Scandalul dispariției miliardului de dolari din băncile moldovene, ca și presupusul carusel al spălării banilor care a urmat ar putea lesne avea un final cu vinovați, confiscarea banilor și returnarea lor la Chișinău, dacă Moldova ar intergra în legislația sa Convenția de la Varșovia. Convenția Consiliului Europei privind spălarea, căutarea și confiscarea veniturilor din criminalitate și finanțarea terorismului (CETS nr. 198) (cunoscută drept Convenția „Varșovia”), deschisă spre semnare în 2005, este primul tratat internațional care acoperă atât prevenirea, cât și controlul spălării banilor, precum și finanțarea terorismului.
Este singurul tratat internațional care oferă autorităților naționale puterea de a opri tranzacțiile suspecte în cea mai timpurie etapă pentru a împiedica circulația acestora în sistemul financiar. În plus, unitățile specializate de informații financiare (UIF) ale statelor membre trebuie să oprească astfel de tranzacții ori de câte ori este solicitat de un UIF partener străin. Din păcate, spune Lado Lalicic, expert în cadrul Consiliului Europei, autoritățile moldovene spun că inversarea sarcinii de dovedire a legalității averii unui suspect sau condamnat nu este în linie cu legislația moldovenească.
Nu este în linie cu legislația moldovenească...
Sigur, în Moldova este în vigoare confiscarea extinsă, dar un suspect sau un condamnat nu este obligat de această lege să dovedească cum a obținut averea. De aceea le-am socilitat autorităților să analizeze posibilitatea de a schimba constituția R Moldova pentru a face posibilă integrarea instrumentului oferit de Convenția de la Varșovia”, spune Lalicic într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere.
Europa Liberă: Domnule Lalicic, faceți apel la autoritățile moldovene să schimbe Constituția pentru a integra un instrument care ar înlesni confiscarea averilor dobândite ilegal. Ne explicați?
Lado LALICIC: „Este destul de complicat de explicat acest instrument legislativ și felul în care funcționează, care poate fi pe deplin înțeles de avocați experimentați. Ce este important de reținut este următorul fapt: Convenția de la Varșovia este un instrument legislativ extrem de important și relevant, care merge dincolo de standardele privind spălarea de bani și finanțarea terorismului, și care ridică standardul stabilit de Financial Action Taskforce- un organism de supraveghere la nivel global. Valoarea adăugată a acestui instrument legislativ european unic este obligativitatea statelor de a introduce o așa numită inversare a obligativității dovedirii dobândirii legale a unui bun în procedurile de confiscare.
Totuși, statele au dreptul să spună că nu sunt obligate să aplice acest principiul legal, și state ca Moldova asta au făcut. Sigur, convenția permite acest lucru, și nu este nimic rău să declari că datorită principiilor fundamentale ale legislației naționale nu se poate aplica principiul dovedirii dobândirii bunurilor. Raportul nostru menționează Moldova și citează Constituția moldoveană, potrivit căreia nici un obiect achiziționat în mod legal nu poate fi confiscat pentru că se presupune că orice bun este achizitionat în mod legal. Ceea ce înseamnă că o potențială inversare a obligativității de a dovedi legalitatea achiziției unui bun sau dobândirii averii (de la autoritățile statului la justițiabil) nu ar fi constituțională. Aceasta este deci o chestiune de constituționalitate și care ține de dreptul suveran al unei țări de a aplica Convenția de la Varșovia în cadrul legislației naționale, iar Convenția de la Varșovia recunoaște acest drept. Există o poveste în spatele ideii și definiției acestui concept de revers al dovedirii legalității unei achiziții. Pentru a o afla trebuie să vedem ce s-a făcut în ultimele decenii în domeniul confiscarii efective a bunurilor pentru care există suspiciunea că nu sunt obținute legal.
