Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Chișinăul a prezentat viziunea autorităților asupra procesului de reglementare a diferendului transnistrean. Viceprim-ministrului Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate, Oleksi Reznikov, a discutat la Chişinău despre apropierea relațiilor Republicii Moldova și Ucrainei, din perspectivă economică, energetică, a controlului frontierelor, dar și din punctul de vedere al securității și reglementării conflictelor separatiste. Și despre sport – este acesta doar competiție sau totuși un mijloc de a extinde influența politică și geopolitică? Analizăm subiectul pe exemplul accesului echipei transnistrene de fotbal Sheriff Tiraspol în Liga Campionilor, sub drapelul Republicii Moldova.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat duminică că va candida pentru un al doilea mandat de așa-numit „președinte” al regiunii separatiste transnistrene. Anunțul nu este o surpriză, în condițiile în care nu există niciun potențial alt candidat vizibil în regiunea separatistă care să fie în opoziție cu Vadim Krasnoselski. Alegerile ar urma să aibă loc în noiembrie. Precedentul scrutin legislativ de la sfârșitul anului trecut a fortificat și mai mult la putere exponenții Partidului Obnovlenie, controlat de oligarhii holdingului Sheriff. În ultimii ani administrația separatistă a persecutat metodic orice persoană critică la adresa puterii, eliminând orice competiție, iar criticilor le-au fost deschise mai multe dosare penale pentru „extremism” și „jignirea președintelui”. Oponenții lui Krasnoselski au fost sau sunt în acest moment în închisoare, cum este cazul comunistului Oleg Horjan sau cel al activistului Ghenadie Ciorba, eliberat recent. Mai mulți critici ai regimului de la Tiraspol sunt persecutați penal și au fost nevoiți să fugă din regiune.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV că liderul separatist Vadim Krasnoselski nu va mai avea acces la sala VIP a Aeroportului Chișinău și dacă va vrea să zboare, va fi obligat să treacă procedurile de înregistrare la zbor și control comune pentru toți călătorii. „Cetățenii trebuie să-l vadă și să stea de vorbă cu el”, a spus Igor Grosu.
Vadim Krasnoselski i-a îndemnat pe locuitorii regiunii transnistrene să vină să voteze la alegerile pentru Duma de Stat din Rusia, programate pentru 19 septembrie. „Aceste alegeri au o mare importanţă şi pentru republica noastră, - a spus Krasnoselski, - asigurându-ne sprijinul pentru pace şi stabilitate pe Nistru, dezvoltarea socio-economică a Transnistriei". Rusia a anunțat că va deschide în regiunea transnistreană 27 de secții de votare. Niciun alt stat nu a deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă a Republicii Moldova. La Chişinău nu există încă o reacție oficială în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea separatistă.
Pregătiri de alegeri rusești la Tiraspol
Sâmbătă în Republica Moldova au intrat în vigoare noi restricții introduse de autorități cu scopul de a limita răspândirea infecției COVID-19, după câteva săptămâni în care pandemia s-a agravat. Adulții sunt obligați să prezinte certificatul de vaccinare, testul negativ sau alte dovezi că nu sunt infectați pentru a putea fi admiși la unele evenimente publice, de la concerte în aer liber, la spectacole de teatru sau petreceri în cluburile de noapte. Starea de urgență a fost anunțată până pe 30 octombrie.
Statele Unite au marcat 20 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 prin ceremonii solemne în întreaga țară, în timp ce președintele Joe Biden le-a cerut americanilor să dea dovadă de unitate națională la fel ca în acea zi fatidică. La memorialul 9/11 de la New York, s-a ținut un moment de reculegere la 8:46, ora locală, exact momentul în care primul avion deturnat de teroriștii Al-Qaeda s-a izbit în unul din cele două turnuri ale World Trade Center. La ceremonie au participat președintele Joe Biden și foștii președinți Barack Obama și Bill Clinton. În ziua atacului au fost uciși aproape 3 mii de oameni, iar momentul a marcat începutul războiului SUA și a aliaților săi europeni cu terorismul internațional.
Rusia și Belarus au lansat vineri un masiv exercițiu militar comun în apropiere de granițele NATO, în contextul dorinței Moscovei și Minskului de a-și întări legăturile militare și pe fundalul tensiunilor persistente cu Occidentul. La manevrele Zapad-2021, care vor dura o săptămână și se vor desfășura în regiuni din Belarus, vestul Rusiei și Marea Baltică, iau parte 200.000 de militari, aproximativ 80 de avioane și elicoptere, 290 de tancuri, 240 de piese de artilerie, multiple lansatoare de rachete și 15 vase de luptă, a anunțat vineri Ministerul rus al Apărării, care a precizat că acest exercițiu militar are loc o dată la patru ani. Ceea ce pare a fi cel mai mare exercițiu militar care are loc în Europa în câteva decenii a alarmat NATO, care spune că Kremlinul a refuzat să invite observatori străini, deși e obligat să facă asta potrivit acordurilor internaționale.
