maestrului» [...] Plahotniuc”, susține în podcast Victor Ciobanu.
Interzicerea traseismului prin Constituție ar fi o soluție?
În contextul inițiativei PSRM cu privire la modificarea Constituției în sensul interzicerii traseismului, Victor Ciobanu admite că fracțiunea socialistă și majoritatea parlamentară PAS ar putea face o alianță ad-hoc pentru un vot comun pe această inițiativă. Însă e puțin probabil ca inițiativa socialiștilor să fie materializată, deoarece ar putea fi catalogată ca o măsură neconstituțională.
Până în 2010, în Ucraina, Constituția a interzis traseismul și obliga deputații să rămână parte a formațiunii pe care au fost aleși. Acum 13 ani, Rada de la Kiev a eliminat această prevedere.
Traseismul este interzis prin lege pentru aleșii poporului într-un șir de state africane.
***
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.