Toți știm că studiile Europol sau Interpol arată că doar 2% din averile obținute ilegal sau generate ilegal ajung să fie confiscate. Foarte puțin. Ce înseamnă asta? Că în 98% din cazuri infractorii folosesc sistemul legislativ în dauna interesului public. De aceea, reversul dovedirii legalității averii este un instrument care, credem noi, ar putea schimba situația și ar face sistemul de justiție mai eficient la nivel global. Din fericire, în Europa avem acest instrument- Convenția de la Varșovia, care permite integrarea lui în legislațiile naționale. Asta înseamnă că în Europa, unor infractori aflați deja sub investigare li se poate cere să aducă dovezi că averea pe care o dețin este obținută în mod legal. În Europa acest principiu nu se aplică însă uniform și nici unitar. În multe state se aplică la confiscarea extinsă, și așa cum este scris în raportul nostru, vorbim despre confiscarea în rem, care se face în tribunalele civile.”
Europa Liberă: Deci discutăm despre avere- bani, proprietăți etc, despre care o curte a stabilit că a fost obținută ilegal sau banii cu care a fost obținută au fost câștigați ilegal.
Lado LALICIC: „Să vă dau un exemplu: să presupunem că vorbim de un baron al drogurilor. O cantitate mică de droguri pe care el le produce sau le trafichează a fost găsită și confiscată, și justiția a făcut o legătură între aceste droguri și acest baron. Este adus în fața justiției iar judecătorul îl găsește vinovat pentru această cantitate confiscată- să spunem 2 kg de droguri. Deci pentru această cantitate este confiscată proprietatea care corespunde valorii drogurilor. Ce se întâmplă cu restul averii? Infractorul are, poate, 10 proprietăți în cele mai luxoase locații și nu a fost angajat niciodată nicăieri, ceea ce înseamnă cu nu a avut niciodată un venit legal. Ca atare, justiția va folosi instrumentul oferit de Convenția de la Varșovia, și il va ruga pe suspect să aducă dovezi cu privire la legalitatea averii sale. Iar dacă nu poate să aducă dovezi, averea sa va fi confiscată. Fără instrumentul acesta, procurorii ar trebui ei să dovedească pentru fiecare parte din avere că a fost obținută din bani ilegali.
Ceea ce este extrem de dificil...
Așa, dacă s-a dovedit pentru o parte din droguri, confiscarea se va face pentru toată averea pentru care suspectul nu poate aduce dovezi că a fost obținută din venituri legale sau pe căi legale. Iată oportunitatea excepțională pe care o oferă Convenția de la Varșovia: de a pune povara dovedirii legalității averii pe umerii suspecților, și nu a instituțiilor de ancheta. Statele sunt libere să decidă cum aplică această convenție și cum o integrează în legislația națională, fie că are loc prin confiscarea extinsă, fie prin cea civilă care se întâmplă prin tribunal fără o condamnare. Analizăm aceste lucruri în funcție de evaluările Moneyval (Instrumentul de monitorizare a aplicării legislației privind spălarea de bani). În cazul Moldovei, eficiența aplicării Moneyval a fost apreciată ultima dată ca fiind moderată, și este nevoie de îmbunătățiri majore. Alfel spus: nivelul de confiscări este modest în Moldova. Legislație există, dar nu este aplicată.”
Europa Liberă: Care sunt recomandările Dvs pentru autoritățile din Moldova?
Lado LALICIC: „Răspunsul scris al autorităților moldovene in care ni se spune că inversarea sarcinii de dovedire a legalității averii unui suspect sau condamnat nu este în linie cu legislația moldovenească, ne-a cam blocat. Sigur, în Moldova este în vigoare confiscarea extinsă, dar un suspect sau un condamnat nu este obligat de această lege să dovedească cum a obținut averea. De aceea le-am socilitat autorităților să analizeze posibilitatea de a schimba constituția R Moldova pentru a face posibilă integrarea instrumentului oferit de Convenția de la Varșovia.”