Compania rusă de stat Gazprom a anunțat terminarea conductei de gaz Nord Stream 2, după ce administrația Biden a ridicat în luna mai unele din sancțiunile aprobate de Congresul american împotriva proiectului sprijinit de Kremlin. Alexei Miller, șeful executiv al Gazpromului, a anunțat în 10 septembrie că această conductă, alcătuită din două linii paralele care se întind pe 1230 de kilometri fiecare, a fost terminată după mai mult de un an întârziere datorată sancțiunilor americane. Nord Stream 2 va redirecționa exporturile de gaz rusesc spre Germania pe sub Marea Baltică, ocolind Ucraina și privând Kievul de două miliarde de dolari anual din taxe de tranzit. Autoritățile ucrainene se opun vehement proiectului, spunând că este o amenințare la adresa securității Ucrainei.
***
Legislativul regiunii transnistrene, Sovietul suprem, a revenit din vacanță, iar printre prioritățile pe care și le propune în această sesiune sunt chestiunile legate de sănătatea publică, pe fundalul creșterii numărului de îmbolnăviri de coronavirus, inclusiv lansarea unui program de reabilitate post-Covid, dar și adoptarea bugetului regiunii pentru anul viitor. Bugetul transnistrean are tradițional un deficit de peste 50 la sută și nu este foarte clar din ce surse este acoperit în fiecare an.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit pe străzile orașelor și au întrebat trecătorii care ar fi trebuit să fie în opinia lor prioritățile pentru perioada următoare.
- Cred că trebuie să facă ceva în privința circulației mașinilor noastre peste hotare. Cred că oricine ar spune asta acum.
- Acum o săptămână am avut o situație în care am fost nevoită să merg la policlinică pentru că mă durea un dinte. Sunt în concediu de maternitate. Mi-au spus că mă costă 700 de ruble. De unde o mamă în concediu de maternitate să aibă așa bani, când primește doar 1070 de ruble pe lună? Iată așa. Cred că ar trebui să existe niște facilități pentru noi.
- Eu în general nu înțeleg cu ce se ocupă Sovietul suprem. Consiliul orășenesc văd ce face – orașul devine mai frumos. Iar Sovietul suprem nu și-a onorat niciuna dintre promisiuni. Doar vorbe. Toată informația este închisă și nu este clar cu ce se ocupă.
- Nu sunt suficiente locuri de muncă – nici pentru tineri, nici pentru oamenii de vârstă medie. De pensionari nici nu știu cum supraviețuiesc aici. Tinerii care au o instruire foarte bună își mai găsesc de lucru, însă celor care sunt mai slăbuți, au studii mai modeste le este mai greu să răzbată, ei sunt nevoiți să plece în străinătate să câștige bani mai ușor. Deși acum nicăieri nu mai este chiar ușor. Aici nu au nicio șansă să răzbată și să aibă o viață împlinită, să-și facă o familie, să crească copiii – este foarte greu. Dacă nu primesc ajutor de la părinți sau din altă parte viața devine grea, cu acest nivel al veniturilor.
Aș pleca cu prima ocazie, ca să nu-mi amintesc de tot ce este aici…
- Aș pleca cu prima ocazie, ca să nu-mi amintesc de tot ce este aici…
- Evident că ne dorim mereu să fie de lucru, să fie stabilitate, să existe un salariu bun și atenție pentru oameni.
***
La câteva zile după întâlnirea, la Tighina, a viceprim-ministrului pentru reintegrare, Vlad Kulminski, și reprezentantului Tiraspolului, Vitali Ignatiev, Chișinăul a prezentat viziunea autorităților asupra procesului de reglementare a diferendului transnistrean. Contracararea schemelor de corupție și a contrabandei, promovarea subiectelor sensibile, inclusiv cele politice, și protejarea elevilor și profesorilor care învață la școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului – sunt principalele chestiuni pe care Chișinăul va insista în relația cu Tiraspolul. Diana Răileanu a urmărit dezbaterile dedicate reintegrării R. Moldova și relatează:
Întâlnirea de la Tighina a fost prima între negociatorii din partea Chișinăului și Tiraspolului de la preluarea puterii de Partidul Acțiune și Solidaritate. Discuția între vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, și reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a fost motivată inclusiv de problematica autovehiculelor cu numere de înmatriculare „neutre”, a căror obligativitate pentru trecerea frontierei cu Ucraina a fost amânată de mai multe ori. Chișinăul a cerut Kievului o pauză, mai ales pentru transportatorii de mărfuri și pasageri, însă partea ucraineană deocamdată nu a dat semne să renunțe la decizie.
Autoritățile moldovene, prin vocea vicepremierului Vlad Kulminski, au prezentat astăzi planul de acțiuni al guvernului, pentru următorii doi ani, în domeniul de reintegrare a țării. Vicepremierul a recunoscut că, până în prezent, dialogul dintre instituțiile publice pe subiectul transnistrean deseori aduceau aminte de fabula „racul, broasca și o știucă”.
„Vama lucra separat, Ministerul Economiei lucra separat, Ministerul de Interne lucra separat și multe alte agenții – FISC, Banca Națională și noi, de fapt, nu prea aveam un set de politici coerente, bine gândite și realizate coerent și cu cunoștințe în cauză pentru reintegrarea țării. (...) Toate schemele, multe alte nereguli care se întâmplau în acest domeniu, noi avem în plan să terminăm aceste practici. E foarte important ca Chișinăul să înceapă să vorbească din punct de vedere al intereselor naționale, și nu din punct de vedere a intereselor personale.”
