Parlamentul a dezbătut joi, într-o ședință extrem de tensionată din orele serii, subiectul vârstei de pensionare. Mărită în 2017 până la 63 de ani și readusă anul trecut de socialiști la nivelul de până la reformă, această vârstă ar fi trebuit să revină la 57 de ani pentru femei și 62 pentru bărbați, însă abia de anul viitor, pentru că revenirea fusese doar votată în 2020, dar lăsată pentru a fi aplicată din 2022. Majoritatea PAS vrea acum să nu aplice contrareforma socialistă, lucru care ar putea-o costa mult politic, avertizează pe de altă parte analiștii.
Parlamentarii socialiști și ai formațiunii Șor, care votaseră anul trecut pentru revenirea la o vârstă de pensionare mai mică, însă abia din ianuarie 2022, au încercat să convingă majoritatea PAS să nu dea această veste pensionarilor acum, măcar și din motivul că ea se va suprapune cu mai multe știri proaste, de la pandemie la scumpirea de gaze.
„Foarte nepopulist... Și vine această năpastă pe capul cetățenilor tocmai acum, când vin scumpirile la gaz, la toate produsele... ”, a spus în timpul dezbaterii un parlamentar din formațiunea Șor, Petru Jardan.
„De ce să ridici pensia cu câteva copeici, dacă cei mai mulți nu vor ajunge la acea pensie?”, a exclamat deputata aceleiași formațiuni, Reghina Apostolova.
„Ce folos că ați mai votat convenția de la Istanbul, dacă n u respectați femeile?”, a adăugat Vlad Batrâncea, din formațiunea comuniștilor și socialiștilor.
Un punct de vedere similar au avut și foștii aliați ai formațiunii PAS de la guvernare – Platforma Demnitate și Adevăr, acum formațiune extraparlamentară - care a spus azi într-o conferință de presă că în R. Moldova media de viață ar fi cu 10 ani mai mica decât în state ale UE în care vârsta de pensionare ar fi mai mare.
Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, pe de altă parte, au spus că PSRM și Partidul Șor au votat o lege aplicabilă abia de la anul, pentru a o lăsa moștenire altei guvernări, iar o vârstă de pensionare mai mare ar fi necesară atât din punct de vedere financiar, cât și pentru a împiedica să mai scadă numărul de salariați, raportat la cel de pensionari:
Evident, nu e o decizie populară
„Trebuia să prevedeți reducerea vârstei începând cu 2021, da nu s-o amânați după alegeri, în 2022, ca să umblați cu această sperietoare în campanie și să faceți acum aici teatru. Situația când tu ai mai puțin de un salariat la un pensionar, este dramatică. Evident, nu e o decizie populară și nu cred că are cineva plăcere de pe urma votării acestui proiect de lege. Dar dacă dvs. vreți să distrugeți sistemul de pensii, ca noi să nu avem efectiv de unde să mai creștem pensiile, e viziunea dvs.”, a spus șeful comisiei parlamentare protecție socială, Dan Perciun.
Majoritarii au votat, după ore de dezbateri tensionate, pentru anularea legii de anul trecut, aceasta fiind deocamdată prima lectură, pentru adoptarea deciziei fiind necesare două. Dacă va fi adoptată, legea va face ca și femeile, și bărbații ar urma să iasă la pensie, prin creștere progresivă, la 63 de ani, deși anterior reglementările făceau o diferență între sexe, în favoarea femeilor. Totodată, majoritatea PAS din parlament vrea să introducă însă o posibilitate de pensionare mai rapidă, pentru cei care au stagiu de muncă mai lung, fiind vorba despre câteva mii de persoane anual, așa cum au precizat majoritarii.
Mărirea vârstei de pensionare, alături de înlocuirea raioanelor cu forme mai compacte administrative, sunt reforme absolut necesare R. Moldova, la părerea partenerilor de dezvoltare ca BM, dar guvernările moldovene au oscilat adesea pe astfel de subiecte, unele adoptând reformele, iar altele anulându-le imediat. Exact asta s-a întâmplat ultima dată în 2020, când socialiștii au obținut suficientă putere politică printr-o aliere neformală cu formațiunea Șor și au anulat mărirea vârstei din 2017 a unui guvern democrat. Au urmat alegeri anticipate, câștigate de PAS, care a declarat de la bun început populistă intervenția socialistă în vârsta de pensionare, dar a semnalat, pe de altă parte, că nu are de gând să se atingă de cealaltă reformă.
Mai mulți analiști, printre ei un fost deputat și ministru al economiei, Alexandru Muravschi, au criticat această decizie a guvernării, spunând că o vârstă de pensionare mai mare îi va aduce negreșit costuri politice mai mari decât o reformă administrativ-teritorială. Dar cea din urmă ar fi mult mai necesară însănătoșirii financiare a statului, mai crede fostul demnitar, în timp ce replica guvernului e că, spre deosebire de vârsta de pensionare, nu a avut reforma în programul său electoral dinainte de ultimul scrutin.