De-a lungul anilor, observatori ai problematicii transnistrene au reproșat politicienilor moldoveni lipsa interesului real de a soluționa diferendul. Dimpotrivă, unora le-a convenit să mențină status-quo-ul regiunii urmărind interesele înguste, făcând astfel un mare deserviciu propriei țări, a lăsat să se înțeleagă vicepremierul pentru reintegrare. Vlad Kulminski a insistat că în formatul „5+2” de negocieri vor fi incluse și subiectele politice, considerate a fi sensibile pentru Tiraspol. Vicepremierul a precizat că o atenție deosebită va fi acordată și școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.
„Noi nu vom accepta abordarea ca aceste școli cumva vor fi utilizate ca niște pârghii ca să extragă concesii pe celelalte dosare. Aici este vorba despre drepturile copiilor la învățământ și noi vrem să sperăm foarte mult că toată lumea, inclusiv cei de pe malul stâng, înțeleg acest lucru. Aceste școli trebuie să funcționeze normal și noi trebuie să vorbim foarte intens despre îmbunătățirea procesului de învățământ pentru aceste școli și în niciun caz nu vom accepta folosirea acestor școli în diferite jocuri politice.”
Fără a pune la îndoială buna intenție a noilor autorități de a „mișca carul” în ce privește negocierile cu Tiraspolul, apărătorii drepturilor omului îndeamnă Chișinăul să nu evite și subiectele sociale, în special cele ce pot îmbunătăți calitatea vieții omului de rând. Avocatul Pavel Cazacu, din partea Asociației Promo-LEX, amintește că apărătorii drepturilor omului de pe malul drept al Nistrului sunt împiedicați să monitorizeze situația din regiune, prin urmare, singura oportunitate de a ști ce se întâmplă în stânga Nistrului sunt vizitele raportorilor din partea Organizației Națiunilor Unite.
„Biroul Politici de rRintegrare, în colaborare cu alte autorități, urmează să depună eforturi pentru a atrage organizații internaționale să monitorizăm mai bine teritoriul din stânga Nistrului, or, una din cele mai importante probleme este lipsa de informație din regiunea transnistreană. În acest sens, raportorii speciali ai ONU sunt un ajutor foarte bine-venit.”
Încălcările drepturilor omului în stânga Nistrului atrag tot mai mult, în ultima perioadă, atenția comunității internaționale, mai ales după înmulțirea condamnărilor ce viza activiștii și jurnaliștii critici în adresa regimului de la Tiraspol. Recent, Canada și SUA au reacționat la aceste condamnări. Însărcinata cu afaceri a SUA la OSCE, Courtney Austrian, a condamnat „încălcarea flagrantă continuă a drepturilor omului în regiunea transnistreană de către regimul secesionist” de la Tiraspol și a cerut încetarea abuzurilor și eliberarea deținuților politici.
***
Chişinăul și Kievul continuă eforturile de apropiere și de sincronizare a acțiunilor Republicii Moldova și Ucrainei în domenii care pornesc de la cooperarea economică, comerț, investiții, ecologia și protecția râului Nistru, construcția de obiecte de infrastructură care să unească cele două țări și mergând până la acțiuni coordonate în domeniul energiei, securității și soluționării conflictelor separatiste din cele două țări.
Subiectele au fost discutate în cadrul vizitei de vineri la Chişinău a viceprim-ministrului Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate, Oleksi Reznikov, care este și co-președinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene.
Apropierea dintre Chişinău și Kiev a început după victoria în alegerile prezidențiale din decembrie 2020 a Maiei Sandu și după ce puterea în Republica Moldova a fost preluată de Partidul Acțiune și Solidaritate, în urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021.
La Chişinău, Oleksi Reznikov a fost primit de prim-ministra Natalia Gavrilița, cu care a discutat inclusiv „necesitatea înregistrării unor progrese vizibile în controlului în comun pe frontiera de stat moldo-ucraineană”. În prezent, controlul comun se face doar la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, pe de segmentul transnistrean al frontierei, iar discuțiile despre extinderea acestui control comun la alte 14 puncte de trecere a frontiere, majoritatea pe segmentul necontrolat de Republica Moldova, durează de ani de zile. Subiectul pare să fie revenit în actualitate după schimbarea puterii la Chişinău. Noile autorități au declarat că eliminarea schemelor de corupție care au legătura cu regiunea din stânga Nistrului va fi una dintre prioritățile în procesul de reglementare transnistreană. Ca un prim pas în această direcție, Ucraina a interzis, de la 1 septembrie circulația pe teritoriul său a mașinilor cu numere transnistrene. Acum, pentru a merge în Ucraina aceste mașini trebuie să se înregistreze la autoritățile legale ale Republicii Moldova și să primească numere de înmatriculare neutre.
Revenind la vizita de vineri a vicepremierului ucrainean la Chişinău, un comunicat al Guvernului spune că Oleksi Reznikov a discutat despre „experiența celor două state în domeniul promovării politicilor de reintegrare”. Iar într-o ședință a co-președinților Comisiei moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică, la care au participat și vicepremierul Andrei Spînu, ministrului economiei Sergiu Gaibu și ministrului mediului Iuliana Cantaragiu, s-a discutat despre realizarea proiectelor de infrastructură, liberalizarea reciprocă a circulației auto și aeriene, dar și finalizarea demarcării frontierei și reglementarea raporturilor de proprietate.
Printre temele discutate au fost și livrările de energie electrică din Ucraina, în condițiile în care acum Republica Moldova cumpără exclusiv curent produs în regiunea transnistreană la centrala de la Cuciurgan, proprietate a concernului rus RAO ES. Încă una dintre priorități este și sporirea exporturilor moldoveneşti pe piața ucraineană.
Republica Moldova și Ucraina și-au propus în acest an să înceapă mai multe proiecte de infrastructură care să îmbunătățească circulația între cele două țări. Construcția podului Cosăuți-Iampol, de exemplu, ar scurta timpul de călătorie cu mașina dintre Chişinău și Kiev la 5 ore. Se discută de asemenea despre restabilirea circulației feroviare directe Chișinău-Kiev, prin reabilitarea porțiunii de drum feroviar Berezino-Basarabeasca.
La ședință s-a convenit de asemenea reluarea discuțiilor în jurul construcției pe Nistru a unei rețele de centrale hidrologice – un proiect ambițios al Ucrainei cu multiple beneficii economice, dar și riscuri majore pentru râul Nistru. Ecologiștii au bătut alarma de nenumărate ori în legătură cu aceste intenții, spunând că centralele hidrologice în Ucraina ar putea duce le secarea râului Nistru pe teritoriul Republicii Moldova. În viitorul apropiat va fi organizată o ședință comună pe acest subiect, iar un comunicat al părții ucrainene anunță că: „Olexi Reznikov a dat asigurări partenerilor moldoveni că Ucraina este interesată de puritatea apelor Nistrului și nu va admite ca starea râului să se deterioreze”. „Nistrul este o sursă de apă potabilă atât pentru locuitorii Moldovei, cât și pentru locuitorii Ucrainei”, subliniază comunicatul ucrainean.
Iar cel al Guvernului moldovean spune că „vizita a constituit o continuare a bunei cooperări activ dezvoltate recent între demnitarii de nivel înalt din cele două țări, cooperare care va continua să se aprofundeze și pe viitor”.
***
Am discutat despre ce se întâmplă în relațiile dintre Chişinău și Kiev, dar și cum vede Ucraina perspectiva reglementării transnistrene odată cu schimbarea puterii în Republica Moldova cu expertul ucrainean Artiom Filipenko, de la Institutul Național de Cercetări Strategice din Ucraina.
Europa Liberă: Dle Filipenko, ministrul teritoriilor temporar ocupate din Ucraina a venit la Chişinău pentru a discuta cu noul guvern. Este clar că una din temele principale este problematica transnistreană și conflictele înghețate și mai puțin înghețate din Moldova și Ucraina. Ar fi, în opinia Dvs., posibilă o conlucrare mai serioasă pe aceste subiecte? Pentru că până acum foarte des se crea impresia că fiecare joacă propria partidă.
Artiom Filipenko: „Eu cred că o astfel de cooperare este posibilă și aceasta va avea loc nu doar pe linia ministerelor, dar și pe linia președințiilor. Avem un șir întreg de mecanisme care ne permit să interacționăm, începând de la contactele la nivelul președinților, la nivelul guvernelor, al ministerelor și indiscutabil și la nivelul parlamentelor.
Care ar putea fi direcțiile cele mai importante? În primul rând, pentru noi este foarte importantă studierea experienței Republicii Moldova în domeniul reglementării. Aici trebuie să subliniez că experții au făcut foarte multe în acest domeniu în ultimul timp și concluzia-cheie pe care am tras-o pentru noi este că Ucraina nu trebuie în niciun caz să repete greșelile Moldovei, adică nu trebuie să nu-i recunoască pe separatiști parte a negocierilor.
Multe dintre problemele Moldovei vin de la faptul că practic din 1992 s-a produs o anumită legitimizare a separatiștilor...
Din păcate, multe dintre problemele Moldovei vin de la faptul că practic din 1992 s-a produs o anumită legitimizare a separatiștilor, aceste lucruri au fost fixate în documente oficiale și din acel moment toate negocierile se reduc la relația dintre Chişinău și Tiraspol, în timp ce Federaţia Rusă, care a inspirat acest conflict și care continuă să susțină regimul transnistrean, apare ca mediator. Este practic același lucru pe care Rusia astăzi încearcă să-l impună Ucrainei. Adică să pună la o masă de negocieri pe de o parte Kievul, pe de altă parte administrațiile de ocupație din Donețk și Luhansk, iar ea însăși să se dea la o parte și să devină mediator. Și, în caz de ceva, să declare că în Ucraina există un conflict intern, că nu există niciun fel de agresiune rusească și părțile trebuie să se înțeleagă singure între ele. Adică practic același lucru care se întâmplă astăzi în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce mijloace are Ucraina pentru a ajuta Republica Moldova în soluționarea problemei transnistrene? Având frontieră comună, aceasta are pârghii de influență directă asupra regiunii transnistrene, poate chiar asupra componentei politice a negocierilor.
Artiom Filipenko: „Chiar și ultima decizie a Ucrainei de a nu permite accesul pe teritoriul său a mașinilor cu numere transnistrene deja este un mijloc de influență asupra Transnistriei, este o modalitate de atragere a Transnistriei în sistemul de drept al Republicii Moldova. Pentru că acum, chiar dacă aceste numere sunt neutre, ele oricum sunt parte a câmpului legal moldovenesc, acestea au trecut înregistrarea la organele oficiale ale Republicii Moldova și acum vor avea acces la circulația internațională ca mașini înregistrate și care au statut legal.”
Europa Liberă: Dar la Tiraspol se spune că este vorba despre o blocadă.
Artiom Filipenko: „Tiraspolul vorbește despre blocadă din 2006, de când Ucraina a introdus reguli vamale prin care recunoaște doar documentele vamale ale Republicii Moldova. Din punctul de vedere al Tiraspolului, toate măsurile prin care se va face ordine la frontieră – ordine în domeniul exportului, în domeniul legislativ în general – vor fi tratate drept „blocadă”. Tot blocadă la Tiraspol va fi numită și crearea de posturi vamale și de grăniceri pe segmentul transnistrean al frontierei.
Haideți să nu uităm să Transnistria se consideră stat independent și, respectiv, spune mereu că aceste măsuri sunt „limitarea suveranității” lor. Dar acest așa-zis „stat” nu a fost recunoscut de nimeni, nici măcar de Federaţia Rusă, cu atât mai mult de Ucraina. Așa că pe lângă obligativitatea de a avea numere neutre mai avem și un șir de alte pârghii, printre care crearea acestor puncte comune de control a frontierei. Aici, indiscutabil, multe lucruri depind de acțiunile comune, pentru că trebuie să se treacă la cea de a doua etapă de control comun la punctul vamal de la Cuciurgan.”
Europa Liberă: Dar despre aceste lucruri se vorbește demult. De ce ele nu se mișcă atât de repede pe cât ne-am dori?
Artiom Filipenko: „Da, probabil că nu se mișcă suficient de repede. Și din păcate am văzut și faptul că pe toată perioada reglementării poziția Ucrainei nu a fost mereu una univocă și nu coincidea mereu cu solicitările Republicii Moldova, iar uneori nici măcar nu era foarte prietenoasă în raport cu Republica Moldova. Eu sper că astăzi, odată cu schimbarea conducerii Republicii Moldova și venirea la putere a unui guvern pro-european și în virtutea unor similitudini ale vectorilor externi - și Moldova, și Ucraina declară că merg în direcția integrării europene – noi vom avea totuși o înțelegere mai bună inclusiv în chestiunea transnistreană.
Transnistria astăzi este un instrument de influență rusească în regiunea Mării Negre…
Atunci când se spune că problema numerelor neutre sau altele de felul acesta sunt o chestiune internă a Republicii Moldova, eu nu sunt de acord cu asta. Pentru că începând cu 2014 tot ce ține de Transnistria a încetat să fie exclusiv o problemă internă a Republicii Moldova. Transnistria astăzi este un instrument de influență rusească în regiunea Mării Negre. Le fel ca în cazul Crimeii ocupate, a Donbasului ocupat și a Abhaziei și Osetiei din Georgia. Așa că nu mai poate fi doar o chestiune internă a Republicii Moldova și, din punctul de vedere al Ucrainei, este o chestiune de securitate națională.
Aici multe lucruri au depins, din păcate, de poziția internă din Moldova – forțe politice diferite au soluționat în mod diferit această chestiune. Procesul de reglementare a reflectat practic oscilațiile care s-au produs la nivelul puterii. Voronin a venit și a semnat o mulțime de documente, a ajuns practic la memorandumul Kozak, după care a refuzat și a avut loc o reducere a nivelului discuțiilor. Apoi, în perioada lui Plahotniuc, au fost semnate un șir de protocoale, dar oricum apoi procesul s-a blocat. Astăzi totul e în mâinile Chişinăului. Ucraina, în special în problemele ce țin de Transnistria, îi va merge în întâmpinare.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre pârghiile economice – numerele neutre, controlul comun la frontieră. Cu ce altceva poate ajuta Ucraina?
Artiom Filipenko: „Vreau să amintesc aici și despre acel „trio-asociat” dintre Ucraina, Moldova și Georgia și am văzut reacția negativă a Rusiei. Este foarte important că această coordonare a acțiunilor celor trei state să se refere nu doar la integrarea europeană, dar și la chestiunile de securitate. Adică să fie elaborată o poziție comună pe plan internațional orientată către de-ocuparea propriilor teritorii. Trebuie să fie o poziție consolidată, declarații și luări de poziție comune, iar efortul trebuie să fie ca acest subiect să nu lipsească de pe agenda comunității internaționale. Este un lucru foarte important.
În permanență trebuie pusă problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană...
În acest context vreau să remarc vizita Maiei Sandu la Kiev și participarea ei la „Platforma Crimeea”. Din partea ei a fost un pas politic foarte important care a fost văzut foarte pozitiv în Ucraina. Astfel de pași politici reciproci pot contribui la menținerea subiectului pe agenda marilor actori. Și evident că în permanență trebuie pusă problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, retragerii armamentului din depozitul de la Cobasna, iar a treia problemă, una cheie, este cea a înlocuirii misiunii de pacificare în una civilă internațională. Pentru că misiunea militară s-a epuizat.”
Europa Liberă: Dle Filipenko, cred că nimeni dintre experții serioși nu mizează pe faptul că Rusia va sta pur și simplu și se va uita la această consolidare a acțiunilor dintre Chişinău, Kiev și Tbilisi, la această consolidare a forțelor care nu împărtășesc politica Rusiei în regiune. Cu ce ar putea răspunde Rusia? Care sunt riscurile?
Artiom Filipenko: „Rusia are un arsenal foarte larg de influență. Înțelegem foarte bine că în Moldova, de exemplu, influența acesteia este foarte mare și există multe pârghii de presiune, începând cu migranții de muncă și terminând cu prețurile la gaze. Există o influență informațională solidă – mediile moldovenești care retransmit televiziunile rusești sunt în topul audiențelor. Plus forțele pro-ruse.
În Ucraina situația este și mai dură, pentru că Rusia de obicei răspunde la inițiativele Ucrainei prin escaladarea situației pe linia frontului în estul țării, în Donbas, unde mor soldați ucraineni. Adică pârghii de influență sunt foarte multe. Și sunt de acord cu Dvs. că Rusia nu va sta impasibilă să privească și anume din acest motiv trebuie să ne coordonăm mai bine. Pentru că Rusia va încerca în orice fel să bage zâzanie între aceste trei țări. Să ne amintim aceeași vizită a lui Kozak, care a fost prezentată ca și cum Rusia s-ar fi înțeles cu Moldova. Pe fundalul general în care Ucraina nu are un astfel de nivel de relații și Rusia, acest lucru putea fi folosit pentru a contrapune Ucraina Moldovei. Pentru că Moldova s-a înțeles cu Rusia, iar Ucraina nu vrea.
Sau în cazul ultimei decizii privind interzicerea accesului mașinilor cu numere transnistrene, propaganda rusească pedalează foarte mult de teza că „Tiraspolul și Chişinăul s-au înțeles, însă Ucraina se opune și nu vrea să existe un consens dintre Tiraspol și Chişinău”. De facto, se lucrează pentru a crea o imagine negativă a Ucrainei în societatea moldovenească. Și eu cred că aceste eforturi ale Rusiei vor continua și pe viitor.”
Europa Liberă: Un subiect foarte important care este abordat în ultima vreme în legătură cu Transnistria este corupția, mai ales după ce la Chişinău a venit o nouă guvernare care a spus că va pune accent pe eliminarea schemelor de corupție care trec prin Transnistria. Și experții cu care am stat de vorbă spun că acesta este unul dintre factorii care ani de zile a împiedicat avansarea în reglementarea politică a conflictului transnistrean. Pe de altă parte, este clar că corupția în Transnistria nu există fără legături cu lumea exterioară. Și multe voci spun că factorul corupției are legături strânse cu regiunea Odesa. Cât de realistă este identificarea acestor scheme și eliminarea lor și în ce măsură ar putea influența acest lucru evoluțiile din problema transnistreană, nu doar economic, dar și politic?
Artiom Filipenko: „Eu cred că schemele sunt într-o măsură mai mare sau mai mică cunoscute inclusiv de forțele de ordine. Dacă din partea Republicii Moldova, care are inițiativa în această situație și care are, să o spunem direct, un interes mai mare în a face ordine la frontieră, ar veni informații publice despre aceste scheme, despre participanți, acesta ar fi un factor care ar influența inclusiv starea de spirit a conducerii Ucrainei. Impresia mea este că există o anumită înțelegere pe acest subiect și la nivelul președinților celor două țări. Și cred că dacă din partea Moldovei vor exista solicitări, Ucraina îi va merge în întâmpinare.
Există contrabandă deschisă, când din Transnistria în regiunea Odesa sunt aduse ilegal tutun sau spirt pentru fabricarea produselor de contrabandă...
În ceea ce privește influența asupra reglementării – indiscutabil că va exista așa ceva. Pentru că Transnistria are rolul de zonă gri prin care are loc spălarea de bani, contrabanda – nimeni nici măcar nu ascunde acest lucru. Există contrabandă deschisă, când din Transnistria în regiunea Odesa sunt aduse ilegal tutun sau spirt pentru fabricarea produselor de contrabandă sau pentru a duce aceste țigări mai departe în țările UE. Dar mai periculoase sunt tot felul de scheme gri în care sunt implicați, cel mai probabil, și diferiți reprezentanți ai instituțiilor de stat. Și cred că dacă Moldova va arăta un exemplu în acest sens, Ucraina nu va putea ignora această poziție.”
Europa Liberă: Dle Filipenko, ați vorbit despre lucrurile care pot fi făcute de Ucraina pentru a ajuta Republica Moldova. Pe de altă parte, Moldova ar putea ajuta cu ceva Ucraina, în afară de acel exemplu negativ al istoricului conflictului transnistrean, din care Ucraina ar putea, dacă va dori, să tragă unele concluzii?
Artiom Filipenko: „Indiscutabil că sunt astfel de lucruri. Moldova deja a făcut foarte mult, măcar și prin faptul că ea nu a mers pe mâna Rusiei și nu a implementat planurile rusești de reintegrare – prin federalizarea Moldovei și așa mai departe. Pentru că, să o spun direct, din 2014 cele mai mari îngrijorări ale Ucrainei nu erau legate nici măcar de contingentul militar rusesc din Transnistria, cât de faptul că Moldovei i-ar putea fi impus un plan de reintegrare care să dezavantajeze Moldova și care ar fi putut apoi să fie impus, ca model, Ucrainei. Moldova nu a mers pe această cale și acesta deja este un moment pozitiv. Și sperăm că odată cu venirea la putere a guvernului pro-european această temă în general nu va mai fie abordată.
În al doilea rând, astăzi multe speranțe sunt legate de transformările interne pe care le poate face Moldova. Așa sau altfel, noi privim unul în direcția celuilalt și poate apărea situația în care Moldova să demonstreze succese mai rapide și în realizarea reformelor de piață, și în transformările democratice, și în lupta cu corupția. Și în din această perspectivă ar putea fi interesantă ca experiență pentru Ucraina. Pentru că, din păcate, un factor important acum este dezamăgirea oamenilor.
În Ucraina în 2014 a avut loc Revoluția Demnității și totuși, chiar dacă multe s-au schimbat, schimbări radicale în lupta cu corupția nu s-au produs. Și acest lucru generează o anumită apatie socială la oameni. Iată de ce, din punct de vedere pur uman și din perspectiva unui calcul politic, succesele Moldovei pe această direcție ar fi fost foarte motivaționale pentru Ucraina. Un exemplu bun nu este un lucru de neglijat.”
***
Accesul echipei de fotbal din regiunea transnistreană Sheriff Tiraspol în Champions League este o lovitură uriașă de imagine pentru regiunea secesionistă, dată de patronii oligarhi ai clubului Sheriff, spune, într-un interviu, jurnalistul de investigație Mădălin Necșuțu. Acesta declară că nu înțelege bucuria unor suporteri din Republica Moldova în legătură cu acest succes al echipei din stânga Nistrului. Mădălin Necșuțu spune că echipa transnistreană, finanțată generos din bani provenind din scheme de corupție, este într-o luptă inegală cu restul cluburilor din Republica Moldova, care sunt foarte sărace. În plus, cele peste 17 milioane de euro care vor veni de la forurile internaționale fotbalistice vor ajunge direct la clubul Sheriff Tiraspol, deci Republica Moldova nu va avea nimic de câștigat.
Mădălin Necșuțu: „E foarte interesant ce se întâmplă acum la nivel sportiv. Cunoaștem faptul că sportul nu înseamnă doar sport în sine și întrecere, în plan imagologic reprezintă și soft power. O țară, o națiune se poate promova prin intermediul sportului pentru a fi mai vizibilă pe plan mondial. Nu vorbim aici de o țară, pentru că vorbim de regiunea separatistă transnistreană...”
Europa Liberă: Și ca paranteză, apropo de promovare, am văzut o postare a celor de la Sheriff care felicitau „Republica Moldovenească Nistreană” cu aniversarea a 31 de ani a independenței.
Mădălin Necșuțu: „Evident. Eu am mai spus-o: ce se întâmplă cu Sheriff Tiraspol este următorul lucru: de ani de zile această echipă se folosește de Federația Moldovenească de Fotbal pentru a fi afiliată într-un campionat, respectiv a fi afiliată internațional.
De mulți ani se investește foarte mult în zona asta, din partea regimului de la Tiraspol, pentru că atunci când vorbim de clubul Sheriff, vorbim automat de oligarhii Victor Gușan și Ilia Kazmalî, care controlează efectiv toată economia regiunii separatiste transnistrene și ceea ce se întâmplă aici este o luptă inegală.
Un club de fotbal, sponsorizat de către un trust dintr-o regiune separatistă, un trust asupra căruia planează suspiciuni rezonabile că se ocupă cu această contrabandă de toate felurile, vorbim aici de țigări, produse petroliere ș.a.m.d., investește, acest grup, într-o echipă de fotbal care ulterior peste ani abține acest succes. Cu mercenari, trebuie spus lucrul acesta, pentru că în termeni fotbalistici jucătorii care vin din alte țări pe salarii mari în țări mici sunt numiți în termeni sportivi „mercenari”, pentru că Sheriff, cel puțin în primii 11, nu are niciun jucător moldovean, trebuie spus acest lucru. Primul lor 11 este format din jucători din Africa și America de Sud. Deci, acești jucători, după ani de zile, au reușit să ajungă în grupele Champions League.
Va fi o lovitură de imagine imensă pentru această regiune separatistă...
Va fi o lovitură de imagine imensă pentru această regiune separatistă. Închipuiți-vă, vă rog, câți jurnaliști sportivi vor veni la meciurile lui Real Madrid de la Tiraspol, pentru că ele nu se vor juca la Chișinău, la Tiraspol și Inter Milano. Câți jurnaliști spanioli și italieni vor veni și vor scrie, de exemplu, materiale despre această regiune transnistreană.
Este o lovitură uriașă de imagine. Știm foarte bine că în ultimii ani diplomația transnistreană a încercat să fie cât mai vizibilă la nivel internațional, a avut foarte mult ajutor și din partea Rusiei în acest sens. Dar iată ce n-au reușit prin diplomația clasică au reușit prin această diplomație a fotbalului. Despre care cred că am mai vorbit și cu alte ocazii, atunci când, de exemplu, fostul premier Filat s-a întâlnit cu dl Șevciuk ș.a.m.d.
Vedeți că diplomația fotbalului de la nivel local a fost extinsă astăzi la nivel mondial. Iar regiunea aceasta separatistă transnistreană va fi ilustrată automat în presa internațională. Și rămâne de văzut ce fel de articole vor scrie jurnaliștii care vor veni aici, pentru că există în plan local și în plan regional impresia despre existența unei regiuni separatiste. Dar poate jurnaliștii din Spania, poate chiar cei din Catalonia vor vedea lucrurile altfel. Nu avem de unde să știm lucrul acesta, rămâne de văzut. Dar este clar un succes.
Și vreau să mai spun un lucru: cele peste 17 milioane de euro care vor veni de la forurile internaționale fotbalistice nu vor ajunge în vistieria Federației Moldovenești de Fotbal, vor ajunge direct la clubul Sheriff Tiraspol. Deci, banii aceștia vor intra direct în buzunarele unor personaje controversate, ca să nu-i numim oligarhi pe de-a dreptul. Este o metodă foarte legală și foarte transparentă de a face rost de foarte mulți bani.
Există o practică în general ca prin cluburile de fotbal să se spele foarte mulți bani...
Știm foarte bine că există o practică în general în zona Europei de Est și în Rusia ca prin cluburile de fotbal să se spele foarte mulți bani, să existe astfel de activități criminale. Și acești bani nu vor ajuta decât ca acest club să devină din ce în ce mai puternic.
Eu personal nu înțeleg motivele de fericire ale unor suporteri din Republica Moldova legate de faptul că Sheriff Tiraspol a ajuns în grupele Champions League. Nu văd nimic benefic pentru fotbalul moldovenesc, unde la clubul Sheriff Tiraspol nu activează niciun jucător moldovean și nu văd nimic benefic pentru Federația Moldovenească de Fotbal sau echipa națională a Republicii Moldova. Din contra văd mai multe dezavantaje pe partea imagologică, acolo unde automat Transnistria mai mult sau mai puțin va fi prezentată ca o entitate separată de Republica Moldova, poate chiar ca o țară separată pentru unii jurnaliști care nu-și vor face bine temele în ceea ce privește această regiune. Așa că nu văd nimic bun din toată povestea asta la nivel macro.”
Europa Liberă: Dle Necșuțu, sunteți foarte critic, dar ani de zile sportul și, în special această poveste cu Sheriff-ul, participarea la competiții internaționale era văzută ca povestea de succes, ca exemplul de apropiere a malurilor etc., etc. Aspectul acesta chiar nu există sau cedează în fața dezavantajelor, să zicem așa, de imagine?
Mădălin Necșuțu: „N-a fost nicio apropiere. De ani de zile, Sheriff Tiraspol domină copios campionatul Republicii Moldova, este o luptă inegală. Este o luptă inegală prin prisma faptului că cluburile din Republica Moldova sunt foarte sărace. Ele de-abia reușesc să se mențină pe linia de plutire și foarte multe dintre ele au fost aproape desființate sau chiar desființate pe timpul pandemiei, s-a văzut că nu există sustenabilitate din punct de vedere financiar la cea mai mică criză. În timp ce Sheriff Tiraspol își permite să aducă nu știm cu ce bani, pentru că cei de la Sheriff nu raportează cifrele către Chișinău, nu știm cu ce bani sunt plătiți niște jucători profesioniști din America de Sud și Africa, niște jucători, de altfel, foarte buni. Dacă nu mă înșel, un singur jucător are cetățenia moldovenească și vorbim aici de un brazilian naturalizat, din cadrul acestei echipe. Deci, nu există niciun fel de promovare a sportului sau a sportivilor din Republica Moldova, nici măcar din Transnistria.
Dacă ar fi fost așa, probabil am mai fi avut mici motive de bucurie. Dar vedem o echipă plătită cu foarte mulți bani care, așa cum se spune la bancă, „a produs dobândă” și a ajuns în plan sportiv în aceste grupe ale Champions League, de unde vor profita numai patronii acestui club. Pentru că nici măcar meciurile nu se vor juca la Chișinău. Aici iar este un aspect important. Nici nu știm dacă neapărat aceste echipe se vor caza la Chișinău. E posibil să fie cazați la hotelul Rossia în Tiraspol, pentru că există acolo condiții relativ OK. Nu știm nimic.
Iar atunci când nu știi nimic, nu ai o imagine foarte clară a ceea ce va însemna acest succes pentru Republica Moldova, cred că ne putem permite să avem dubii în ceea ce privește avantajele pe care le are Republica Moldova, fotbalul moldovenesc ș.a.m.d. vizavi de această calificare a Sheriff Tiraspol în Champions League.”
Aici e Radio Europa Liberă
